69 matches
-
al XX-lea este dominat de ideile care susțin necesitatea prevalării măsurilor de siguranță față de pedeapsă, ca metode de combatere a criminalității și de apărare a societății. Teoriile care acordă preeminență funcției preventive a pedepsei, consideră că aceasta constă în pricinuirea unei suferințe unei persoane cu scopul de a o împiedica să mai săvârșească infracțiuni sau pentru a împiedica alte persoane să imite infracțiunea pe care cred că acesta a comis-o. Prevenirea nu este sinonimă cu reeducarea, care se referă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Prevenirea nu este sinonimă cu reeducarea, care se referă la acele cazuri în care persoana încearcă să evite repetarea infracțiunii nu de teama pedepsei, ci pentru că a înțeles că ceea ce a făcut este rău. Teoriile reeducării, definesc pedeapsa ca fiind pricinuirea de suferințe unei persoane în scopul de a reduce aplecarea sa spre comiterea de infracțiuni sau spre un anumit tip de infracțiuni 72. Filosoful englez Anthony Flew consideră că o definiție a pedepsei, înțeleasă ca sancțiune impusă pentru săvârșirea unei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
celui de "durere" utilizat de Hart, care oferă o excesivă conotație cuvântului "pedeapsă" asociindu-l cu ideea de suferință fizică, care nu se mai regăsește în pedepsele prevăzute de sistemele juridice moderne. C. W. K. Mundle consideră că nici sintagma "pricinuirea deliberată a unei suferințe" nu este adecvată, aceasta sugerează imagini cu biciuiri și lovituri. Aplicarea unei pedepse constă de obicei în principal în frustrarea unei persoane de anumite dorințe, ca urmare a restricționării libertății sale de mișcare. El sugerează înlocuirea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
există unitate de păreri cu privire la conținutul "răului" pe care l-ar presupune pedeapsa, unii autori consideră chiar că pedeapsa este un bine, și nu un rău. Astfel de situații, în care pedeapsa nu este percepută ca ceva "rău", ori ca pricinuire a unei "suferințe", a unei "dureri", au caracter de excepție, cum este, de exemplu, cazul vagabondului care se hotărăște să săvârșească o infracțiune minoră cu gândul că închisoarea i-ar servi de adăpost pentru iarnă 75. Pentru a aprecia dacă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
complexă care cuprinde mai multe etape. Darea de ordine sau emiterea de legi, fixarea unei pedepse, asigurarea dacă cineva încalcă ordinele sau legile, condamnarea persoanelor găsite vinovate, nu fac parte din activitatea de pedepsire. Totuși aceste activități trebuie îndeplinite înainte de pricinuirea unei suferințe, dacă discutăm despre pedeapsă. Bineînțeles, aceste activități pot avea forme rudimentare: un părinte nu legiferează, ci ordonă, el nu stabilește pedepse pentru încălcarea ordinelor sale înainte ca aceste încălcări să apară, ci determină pedeapsa după ce încălcarea a avut
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
deplin justificată. Dar, dacă trebuie să arătăm care este natura acestei justificări, ne aflăm în fața unei probleme. Nu ne referim aici la pedepsirea copiilor de către părinți în scopul educării lor, ci la aplicarea unei pedepse în sens juridic, adică la pricinuirea unei suferințe unei persoane pentru o faptă din trecutul ei, de către o altă persoană ca reprezentant oficial al comunității. Teoriile care dezbat justificarea pedepsei încearcă să găsească răspunsul la întrebarea care este fundamentul dreptului de a pedepsi. De-a lungul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
durere, (...) sunt un procedeu de vindecare; vindecarea unui rău însă obișnuiește a porni de la contrariul lui"145. Toma d'Aquino considera că nu orice aplicare a unei pedepse este legală. Dacă intenția celui ce pedepsește este îndreptată mai ales spre pricinuirea unui rău, atunci răzbunarea lui este nelegală: a-ți face plăcere răul celuilalt înseamnă să urăști (...) Dacă totuși intenția este îndreptată spre un bine, ce poate fi obținut prin pedepsirea persoanei care a greșit (spre exemplu păcătosul poate fi îndreptat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
referă la faptul că în loc să asigure un răspuns la întrebarea care este sursa dreptului nostru moral de a adăuga un nou rău, adică pedeapsa, celui deja existent, respectiv infracțiunea, susținătorii acesteia pur și simplu afirmă dogmatic că, în anumite circumstanțe, pricinuirea unei suferințe este un bine în sine. Acest aspect al doctrinei retributiviste este "taxat" de utilitariști ca fiind de o barbarie vindicativă 150. Explicația dată de Kant este, pe scurt, următoarea: "putem numi însă un rău ceva ce totuși oricine
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
timpul înapoi. Furtul poate fi compensat, dar nu și uciderea, rănirea fizică sau psihică, distrugerea unui bun etc. Ținând cont de faptul că lucrurile nu pot fi reduse întotdeauna la starea de dinainte, retribuționiștii au extins noțiunea de anulare la pricinuirea făptuitorului unei suferințe echivalentă cu răul săvârșit, adică lex talionis 161. Față de toate aceste critici aduse retributivismului, K. G. Armstrong conchide "dacă ar fi să respingem teoriile retributiviste, trebuie găsite obiecții mai puternice decât cele care au fost avansate și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și cea de-a doua variantă, dar în conjuncție cu prima. Nici unii nu permit sau încurajează pedepsirea nevinovaților, pentru că acest lucru ar fi logic posibil doar în cazul în care termenul "pedeapsă" este folosit într-un mod artificial, ca desemnând pricinuirea deliberată a unei suferințe de orice fel. Dar în această situație ar înceta să mai fie o doctrină morală a pedepsei în sens comun, devenind o doctrină morală despre altceva"163. Referitor la această acuzație se susține că sunt mai
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
n-a făcut, ar demonstra aceste rezultate excelente că pedeapsa a fost justă?"168. Unii autori s-au întrebat dacă prevenirea este moral acceptabilă. Ei argumentează că prevenirea este inacceptabilă fiind imposibil de dobândit, iar dacă aceasta nu este obținută, pricinuirea unei suferințe în numele împiedicării este greșită din punct de vedere moral. Utilitariștii înțeleg pedeapsa doar ca un mijloc pentru obținerea unui scop, nu ca un scop în sine. În plus, individul este "instrumentalizat", este transformat într-un mijloc pentru satisfacerea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
supunerea fiind elementul care caracterizează omul socializat. Individul care încalcă normele perturbă sistemul relațiilor sociale și este pedepsit. Pedeapsa este o instituție complexă, necesară pentru menținerea conviețuirii în societate, iar pedepsirea este numele unei metode sau a unui sistem de pricinuire a unei suferințe tuturor celor și doar acelora care au fost găsiți vinovați de săvârșirea unui delict. Deși noțiunile de pedeapsă și vinovăție sunt strâns legate, ele nu pot fi confundate. Vinovăția a fost considerată de adepții teoriilor retributiviste fundamentul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
din Rusia. „Sfatul sanitar" a fost nevoit să publice: „Trupul doftoricesc ce se află în țară, nu numai cei ce sunt în slujba statului, dar și cei ce au primit voie a practica în țară, vor fi datori fără vreo pricinuire că sunt supuși vreunei protecții a alerga (precum aceasta urmează în toate Sfaturile la întâmplare de epidemie) spre ajutorul pătimitorilor unde vor fi chemați sau orânduiți de către Comitetul sanitar știind că la din împotrivă vor fi pentru totdeauna opriți a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
c) înstrăinează, în caz de insolvență a debitorului, o parte din active se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. (2) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. ART. 242 Gestiunea frauduloasă (1) Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Când
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
fiind o infracțiune instantanee se consumă în momentul când acțiunea de însușire, dispunerea pe nedrept ori refuzul de restituire a fost realizat și s-a produs urmarea imediată. 2.4. Gestiunea frauduloasă. În conformitate cu prevederile art. 214 C.p., gestiunea frauduloasă este „Pricinuirea de pagube unei persoane cu rea-credință cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Gestiunea frauduloasă săvârșită
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
C) înstrăinează, în caz de insolvență a debitorului, o parte din active, Se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. (2) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Art. 240 Gestiunea frauduloasă (1) Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acestora, de către cel care are ori trebuie să aibă grijă administrării sau conservării acelor bunuri se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Când
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
urmă, un tânăr precum Aloim aproape că îl convinsese să fugă împreună, în Câmpie... Nici unul nu zăbovise lângă el atâta vreme ca Aloim. Abatele era însă destul de bătrân pentru a ști că răspunsul la asemenea întrebări complicate implica de obicei pricinuirea unei dureri însemnate. ― Nu știu... Spune-mi tu! Tânărul se apropie și întinse mâna încet, până când arătătorul său atinse fruntea Abatelui. ― Te-ai gândit vreodată cum e să fii ca mine? ― De multe ori. ― Dar ți-ai dorit vreodată să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cu amendă. Dacă bunul este proprietate privată, cu excepția cazului când acesta este în întregime sau în parte al statului, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părților înlatură răspunderea penală. Gestiunea frauduloasă Articolul 214 Pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credință, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Gestiunea frauduloasă săvârșită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
ocazie chiriașul va avea posibilitatea să dea explicații cu privire la motivele evacuării. Sunt situații În care persoane oneste pot avea necazuri și sunt evacuate, chiar dacă adevăratele motive nu sunt de ordin financiar. În cazul În care evacuarea a fost generată de pricinuirea de pagube sau zgomote excesive, este clar că aceste comportamente se vor schimba, iar chiriașul ar trebui eliminat de pe listă. Managerul trebuie să-i ofere posibilitatea potențialului chiriaș de a pune Întrebări cu privire la proprietate, locație, procesul de selectare, sau orice
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]