103 matches
-
își pierdu domnia și viața, el ceru îndărăt și reprimi de la împăratul pe mireasa lui, își serbă nunta, supuse fără greutate toată țara, pe care o posedase hanul învins, și întări cu puternică legătură de înrudire raportul de pace și prieteșug convenit cu împăratul. Războaiele și succesele lui Sfentislav contra romeilor și tratările de învoială cu ei. Despotul Mihail, fiul regelui Constantin Tichus, nenorocit în prima lui pețire înarmată pentru coroana Bulgariei, cugeta ca în contra voinței împăratului, căruia îi jurase credință
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
malcontent intențiile tale îi dai mijloacele de a-și satisface dorințele lui proprii, căci poate spera tot folosul din trădarea planului. Daca din partea aceasta vede câștig sigur, iar de cealaltă nesiguranță și primejdie, trebuie să aibă o rară fidelitate de prieteșug cătră tovarășii săi sau o ură înrădăcinată contra principelui pentru ca să se ție de cuvânt. în scurt, în partea conspiratorilor nu e decât frică, gelozie, neîncredere, cari paralizează totul; în partea principelui e autoritatea demnității princiare, legile, ocrotirea amicilor și a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la drept. Nu avea bani. A Început să Împrumute de la ORACA, mereu și mereu, contractând animale, pe care, dintru Început, le-a livrat, Într-o ritmicitate ireproșabilă. Pe parcurs, treaba, cu livratul, a slăbit. Între timp, și-a făcut, acolo, prieteșug, cu unii dintre achizitori și contabili-Încasatori. Din care, afacere, câștigau toți: și el, și oracarii. Timpul se scurgea cu viteza apelor Dunării. Anii de facultate se consumau. Băieții promovau, până când, În cele din urmă, se văzură, ambii, cu examenele de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ce dădeau semnalul pornirii. Nicanor, care descifra ușor, dintr-o narațiune, partea cu miez, pricepu că în noaptea când plantonul Marin Tărniceru alergase, de colo-colo, ca să abată din latura bostănăriei imensa cavalcadă, de fapt, fostul lui camarad de militărie legase prieteșug de ocazie, cu paznicii megahergheliei. Însetat, ca și ei, de drumul prin arșița de furnal a Baisei, se îmbătaseră toți, ca niște porci, așa că, purtându-și piedicile lor de fier, caii porniseră să cutreiere de voie, după apă, prin loturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
treaba asta, pentru un partid extremist, care, ulterior, a și dispărut, de pe arena politică a țării. Atâta timp,însă, cât a existat, iar Stârliciu l-a servit, a fost ca o autentică mină de aur, pentru acesta. Intrând în mare prieteșug cu șeful local al acelui partid, prin intermediul respectivului, Stârliciu s-a învârtit de o diplomă de jurist. Diplomă cumpărată, cu banii aceluia,în schimbul jurământului, precum că-l va servi, cu profundă credință, până la moarte. Aș, credință! Și, mai ales, și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
iunie, întregul personal al Prefecturii Generale de Poliție este prezent, benevol și ca de obicei, la serviciu. Ibricele sfârâie, radiourile împrăștie pe pereți umbrele unui jazz dezinhibat, aruncat, peste Canal, de Radio Londra, se degustă un vin blând, duios, cu prieteșug, pentru două urechi (o firmă franțuzească de licori, "TANGAJ", lansase pe piață o specie năbădăioasă de vin, lăudată a te lăsa într-o singură ureche), se fac pronosticuri. La noapte, în fiece cartier, câte o mie de polițiști vor debarca
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ar ști, copilă, Da, v-ar crede neam de sfinți. Și să stați numai l-atîta... Bine? Sunteți voi cuminți? - Taci mătușă, tu mă superi, De-i vorbi mai mult eu fug. Ce se pare că-i iubire Nu-i decât prieteșug. - De prieteni, se-nțelege, Vă-nșelați cu mult sistem. Și de dânsul nu pe-atâta, Dar de tine mai mă tem. Pîn-acum pornirea voastră Ați știut să o mascați Și în sufletele voastre Cu durere vă iubeați. Promițând unul altuia
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
stăpânire de sine avea ca să se poată ascunde astfel, la vârsta lui, fără a se trăda? Dacă el Însă nu destăinuia nimic, apoi eu Îl Întrebam și mai puțin și presupun că tocmai asta a fost pricina că am legat prieteșug. O veșnicie să ne fi Întâlnit, tot mai lesne i-ar scăpa lui o destăinuire decât mie o Întrebare”. Poate că Însuși dandysmul nu este decât o formă minoră de demonism sau, ca să folosim o terminologie baudelairiană, o formă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
slujbe le fac toate Și le scoț la căpătâi; Grijind slujesc toată casa Supusă pân-la pământ, Și mica cenușăreasă Sluga Dtale sunt. (fuge) În zădar eu nici odată De orice slujbă grea nu fug Și nimenea nu-mi arată Puțintel prieteșug; Las ce-or vrea toți facă, zică, Tac dar am dreptate eu, De-o cenușăreasă mică Îngrijește Dumnezeu. 453 {EminescuOpVI 454} No. 58 Verde frunză foaie lată, Pentru tine Stanco fată Mâncai Vinerea odată Și Lunea niciodată, Dumineca o postii
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Opera d-lui Vlahuță”, în Viața Romînească, 9, vol.32, febr. 1914, p. 212. 2. Radu D. Rosetti , „Dor”, în „Anuarul presei romîne și al lumei politice”, 2, 1908, p. 140. 3. Lucrurile încep de la Conachi („Visul amoriului”, „Amoriul din prieteșug”), Alecsandri (care plasează într-o proză „romanța” „Amor, amor,/ încîntător!/ Amor, amor,/ Te chem cu dor”), Alexandrescu („Prieteșugul și amorul”), Pann („Despre amor sau dragoste și ură”). Să mai amintesc, oare, culegerea „Spitalul amorului” a acestuia din urmă, un document
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Dor”, în „Anuarul presei romîne și al lumei politice”, 2, 1908, p. 140. 3. Lucrurile încep de la Conachi („Visul amoriului”, „Amoriul din prieteșug”), Alecsandri (care plasează într-o proză „romanța” „Amor, amor,/ încîntător!/ Amor, amor,/ Te chem cu dor”), Alexandrescu („Prieteșugul și amorul”), Pann („Despre amor sau dragoste și ură”). Să mai amintesc, oare, culegerea „Spitalul amorului” a acestuia din urmă, un document interesant pentru chestiunea pusă în discuție aci? 4. V. Opere, p. 124 și, respectiv, 339. 5. Ibidem, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
207, r. 10 11 : „vă rog a mai povățui pe copilul meu, care știu că vă supără din când în când.” rugămintea adresată cu încredere unui prieten, de a substitui protectoratul părintesc . 27 r. 34 : „Vă rog dar, în puterea prieteșugului” se invocă sentimentele amicale pentru a justifica rugămintea adresată . 28 p. 209, r. 4 : „Anecdota trimite-voi, însă puțină zăbavă!” atitudine politicoasă de a anunța depășirea termenului de trimitere a unui material promis. 29 r. 16 17 : „sunt mândru de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
lînei de aur scriind și primul poem despre aceste pățanii năstrușnice se numea Orfeu adi-că sfînt ca un pește. Și cabirii din Canaan, aveau o divinitate sub formă de pește la fel cum apare pe tăblița 9 ce arată mare prieteșug între preoții geți și cei gali pripășiți de dor de foaie albastră printre șatrele mioriticilor. În județul Botoșani s-a descoperit un pește de aur de cca 60-70 cm ce arată răspîndirea acestui cult în spațiul getic dar nu numai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și de ocupat încît n-am vreme să plec pe vro două zile la Iași, ca-nainte. Am sărit din lac în puț cu schimbarea aceasta. Caragiali nu mai lucrează nimic și abuzează pot zice într-un mod extraordinar de prieteșugul meu pentru el ba are de gînd să mai plece și la Iași, nu știu eu singur pentru ce." În ceea ce privește sperarea și rîsul împreună, Eminescu le dezminte: "Musiu în chestie e, îmi pare, tot în București. Dar nu l-am
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
bine observa Barbu Cioculescu "Respinși de mediu și de prezent, Craii își croiesc o lume a lor de protocoale și de reverii, creație mateină în care citim însăși viața lăuntrică a scriitorului." Un singur cusur se recunoaște lui Pașadia Măgureanu "prieteșugul cu Gorică", personaj care ne coboară în Subura, priceput în știința vieții "care nu se învață din cărți", personaj care introduce în roman figura paternă, despre care Mateiu se exprimase în Jurnal cu, zice Ș. Cioculescu "candoarea cinismului". În reflectarea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în decorativ. Frecventele aluzii mitologice atestă preromantismul poetului. Înrâurit direct de Joseph Thomson pare a fi M. în evocarea anotimpurilor. Dar aici el reușește, când nu diluează lirismul prin descrieri dilatate, să redea prospețimea și puritatea agrestă. Meditații precum Adevărul, Prieteșugul îl vestesc pe Grigore Alexandrescu. Începutul omului și starea orășănească glosează, în felul lui J.-J. Rousseau, asupra decăderii prin civilizație, iar Omul, construită pe antiteze și amintind de Alexander Pope, este interesantă prin reflecția asupra măreției și neputinței existențe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
ale sale înălțimi stîncoase și aspre priveliști montane, este introdus, cum remarcă Eugen Simion, peisajul alpin în poezia română. În lirica erotică este un romantic exaltat și își rezolvă chinul produs de femeia care este un înger, prin apel la prieteșug, bună cale de potolire a pasiunilor. "Cu productivul, inegalul D. Bolintineanu, poezia română se deplasează spre sud, spre zona orientalo-mediteraneană, acolo unde se amestecă miturile. Florile Bosforului, Macedonele, puternicul poem Conrad inventează un spațiu liric în care natura este magică
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Poema îl anunță pe Heliade din Zburătorul prin momentele ei de pastel însuflețit de acordul „unsunător” al cereștii mișcări: „Toate se deștept, simt, cere/Magnetul însuflețit/ Ce va prin împărechere/Sufletul a fi-nnoit”. V. încearcă și struna liricii de idei. Prieteșugul, Imaginația, Simpatia trădează, chiar din titlu, artificiul, caracterul de disertație versificată pe teme morale, dar și strădania de înviorare a abstracțiilor prin personificare. În Ceasornicul îndreptat i se cere timpului să întârzie când înfloresc valorile morale (frăția, dreptatea, iubirea) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
duhul!... De esența petrarchismului sunt lunga durată a iubirii înregistrată odată la numărul mistic nouă: De nouă ori până astăzi pământul colindător Au călătorit pe crugul soarelui nemișcător... De când am văzut cu ochii o muritoare a ta... îndoiala, confuzia între "prieteșug" și amor, marea solemnitate erotică. La Slănic, în decor alpestru, cu Munți înalți până la nouri, pâraie prin stânci vărsate, Codri de copaci sălbateci printre petre răsturnate, Prăpăstii peste prăpăstii, adâncimi întunecoase... boierul cu ișlic cade la picioarele Zulniei cu inima
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dar amenință că, deși „a răbda este dator”, va striga amorul lui chiar și În iad și „fiteunde” va fi. Amenințare teribilă: „Voi striga, făr-a ascunde, Că tu ești amorul meu.” Alecu are și anumite exigențe etice. Cere virtute și prieteșug curat. Reclamă crezămînt și făgăduiește statornicie. Se culpabilizează și promite Îndreptarea: „Ce feli să urmez Să vă-ncredințez Și cum să mă Îndreptez?” În fine, acest discurs Îndrăgostit, străbătut de atîtea rîuri de lacrimi și pîrjolit de atîtea flăcări, are
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
numenală, cogito-ul, marele necunoscut al iubirii. În gîndirea Văcărescului el are două calități: 1) aduce simbadie, netezește, altfel zis, calea sentimentului, provocînd starea psihică favorabilă receptării și 2) Înnoadă cu strînsoare I unde va fi dat prinsoare: Întărește, secondează jurămîntul, prieteșugul, provoacă intervenția conștiinței care fixează și fortifică sentimentul. Foarte multă văz plăcere, poemul de 17 strofe din care am citat versurile de mai sus, are În opera puțină și stîngace a lui Alecu, valoarea unei Încercări de filozofie asupra erosului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și caută să strice mai curînd pe inocenta femeie. Sfătuiește pe inocentă să nu facă nici o mișcare „făr d-a face cercetări”, ceea ce dovedește că stihuitorul are obsesia păcatului și că fixează iubirea pe temeliile morale ale sincerității: „Să aibă prieteșug Curat, fără vicleșug.” Apare bănuiala, văzînd argumentele lui Alecu, că totul este o scamatorie de profesionist al iubirii. Moralismul lui este, În orice caz, suspect. Poetul pare mai sincer și are mai mare haz atunci cînd jurămintele iau direct drumul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
eu Înțeleg...”. N-a trecut nici o jumătate de veac și registrul poeziei s-a schimbat odată cu mentalitatea creatorului față de obiectul artei lui. Iancu este un moștenitor spiritual fără complexe, spiritul lui este robust și firea sociabilă. Are prieteni și laudă prieteșugul, n-are, În orice caz, acel sentiment de solitudine În cultură (dat de lipsa modelelor culturale) pe care-l aveau stihuitorii de dinaintea lui. Actul de a serie trece pe primul plan. Cu Alecu ne aflăm Încă În faza oralității, a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În orice cădere este o nostalgie de Înălțare. La Heliade căderile și Înălțările alternează și adesea (ca În poemul de firitisire de Anul nou, La Maria) se Împacă pe teren moral. Poetul e din nou bătrîn, adică Înțelept, Părinte. Laudă prieteșugul, pacea, paternitatea și rememorează „delirul tinereții”, văpaia unui „nemernic foc”, „suspinurile fugătoare”, dar fără regret. Grijile lui vin din altă parte: „Soț, tată plin de rane ce Încă sîngerează, Tovaroș bucuriei ș-al timpilor scîrbiți, El, o, soție dragă! el
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o „mirare”, o emoție discretă, un chin care rareori se dă pe față. Figura liricii erotice a lui Alexandrescu este așteptarea.* Există o Întreagă „scenografie a așteptării” (Barthes) și ea cuprinde toate fazele: de la starea mîniei virile la resemnarea În prieteșug. „Obiectul de iubii” este la Alexandrescu nedeterminat: un nume (Eliza, Nina), o emoție, o așteptare, multe sfaturi și... atît. CÎnd se decide să-i facă portretul, poetul recurge la imagini celebre (și inconsistente): „zîmbirea-i cerească”, suflarea ei „bălsămește” aerul, figura
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]