1,175 matches
-
lui Schoelcher a avut efectul scontat. De vreme ce bunul prieten comun îl așteaptă pe dl de l'Aubépine la Londra pe 11, de Sfântul Martin, negreșit trebuie să se oprească la Guernesey. Acolo, Victor Hugo îi va încredința mesaje și daruri prietenești pentru acest Victor Schoelcher. Maestrul primește multe vizite din Franța, dar la începutul toamnei ele devin mai rare, așa că ar fi o ocazie. Datele dumneavoastră vor fi și ale mele. Dl de l'Aubépine repetă la nesfârșit această din urmă
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
emoției personale: fiecare dă satisfacției celuilalt împărtășîndu-i temerile sau frustrările și făcîndu-l să trăiască cu senzația liniștitoare că are mereu dreptate. În cel de-al doilea caz, se întîmplă ceva straniu: discuția depășește pragul complicității amicale și, dintr-o șuetă prietenească, devine o analiză "la masa de lucru", dar o analiză care nu e făcută la rece, neutru și nepărtinitor, ci cu acel grad de empatie pe care ți-l dă gîndul că tu însuți ești o parte din spectacolul pe
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor, nu este în concordanta cu Carta Organizației Națiunilor Unite și cu documentele adoptate de O.N.U. cu privire la acordarea independentei țărilor și popoarelor coloniale, inclusiv cu Declarația referitoare la principiile dreptului internațional privind relațiile prietenești și cooperarea între state potrivit Cartei Organizației Națiunilor Unite, adoptată în unanimitate prin Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite nr. 2625 (XXV) din anul 1970, care proclama în mod solemn obligația statelor de a favoriza realizarea principiului egalității în
DECRET nr. 81 din 2 martie 1979 pentru ratificarea Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor, adoptat la Conferinţa diplomatică de la Washington la 19 iunie 1970. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106542_a_107871]
-
fost încă tipărit. Rugămintea mea este ca textul trimis acum să înlocuiască pe cel anterior, direcția presei n-ar avea de vizat decât paginile refăcute. Dacă eventual textul e cules, vă rog să interveniți totuși pentru varianta ultimă. Împreună cu salutările prietenești, vă adresez cele mai bune urări pentru noul an. Const. Ciopraga * Iași, 3 iunie 1976 Dragă domnule Vârgolici, Rândurile acestea, destinate de câteva zile dumneavoastră, au fost amânate fără voie, deoarece mi-a lipsit răgazul necesar. Mișcat de schița de
Însemnări despre Const. Ciopraga și discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2528_a_3853]
-
pregătesc un studiu amplu, iar opera lui Sadoveanu îmi este foarte apropiată, sper să găsesc tonul potrivit pentru ca în o sută de pagini să captez esențele. Asigurându-vă de vechea mea prețuire, vă rog să primiți, dragă domnule Vârgolici, salutări prietenești. Const. Ciopraga [Domnului Teodor Vârgolici, Redactor- șef la Editura Minerva, Piața Scânteii, nr. 1, sectorul I, București, 7000; Expeditor - Profesor Constantin Ciopraga, Strada Golia, nr. 10, Iași, 6600]. * Iași, 22 febr[uarie] 1978 Dragă domnule Vârgolici, Cu mai bine de
Însemnări despre Const. Ciopraga și discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2528_a_3853]
-
deocamdată, în manuscris. În altă ordine de idei, v-aș ruga să interveniți la administrația Editurii pentru a mi se trimite exemplarele din Principele 7 de Eugen Barbu, cu prefața mea, cuvenite potrivit normelor. Cele mai bune salutări și sentimente prietenești vă adresează Const. Ciopraga [Domnului Teodor Vârgolici, Redactor- șef la Editura Minerva, Piața Scânteii, nr. 1, București, 7000; Expeditor - Profesor Constantin Ciopraga, Strada Golia, nr. 10, Iași, 6600]. * Iași, 12 martie 1979 Dragă domnule Vârgolici, În sfârșit, studiul introductiv la
Însemnări despre Const. Ciopraga și discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2528_a_3853]
-
dispun de o experiență notabilă, cum toți au susținut un doctorat, beneficiul s-ar răsfrânge de ambele părți. Două-trei propuneri de prefețe sau ediții ar fi binevenite. Poate la colecția Biblioteca pentru toți. Alătur statornicei mele stime, mulțumiri și salutări prietenești. Constantin Ciopraga [Domnului Teodor Vârgolici, Redactor- șef la Editura Minerva]. * Iași, 6 aprilie 1982 Dragă domnule Vârgolici, După expedierea unei alte scrisori, ieri, s-a ivit un motiv pentru un nou mesaj, de astădată punând un cuvânt bun în sprijinul
Însemnări despre Const. Ciopraga și discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2528_a_3853]
-
plasa cu mîncarea lui, iar în cealaltă plasa Ilincăi. Vlad, de cum îi văzu, făcu ochii mici și întoarse capul în altă parte. Dar numaidecît fața lui se îmbujoră, cînd de el se apropie încet Ilinca și-i dădu un ghiont prietenesc în coaste. Ce stai, mă, așa, ca o coadă de tîrnăcop?... De ce nu te uiți deloc la mine?... Ce ai? N-am nimic... stăteam și eu, așa... răspunse surîzînd Vlad, oferindu-i galant mărul primit de la Nuțu. Ia-l, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
șireturi!... Dar știe ea ce lucru mare-i să poți scrie o poezie? De cum ajunseră la grup porniră cu toții imediat, fără să-l întrebe nimeni pe Bărzăun de ce-a întîrziat. Doar Virgil și Vlad îi aruncară priviri nu prea prietenești și se apropiară amîndoi de Ilinca pentru a-i lua din mîini unul o sacoșă mică, în care avea o tartină și trei mere, iar celălalt bluza de la trening pe care o dezbrăcase din cauza alergăturii. Deci, în afară de Nuțu și Matei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
filozofie cu Kogălniceanu. Militarul a comentat, privindu-mă aprobator: — Și mie îmi plac oleacă șleampete, cu sânii puțin căzuți. M-am ridicat, neant de frică în cap. Militarul m-a prins de umeri și m-a blocat într-o chingă prietenească. Stai cuminte, mi-a murmurat. îți futem și noi gagica. Nu se întâmplă nimic. Păpădie își desfăcea cureaua. Am început să răcnesc, strângând pumnii, venele gâtului încordate. Zbieram animalic, modulând frecvența, urlam atât de nefiresc, că mi s-a urcat
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
măsuța tele fonului. Nu lăsase nici un ban. Am decis că semnalul e clar. La câteva luni, de ziua mea, am primit un manual de catalană. Era trimis din Barcelona, iar dedicația începea cu Mon bébé, dar mesajul era plat și prietenesc. Pachetul nu purta adresa expeditorului. Sufism cu bomboane de mentă — Sunt o inițiată sufi, a murmurat, făcând piruete prin bucătărie. M-a privit grav, a schițat un pas de balet, după care a început să se învârtească, desculță, brațele elegant
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
al ei: — Pot să îndrăznesc să-i cer domnișoarei cartea de identitate? — Ha? a făcut, brusc închizându-i-se figura. Mulțumesc pentru compliment, dar credeam că se vede că sunt majoră, nu? Zâmbetul odiosului personaj s-a făcut și mai prietenesc. — E că... în realitate... politica stabilimentului este să verificăm ziua de naștere. Știți, oricine poate să se așeze și să spună „azi e ziua mea, șampanie!“ — Nu se vede că sunt fericită? — O, fericirea de a fi cu Monsieur ar
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
într-o carte-album de călătorie: Abisinia, de Mihai Tican Rumano, ediția a doua (prima apăruse la Cugetarea, în același an), Cartea Românească, 1935. Prefața lui Radu D. Rosetti n-are nimic dintr-un cuvînt înainte și totul dintr-o recunoaștere prietenească a altuia cu "boala dusului". La vremea cînd îi apărea Abisinia, Mihai Tican Rumano (supranume spaniol, cu atît mai evident românesc), avea ceva bagaj de cărți de călătorie. Le citim pe coperta a doua: Viața albului în țara negrilor, Lacul
Alb-negru by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8798_a_10123]
-
obiectiv al operei lui Ioan Flora, ale cărui obsesii creatoare le-a cunoscut ca puțini alții. Perfect mulate pe corpusul puținelor poeme, inedite, ce compun cartea de față, considerațiile sale sunt nu doar adecvate, ci și, adesea, vizionare. Niciun omagiu prietenesc nu poate întrece profunzimea observației că Ioan Flora avea "capacitatea de a reduce totul numai și numai la limbajul poeziei", de a vedea scrisul ca pe o continuă luptă pentru a metamorfoza în "vers și sintaxă" experiența devoratoare a unei
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
mostre de conținut. Repunerea în circulație a textelor unor autori încă în viață și încă productivi apare ca un gest, neîndoielnic, nobil, admirabil, însă - privit la rece și sub unghi valoric - destul de ineficient. În trend, dar nu și cu folos. Prietenesc, dar nu și prietenos. Tardiv, dacă ne fixăm ca reper Aer cu diamante sau Cinci. Băutorii de absint e, în fond, o carte de popularizare tematistă a unor poeme. Căreia i se adaugă un studiu introductiv infinit relativizant, semnat de
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
din racla grea de nuc armenesc, și cuvântă înaintea mulțimii îndurerate. Buzele însă nu i se mișcau. Semn că lucra un aparat. Era, clar, o înregistrare de pe timpuri, voce mai tânără: "Dragi cetățeni, scumpi mineri, vreau să vă aduc un prietenesc omagiu celor ce ați restabilit liniștea în capitala noastră. (Strigăte de entuziasm, aplauze, ceea ce avea să devină o modă în cimitirele noastre.) în loc de ură, aici voi ați sădit flori, ca sufletele voastre gingașe. (Un poet, din mulțime, recită cu avânt
Vise de noapte by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9295_a_10620]
-
Frumoasă, în aceeași bucată, rătăcită cine știe cum într-o poveste pentru copii, în care, în mod normal, epicul înghite liricul (nu la Sorescu, unde o mie de povești sînt o mie de pretexte), e încheierea. Soluția unui statu quo prin șmecherie prietenească: "Veverițele în privința asta ar face minuni: pot fi în aceeași clipă în trei stejari și-n cinci aluni goruni. Și dacă s-adună astfel vreo sută de cozi, ca să nu zic o mie, de departe pădurea s-ar vedea și
Prinde-mă, dacă poți! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9342_a_10667]
-
o sumedenie de cazuri destul de interesant și instructiv, mai ales pentru observatorul sufletelor omenești, fie el psiholog, sociolog sau scriitor. Numai că repetitivitatea, caracteristică mai ales persoanelor în vîrstă, anihilează adesea curiozitatea ascultătorului, făcînd, totodată, practic imposibilă comunicarea, adică dialogul prietenesc. Te apuci să-i relatezi cuiva: am căzut în baie și cred că mi-am fracturat o... Dar nu ajungi să termini fraza, să precizezi, de pildă, că era vorba de o coastă sau o vertebră, pentru că interlocutorul tău, care
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
s-a tot zâmbit și la urmă toți s-au păcălit! Eu știu ce spun. Lavoisier refuzat de o catedră de chimie pentru un flogistonis!... Eu aștept cu stoicism rezultatul. Mulțumesc pentru carte. O citesc. Cu sincere mulțumiri și salutări prietenești, H. Sanielevici Aflând toate acestea, mi-am spus - cu mâhnire în glas - că pentru a le comenta cum se cuvine ar fi nevoie de un nou Caragiale. Și-mi părea, firește, rău că nu-l avem. Dar tot meditând la
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
70 de pagini din cartea începută de S. Schafferman. Pe care le-am putut citi, cu îngăduința dlui Bazil Schafferman, cu bunăvoința dnei Ditza Goshen, de la Centrul de studierea istoriei evreilor din România de la Universitatea Ebraică din Ierusalim și cu ajutorul prietenesc și colegial al lui Leon Volovici. Chiar dacă incompletă (lipsesc paginile 1, 7, 8, 58-64, 78; ultima are numărul 79), chiar dacă este în mod evident o formă imperfectă, cu multe și evidente greșeli de dactilografiere, plină de ștersături și corecturi manuscrise
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
statului, cu sarcini de coerciție. Dacă văd o soluție la aceste probleme majore ale României? Nu, nu văd. Deci, fiind lipsit de posibilitatea de a relaționa cu omologii mei din întreaga lume, nu am reușit să stabilesc foarte multe legături prietenești și acest lucru se vede din volumul mic de corespondență. Am totuși o mare bucurie că relațiile mele cu omologii din republica Moldova au fost excelente. Deplasările în Moldova se puteau face într-o singură zi și, prin urmare, nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
am fost onorat și bucuros să colaborez cu el în cadrul Eurocités, activitatea domniei sale apreciind-o la superlativ. Mă gândeam să-l sprijin puțin în campanie, ca pe un bun prieten. Cu doamna ministru Barbara Stamm am avut o relație extrem de prietenească. Am lucrat la o mulțime de proiecte care s-au implementat la Iași. M-am bucurat enorm când a devenit Președinta Landului Bavaria, așa cum și Domnia Sa s-a bucurat când am fost reales primar al orașului Iași, din primul tur
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
să vă sărut mâna în văzul lumii. Voi fi un exemplu viu de om care respectă Biserica și pe slujitorii săi, chiar dacă vremelnic deține ceva demnități. Cu un astfel de respect, sădit în mine de părinți, se explică legăturile strânse, prietenești, pe care le-am avut cu autoritățile Bisericii Ortodoxe, la cel mai înalt nivel. Am inserat scrisori de la cei mai înalți prelați din Biserica Ortodoxă. Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Constantinopolului, PF Christodulos, Patriarhul Greciei, PF Teoctist, Patriarhul României, PF Daniel, Patriarhul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
și mulți alți înalți prelați au vizitat și cunoscut Biserica Moldavă și pe primarul de Iași, care s-a bucurat de binecuvântarea lor. Binecuvântare pe care am avut-o și din partea Episcopului Bisericii Catolice, de la Monseniorul Petru Gherghel. O legătură prietenească am avut și cu Întâi Stătătorul Bisericii Armene din România, Arhimandritul Datev Hagopian, cu Eminența Sa Rabinul Șef Moses Rosen și cu Eminența Sa Marele Rabin al Genevei, Alexandru Șafran. Chiar și în Cuba am ținut legături strânse cu Arhiepiscopul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
se satură, însă numai pe o perioadă limitată la o oră.Această sărbătoare este foarte importantă pentru religia ortodoxă, fiind la fel de importantă precum și sărbătoarea de Paște.În această zi se mănâncă pentru ultima oară în an ouă roșii, iar salutul prietenesc al oamenilor când se întâlnesc este ,, Hristos s-a înălțat’’, iar răspunsul primit trebuie să fie ,, Adevărat s-a înălțat’’.Dintre obiceiurile legate de această sărbătoare de Ispas amintim unele: -oamenii se încing cu foi de nuc la brâu, pentru că
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]