340 matches
-
vreo luptă-n zori de zi Cu fața palidă și răvășită, Spuneai că nu oricând poți izbândi, Că nu există viață nesfârșită. De ce privind plăpânzii ghiocei Culeși de fata mică prin răzoare Tu ai rămas așa în urma ei Sub ploi primăvăratice de soare? Vezi tu din nou spitale răsunând Cu sunet greu de glasuri și de arme Ți-apar în gând fasciștii, preschimbând Spitalele în săli pentru cazarme? Vezi tu din nou copiii cum se sting Neîngrijiți, în hrube-n loc
Încă o poezie inedită a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5888_a_7213]
-
în care zâmbim mai des... Se cuvine la fiecare început de martie să le omagiem, timp de o săptămână, pe cele ce ne sunt mame, surori, fiice, nepoate, învățătoare, profesoare, colege sau prietene, oferindu-le mărțișoare, flori și multe gânduri primăvăratice. Sunt zile în care zâmbim mai des decât de obicei și în care găsim resurse nebănuite să mergem mai departe pe drumurile noastre, uneori întortocheate și anevoioase", a scris senatoarea. N-au cum să fie alinate doar cu o floare
Gabriela Firea, mesaj emoționant: "Sunt greutăți peste puterile lor" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/31735_a_33060]
-
într-o oază cu măslini, portocali, nuci, smochini și uriași migdali înfloriți: „...Încet, ritmic, ca o răsuflare, vine și tulbură nările - nările și mintea - mireasma de la migdalii înfloriți. Mă gândesc cum a putut această fortăreață călugărească să îndure tăcutele suflări primăvăratice și cum nu a căzut, atâtea veacuri, într-o primăvară. Fraza celui mai aspru pustnic, Sfântul Antonie, îmi tulbură de ani buni, prin adânca ei suferință omenească, inima: Dacă te așezi în pustie și inima ta se liniștește, și pe
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
loc de refugiu în labirintul întunericului din rocile acoperite de mâlul istoriei, desigur, mestecenii albi nu-și potolesc setea cu apa neagră, printre rădăcinile lor mișună o altă lume. Pe mal, ceapa ciorii, viorelele și tămâioarele pun la cale nuntiri primăvăratice. La o aruncătură de băț, o apă neagră și mestecenii albi traversează timpul fiecare după felul și asemănarea lui. Femeia pește De cincizeci de ani argintul din fața mea îmi arată o femeie înotând printre plasele pescarilor cu burți lăsate, cu
Poezie by Niculina Oprea () [Corola-journal/Imaginative/2986_a_4311]
-
uiți într-un sertar și să le publici peste un an (ceea ce e și bine, e și rău...), articolele tematice nu te rețin prin mai nimic. Și nu e o constatare izolată. Să se molipsească revistele, una după alta, de primăvăratică astenie? Groaznic! Groaznic! Cronicarul s-a întristat rău. Nu credea că mai există reviste precum Eminescu. Luceaf|rul românilor de pretutindeni editată de "societatea literar-artistică Sorin Titel din Banat", cu sediul în comuna Mehadia. Se subintitulează "revistă de cultură". Nu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10693_a_12018]
-
departe de Teatrul La Castellana, unde urmează să dăm cele cinci reprezentații în următoarele zile. Orașul, cu o populație de peste 6 milioane de locuitori, e situat pe Cordiliera orientală a Anzilor, la o altitudine de 2.650 metri; clima e primăvăratică, iar vegetația e generoasă de-a lungul întregului an. Împărțită în patru zone și înconjurată de munți, în vârful cărora se află Sanctuarul Monserrate, capitala nu și-a numit străzile, ci le-a numerotat; astfel ,carreras" sunt străzile paralele cu
Dragostea a triumfat la Bogotá by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10726_a_12051]
-
un ciob ce-mi străpunge tâmplele și-mi biciuiește obrajii, lăsând tălpi de durere în suflet. Taci! Nu spune nimic, lipsește un os... Ultimele gratii Sub palmele umezite de-atâta așteptare gratii șifonate alunecau pe-un cântec amăgitor în nopțile primăvăratice. Rând pe rând oasele au pălit până ce din pereții vineți nu a mai rămas decât parfumul fierbinte al răsuflării lor Un val uriaș de tăcere se prelingea prin yala de sânge captiv. Am hotărât să mă prăbușesc oriunde voi fi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
pe paragrafe construite simetic, asemenea unor strofe. Poemul a luat naștere în mijlocul cotidianului. Gavota depărtată a plecat de la rememorare sentimentală și a dus la nașterea unei noi forme artistice, lăsînd în urmă iubita necredincioasă, berăria Oppler și colțul de București primăvăratic; poemul a ocupat spațiul disponibil: „Sus, în grădină la Oppler, pe cînd soarele cade înspre seară peste tufe uriașe de liliac, plînge o gavotă pe sunete de flaut Lumea trece înainte veselă, pierdută în marea razelor de lumină, și lumea
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
că mai am unul acasă, aproape nou. L-am luat, așa, să-l am, deși nu mă prea dau cu el. Și-am mai avut unul, tot de la Avon, pe care l-am iubit: Incandessence. Ăsta era mai fresh, mai primăvăratic, mai proaspăt. Heheee, ce vremuri simpatice și ce frumos e să-ți aduci aminte de ele... Voi? Ce parfumuri ați iubit în tinerețe?
Parfumurile tinereţii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19357_a_20682]
-
tăcere. Dar spiritul de gardă lângă cruce, Dreptul la eternitate îmi cere. Iar vânt romantic un cântec îngână, Când dorul suspină după iubire. Cu aripi frânte mângâie țărână, Ce-n somnul veșnic duce amintire. ÎN ECHINOCȚIU DE PRIMĂVARĂ Când dor primăvăratic spre tine zboară, Înaripez dorință cu chemare: Vino în Echinocțiu de Primăvară, Iubirea să ți-o fac nemuritoare! Te voi scălda în roua dimineților Și chipul îți voi ștege pe-a mea ie! Privirii tandre-i dau irișii ochilor Și-
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
venea tot mai greu să reziste. Simțea la rându-i o atracție fatală pentru acel necunoscut, pe care în zadar căuta să o înăbușe cu vorbe trufașe. Fără voia sa tonul vocii și cuvintele-i curgeau dulci, fermecătoare precum adierile primăvăratice învăluind și mai mult mintea și aprinzând inima în flăcări, a tânărului han. Prințesa deși despărțită de îndrăznețul prinț, de peretele inaccesibil de stâncă, se simțea răscolită de pasiunea privirilor ce o învăluiau hipnotic de la poalele stâncilor, precum doi tăciuni
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
o simt în fiecare primăvară și vară când florile pe care le știu înfloresc și mă îndeamnă la purificare sufletească. Privirea mea nu răpește crinului imperial nimic din puritatea lui și poate că de aceea intru ca într-o febră primăvăratică și par beată de frumusetea asta ca din vis. -Oare voi frumoase și distinse flori, din ce sunteți făcute ? Din picăturile de lapte ale zeiței Hera, căzute pe pământ ? Sau poate din gelozia vreunei alte zeițe cu care rivalizați în
IUBIREA CRINILOR IMPERIALI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384420_a_385749]
-
pentru a-i atrage atenția? Mi-am ales un pantalon alb din in și o cămașă gri din mătase. Cu pantofii era o problemă, nu aveam pantofi albi, însă cei negri împletiți mi s-au părut asortați cu ținuta mea primăvăratică, pentru că voi lua și un sacou de culoare închisă. La cravată am renunțat, ar fi fost prea protocolară o ținută la “patru ace” cum se zice, pentru o întâlnire la o cafea, în compania unei tinere doamne, pe o terasă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
chipurile bunicilor și ale părinților. Ultima parte a volumului de poezie al Emiliei este scris sub formă de poeme în proză. Noi așa le percepem, deși poeta a intenționat să scrie Povestiri. Ele se numesc, „Acasă”, ,,Măicuța”, „Agapia”. Câtă lumină primăvăratică și delicatețe, câtă dragoste, câtă puritate, câtă melancolie, câtă slavă, în descrierile și evocările în care o vedem pe fetița care a fost, întorcându-se la casa bunicilor, la Agapia. Eul poetic a ajuns acasă în raiul copilăriei! Lectura cărții
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
și trei volume qpoem sclipirea zilei prima vizită la oftalmolog într-o zonă necunoscută a orașului și indicatorul ambiguu așa ca la o răscruce de viață așteptare măcar de nu-mi uitam tableta confirmarea oftalmologului da da calculatorul o adiere primăvăratică învăluitoare ca o cămașă țesută din șoapte după ce ai făcut dragoste un drum de întoarcere care parcă nu se mai sfârșește și teama că până ajungi acasă și deschizi calculatorul se vor fi scris deja toate poemele lumii Referință Bibliografică
CUVINTE FERECATE PE DINĂUNTRU de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384022_a_385351]
-
cu care strânge aparatul și apoi fluxul îi înțeapă inima. “Ori e albă, ori e neagră”. Și e albă. Accept provocarea, ne vedem în zece minute” scrie ea și deja el îi vede zâmbetul luminos ca o rază de soare primăvăratică, silueta ațâțătoare, mersul de prințesă... Se întâlnesc într-o parcare. Gâtuit de emoție și înspăimântat de un refuz el îi explică locul unde se află garsoniera și că ar fi indicat să se vadă acolo pentru câteva minute. Nu se
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
auzul ofertei, compozitorul i-a răspuns că alți editori ar fi bucuroși să-i ofere dublu. Simrock, nervos, i-a dat 6000. Sâmbătă 2 aprilie 2016 ora 19 Tot sub conducerea dirijorală a lui Walter Hilgers vom audia un concert primăvăratic sâmbătă, 2 aprilie, protagoniști fiind orchestra simfonică și doi dintre membrii ei, în postură de soliști. Radu Țaga va interpreta Concertul pentru fagot și orchestră în fa major op. 75 de Carl Maria von Weber, iar Corneliu Meici va fi
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/93485_a_94777]
-
liliecilor. Înmuguresc vlăstarii de iubire, Ne împrimăvărăm cu fericire, Iar fluturii ne zburdă în stomac Sub ploaia florii mov de liliac. Și în iubire îmbobocim, Odată cu liliacul înflorim, Singurătatea o învelim în flori Și-n suflet ne cântă viori. Parfum primăvăratic de iubire Ne-mbată sufletul cu fericire, Din vise ni-l trezește buimac Sub ploaia violet de liliac. Referință Bibliografică: Flori de liliac / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2285, Anul VII, 03 aprilie 2017. Drepturi de Autor
FLORI DE LILIAC de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383234_a_384563]
-
căldură de la aglomerația străzii. Înfofoliți, turiștii rămâneau dezamăgiți simțind totuși că iarna nu e prea iarnă. Ici, colo, câte un petec de zăpadă păta verdele uscat rămas din toamnă. Lăsând la o parte hainele groase de iarnă, localnicii erau îmbrăcați primăvăratic. Nu așa, îi spuse Delia fiicei sale Cristina. Îmbracă blănița, scumpo. Mergem la cumpărături fără mașină, astăzi cumpăr doar câteva alimente și eventual căutăm ceva nou pentru tine, doresc mai mult să ne plimbăm. Cristina, puștoaica de nouă ani, începuse
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383265_a_384594]
-
prima zăpadă, cu fulgi pufoși care pluteau ca niște așchii de marmură într-un ocean albastru. Acoperișurile caselor și rondurile de flori păreau niște pânze de corăbii larg desfășurate. Copitele cailor țăcăneau, automobilele fâșâiau ușor, clopoțeii tramvaielor scoteau un clinchet primăvăratic în liniștea tihnită a orașului. Pe strada pe care mergeam am ajuns din urmă o fată. Nu pentru că aș fi vrut s-o ajung cu tot dinadinsul, ci pentru că mergeam mai repede decât ea. Când am ajuns în dreptul ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Ce poți să faci, Burne? Cum i te poți Împotrivi lui Phyllis? Dar Burne se mărginise să clatine din cap, mormăind amenințări care constau aproape exclusiv din propoziția „Vede ea pe dracu’“. Zburdalnica Phyllis coborâse din tren cu toată voioșia primăvăratică a celor douăzeci și cinci de ani ai ei, dar pe peron ochilor ei le-a fost dat să vadă o priveliște sinistră. Burne și Fred Sloane o așteptau, Îmbrăcați la patru ace, ca În afișele lugubre de reclamă pentru colegii. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
putut fi dacă Dumnezeu ți-ar fi Împins puțin sufletul În direcția opusă! — Poate, a răspuns Clara, dar nu cred. Niciodată nu-mi ies din pepeni. Niciodată n-am fost sălbatică. Izbucnirea de adineauri a fost una de pură energie primăvăratică. — Și tu ești pură energie primăvăratică. Acum pășeau agale. Ba nu, iarăși greșești. Cum poate o persoană cu reputația ta de inteligență strălucită să creadă mereu lucruri neadevărate despre mine? Sunt exact antonimul a tot ce a Însemnat vreodată primăvara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
fi Împins puțin sufletul În direcția opusă! — Poate, a răspuns Clara, dar nu cred. Niciodată nu-mi ies din pepeni. Niciodată n-am fost sălbatică. Izbucnirea de adineauri a fost una de pură energie primăvăratică. — Și tu ești pură energie primăvăratică. Acum pășeau agale. Ba nu, iarăși greșești. Cum poate o persoană cu reputația ta de inteligență strălucită să creadă mereu lucruri neadevărate despre mine? Sunt exact antonimul a tot ce a Însemnat vreodată primăvara. E o Întâmplare nefericită dacă arăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Anna încearcă să zburde și ea pe lângă el, vioaie și mlădioasă, arată însă obosită, rigidă și stângace. Lumina nu e mediul propice Annei, așa cum nu e nici natura, ci artificialitatea. Acolo înflorește ea, în schimb aici nu există decât lumină primăvăratică, praf, gaze de eșapament și aer de Viena. Hans ține discursuri despre tenul Sophiei, care are întotdeauna un bronz sănătos, se vede că face mișcare în aer liber. Vântul și soarele au avut acest efect. E un ten curat, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
aruncă bucuroasă înaintea lor, ca să‑i îmbrățișeze, în sfârșit ceva nou în anotimpul ăsta plictisitor. Aici e foarte adânc, fiindcă apa a fost adunată artificial. Natura nu produce întotdeauna de una singură asemenea pericole. Pietrișul de pe mal scrâșnește chinuit. Peisajul primăvăratic se pune urlând de‑a curmezișul și semnalizează cu indicatorul. Stop! Nu înainta, că‑i periculos. Milioane de creaturi minuscule sunt călcate cu mașina, avertismentele lor șoptite amuțesc. Undeva latră un câine de curte, care n‑are libertate, dar nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]