337 matches
-
de pe malul nordic al Dunării, la care spațiul este împărțit de cele două drumuri centrale perpendiculare în patru cartiere simetrice, sau chiar, și mai aproape de schema Splitului, cetatea lui Dioclețian de la Palmyra: aici se regăsește același aranjament al străzilor, în timp ce "principia" sunt aflate către muchia interioară, și nu către poarta principală. Comparația nu este validă decât dacă se recunosc elementele "principia" în edificiile din partea sudică a palatului lui Dioclețian de la Split: Peristilul cu colonada sa și cu veranda monumentală cu arc
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
sau chiar, și mai aproape de schema Splitului, cetatea lui Dioclețian de la Palmyra: aici se regăsește același aranjament al străzilor, în timp ce "principia" sunt aflate către muchia interioară, și nu către poarta principală. Comparația nu este validă decât dacă se recunosc elementele "principia" în edificiile din partea sudică a palatului lui Dioclețian de la Split: Peristilul cu colonada sa și cu veranda monumentală cu arc central ar putea evoca fațada unui "aedes principiorum" al unei cetăți clasice de legiune. Cu caracteristicile împrumutate concomitent din arhitectura
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
britanică împotriva idealismului". Este considerat ca fondatorul filosofiei analitice, alături de predecesorul său Gottlob Frege și protejatul său Ludwig Wittgenstein, și este văzut ca unul dintre cei mai importanți logicieni ai secolului XX. A fost co-autor (împreună cu A. N. Whitehead) la "Principia Mathematica", o încercare de a găsi bazele matematicii în logică. Eseul său filosofic "On Denoting" este considerat o "paradigma a filosofiei" Lucrările sale au avut o influență considerabilă asupra logicii, matematicii, teoriei mulțimilor, lingvisticii și filosofiei, în special filosofia limbii
Bertrand Russell () [Corola-website/Science/298164_a_299493]
-
Maria Iliescu, Heidi Siller-Runggaldier, Paul Danler (eds), „Actes du XXVe Congrès Internațional de Linguistique et de Philologie Romanes“ (Innsbruck, 3 8 septembre 2007), tom. III, De Gruyter, 2010, p. 325 336. ISBN: 978-3-11-023191-5. 17. Sulla tradizione biblică romena. Dissociazioni di principio, în „Quaderni della Casă Romena di Venezia“, VII, 2010. «Atti del Congresso Internazionale «La Tradizione biblică romena nel contesto europeo» (Venezia, 22 23 aprilie 2010), a cură di Eugen Munteanu, Ana Maria Gînsac, Corina Gabriela Bădeliță, Monica Joița, Editura Universității
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Spitalele care s-au construit în Europa în perioada de după cruciade au avut ca model pe cele din Orientul Mijlociu. Studiul fizicii experimentale începe cu Alhazen, care scrie "Tezaurul optic", lucrare ce devine de referință în istoria fizicii asemeni Philosophiae Naturalis Principia Mathematica a lui Isaac Newton și care dezbate probleme din domeniul opticii cu mult înainte ca Roger Bacon, Leonardo da Vinci și Johannes Kepler să pună bazele opticii științifice europene. Astfel, în tratatul de optică, Alhazen demonstrează că senzația de
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
a demonstrat că această mentalitate era greșită. Între anii 1447-1455 Ghiberti s-a dovedit a fi și un scriitor de artă, folosind noua limbă italiană literară, „rinascimentistă”, "„Dolce Stil Novo”" (în ), limba lui Dante Alighieri descrisă în "Dante Alighieri: Al principio del cammin di Italiana lingua". În această limbă el a scris "Comentariile" (), trei volume despre istoria artei din antichitate, de la Vitruvius și Plinius cel Bătrân și până la vremea sa, la propria sa autobiografie (traduse în limba engleză de Ludwig Goldscheider
Lorenzo Ghiberti () [Corola-website/Science/316553_a_317882]
-
cu forța de frecare. Sir Issac Newton a căutat să descrie mișcarea tuturor obiectelor folosind conceptele de inerție și forță, și a găsit că ele se supun unor legi de conservare. În 1687, Newton și-a publicat lucrarea "Philosophiae Naturalis Principia Mathematica"("Principiile matematice ale filozofiei naturale"). În această lucrare, Newton a enunțat trei legi ale mișcării, legi care până astăzi sunt folosite pentru a descrie acțiunea forțelor. Definiția generală a forței poate fi găsită în legea a doua a lui
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
Biserica îi recunoștea împăratului anumite privilegii, anumite drepturi care îl ridicau deasupra supușilor. I se recunoștea să respecte instituția imperială și să fie un model pentru supușii săi. Au fost patriarhi care s-au opus împăraților care nu mai respectau principile. Nu există o regulă clară privind moștenirea tronului, deci nu întotdeauna primul născut primea tronul. Tronul revenea celui mai capabil fiu și au fost cazuri în care au primit ambii copii, existând astfel riscul izbucnirii unui război civil. Inspirat de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
caute cai pentru a soluționa problema în mod pașnic și pentru a împacă taberele. Zenon a acceptat propunerea și în 482, a emis un act de unire-"Henoticon", care se adresa bisericilor aflate sub conducerea patriarhului din Alexandria. Henoticonul recunoștea principile teologice ratificate la primele două sinoade, cât și cele ratificate la cel de-al treilea. Henoticonul părea să îmbunătățească situația din Alexandria, dar treptat, ortodocșii și monofiziții deveneau tot mai nemulțumiți. Clerul apela la reconciliere și actul de unire, dar
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
studiu. Cursurile durau cinci ani, iar materia principala de studiu în anul I erau Instituțiile, în anii II-IV, se studiau Digestele, iar în anul al V-lea se studia Codexul. Codexul lui Iustinian a conservat Dreptul Roman, care a dat principile juridice de baza ce guvernează societatea modernă. Au fost dezvoltate trei școli de drept la Constantinopol, Roma și Beirut (în urmă unui cutremur și unui val de inundații, școala a fost transferată la Sidon). În momentul urcării pe tron , viața
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
a demonstrat că Luna se mișcă pe o orbită eliptică în jurul Pământului, a scris un tratat de astronomie kepleriană și a început să exploreze matematic proprietățile forței ce avea ulterior să fie cunoscută sub numele de gravitație. Isaac Newton, în Principia a recunoscut munca lui Horrocks în raport cu teoria Lunii. Horrocks a fost descris ca fiind o punte de legătură între Newton pe de o parte, și Copernic, Galileo, Brahe și Kepler pe de altă parte. Horrocks era convins că tabelele lui
Jeremiah Horrocks () [Corola-website/Science/324410_a_325739]
-
orașul Suceava exista înainte de "descălicarea lui Dragoș", stă dovadă o geografie rusească anterioară anului 1347 în care se arată ca existând orașele Baia și Suceava. Tot de asemenea spune și Stricovski, că cronicile litvane și rutene ar mărturisi că pe "principile litvan Iuga Koriatovici, din cauza deosebitei sale bravuri invitându-l la domnia Moldovii, îl coronară la Suceava", "În 1348 Bogdan I deslepsi Moldova de Coróna Unguréscă și-și aședă capitala în Sucéva. Iuga Koriatonovici fu încoronat aici în 1374. El înființă
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
și rector al universității, care îl acuză pe Descartes de calomnie și de ateism. Polemica a dus la condamnarea "filosofiei noi" în Olanda și a continuat la Leiden până după moartea lui Descartes, implicând tot mai multe personaje. În 1644 "Principia philosophiae" (Principiile filosofiei), scrise cu intenția de a înlocui manualele aristotelice, contribuie la sporirea renumelui lui Descartes și la diseminarea filosofiei carteziene. Între 1645-1646, la solicitarea prințesei palatine Elisabeta de Boemia, scrie "Les Passions de l'âme" ("Pasiunile sufletului"), publicată
René Descartes () [Corola-website/Science/299131_a_300460]
-
432 pagine Crestomația sau Analectele canonicului Cipariu (Blaj, 1858) coprind transcrieri exacte din vechi tipărituri românești. Texturile cărților bisericești din suta a XVI-ea și a XVII-ea i-au servit învățatului filolog la compunerea gramaticei sale istorice, cunoscute sub titlul de Principie de limbă. în faptă însă ideea fundamentală a autorului Principielor, de-a generaliza pronunții mărginite la o samă de ținuturi, de-a reintroduce în scriere rostirea veche, trebuia să fie o {EminescuOpX 115} încercare nu tocmai norocită Limba Principielor n-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
multe asemănată nouă, nici vederile radicale nu mai pot fi primite, nici estrema opoziție nu mai este agreată. Dacă d. Cairoli - și-ar fi schimbat sistema; daca în locul d-lor Conforti și Zanardelli, miniștri de justiție și interne, partizani ai principielor radicale, d. Cairoli s-ar fi adresat la bărbați politici cu altă greutate și altă pricepere, poate că regretabilul atentat din Neapole nu s-ar fi petrecut și fostul prim-ministru nu ar fi fost constrâns să demisioneze. Adecă bate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
până a face o moțiune în Senat prin care cereau chiar guvernului partidei naționale-liberale să-i primească în sânul său. Acești oameni însă au trebuință de un nume și s-au intitulat conservatori; simt bine necesitatea unei programe fundate pe principie și când câțiva dintr-înșii voiră să le formuleze o dată în viața lor politică, în petițiunea de la Iași, au consemnat într-însa negațiunea chiar a principielor care servesc de bază constituțiunii noastre sociale și politice. Iacă cine sânt cei ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un nume și s-au intitulat conservatori; simt bine necesitatea unei programe fundate pe principie și când câțiva dintr-înșii voiră să le formuleze o dată în viața lor politică, în petițiunea de la Iași, au consemnat într-însa negațiunea chiar a principielor care servesc de bază constituțiunii noastre sociale și politice. Iacă cine sânt cei ce pretind a se numi conservatori și cari nu sânt decât reacționari. Dar faptele vorbesc îndestul. Reacțiunea s-a năpustit la aproape șapte ani asupra țării. Vă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi considerați ca străini prin singurul fapt al neprezintării lor și nu vor mai putea dobândi drepturile cetățenești decât conform art. 16 din Codicele civil. Astfel am dat satisfacere Tratatului de la Berlin și am rezolvat cestiunea evreilor pe baza unor principie de drept solide. Dar aceasta nu este decât prima parte a soluțiunei ce susțin eu. Vin acum garanțiele ce trebuiesc date intereselor naționale și economice ale României. După cât am dezvoltat soluțiunea mea până aici, tot rămâne art. 8 în Codicele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
teoriile umanitare sânt un ce frumos și nu mă mir că spiritele generoase sânt subjugate de ele. Dar mai trebuie să știm cui se aplică aceste teorii și să nu dăruim numele de om și de cetățean unor ființe fără principie, fără naționalitate și - aș putea zice - fără religiune. De mult timp cei cari cunosc fondul lucrurilor au stabilit două categorii bine deosebite: 1. Izraeliții (Israelites), cari sânt oameni inteligenți, instruiți cari se așază într-o țară, se instalează acolo, întemeiază
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
meglio assumere îl tempo e lo spazio come componenți essenziali dell'agire, quanto per annullarle"36. Îl dissenso più radicale, dunque, diventa oggi quello che cerca nell' inutilità, nello smarcamento dalla retorica del discorso pubblico per come ormai corrotto dal principio di utilità, un orizzonte di senso transeunte, che non dimentichi quanto l'interrogazione umană sia rădicata nell'abisso dell'insensatezza e quanto la creazione di significati che ci fanno amare la vită non possa ricondursi a presunti specialismi di impianto
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
attraverso îl linguaggio, con îl Tempo, con Dio, perché, come spiega Brodskij, "în senso ideale [...] poesia è linguaggio che nega la propria massa e le leggi di gravità; è tensione del linguaggio, ascesa - o deviazione - verso quel momento iniziale, quel principio în cui îl Verbo era. În ogni caso, è movimento del linguaggio per accedere a regioni pre-(sopra) "genere", cioè alle sfere da cui è scaturito. Le forme apparentemente più artificiali di organizzazione del linguaggio poetico [...] în realtà non sono
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
Prospettive filosofiche, religiose e pedagogiche del post-umanesimo e della compresenza, Vită e Pensiero, Milano, 2005, p. 116. 5 N. Bobbio, Introduzione, în A. Capitini, Îl potere di tutti, La Nuova Italia, Firenze, 1969, p. 16. 6 Cfr. E. Bloch, Îl principio speranza, Garzanti, Milano, 1994. 7 A. Capitini, Educazione aperta, Volume I, La Nuova Italia, Firenze, 1967, p. 82. Ricordiamo che la compresenza, a poche righe di distanza dalla citazione riportata, viene definită come quel che accomuna, avvicina "tutti gli esseri
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
p. 25. 10 G. Falcicchio, I figli della festa, cît., p. 67. 11 A. Capitini, L'educazione è aperta. Antologia degli scritti pedagogici, a cură di G. Falcicchio, Levante, Bari, 2008, p. 84. 12 Con consonanza lessicale evidente con îl principio etico che Hans Jonas riprenderà a fine anni Settanta. Cfr. H. Jonas, Îl principio responsabilità. Un'etica per la civiltà tecnologica, Einaudi, Torino, 1993. 13 Și veda R. Altieri, La rivoluzione nonviolentă. Per una biografia intellettuale di Aldo Capitini, Bibliotecă
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
Capitini, L'educazione è aperta. Antologia degli scritti pedagogici, a cură di G. Falcicchio, Levante, Bari, 2008, p. 84. 12 Con consonanza lessicale evidente con îl principio etico che Hans Jonas riprenderà a fine anni Settanta. Cfr. H. Jonas, Îl principio responsabilità. Un'etica per la civiltà tecnologica, Einaudi, Torino, 1993. 13 Și veda R. Altieri, La rivoluzione nonviolentă. Per una biografia intellettuale di Aldo Capitini, Bibliotecă Franco Serantini, Pisa, 1998, p. 119. 14 A. Capitini, L'atto di educare, La
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
ebraică, la cui predicazione è non soltanto rivolta contro îl potere costituito, mă veicola sempre un messaggio costruito șu valori ritenuti universali e perciò în grado di oltrepassare le barriere della Babele linguistica. 44 Con consonanza lessicale evidente con îl principio etico che Hans Jonas riprenderà a fine anni Settanta. Cfr. H. Jonas, Îl principio responsabilità. Un'etica per la civiltà tecnologica, Einaudi, Torino, 1993. 45 Jacques Derrida și è però chiesto se la spirale della violenza possa avere mai fine
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]