629 matches
-
mai este printre noi; a plecat spre zări necunoscute. Am propus un moment de reculegere. A fost lansat volumul personal de poezie-eseu „Obsesia desertului”, volum prezentat de poetul, prozatorul Emilian Marcu, - membru al U.S.R., onorată de acceptul Domniei Sale, aducându-i prinosul de mulțumire. De asemenea, volumul s-a bucurat și de o prezentare din partea d-lui profesor Mihai Păstrăguș, vicepresedintele Ligii scriitorilor, filiala Iași, redactor șef al revistei Moldova Literară. Domnule profesor, mulțumesc mult! 3. A fost lansată antologia de poezie
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
În ,,prea bunele intenții” În a găsi răul și acolo unde nu este. Înțelepciunea ne stă la Îndemână și ni se potrivește pe măsura aceea de a nu Încerca a fi un alter ego... Nu pot Încheia fără a aduce prinos de recunoștință poetei Valentina Becart pentru reconsiderarea actului de creație ca act de credință și de cultură de care avem nevoie ca de aer, apă, pământ, foc (Apeiron). ??? Părerile despre antologii sunt nu ca Într-un dualism cartezian, carteziană anxietate
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ideea de justiție Îl poate consfinți ca intangibil și imprescriptibil”. Cu Întrega responsabilitate a filosofului timpului său istoric, Mircea Djuvara făcea sublinierea esențială: „Într-o asemenea luptă, națiunea noastră trebuie să se afirme totodată și printr-o cultură proprie, adusă prinos umanității. O cultură națională se alimentează Însă Întotdeauna din ceva care este trainic În cultura universală. Osmoza culturilor este una dintre condițiile dezvoltării și a integrării lor În sistemul spiritual universal care dă viață și imbold În acțiunea omenirii civilizate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
îndreptă din șale, și, cu glas răsunător, cuvântă: de data asta v-am făcut-o. Mă veți recunoaște, de aici încolo, ca pe un autentic om de litere, din zonă. Nu mă veți mai deposeda de ce mi se cuvine, drept prinos, pentru talentul, munca și celelalte merite personale. și, ca urmare, îmi veți sărbători marea și originala consacrare definitivă. Deci: să-mi trăiți, să vă trăiesc, întru mulți ani! Asta am dorit! O, brazi frumoși! Bunicul Vovriev merge pe trotuar, de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
de către cei mai mulți dintre oameni. Au fost receptive, cum sunt, totdeauna frumos și curat îmbrăcate și încălțate, cu scăunelul și băncuța după ele, iar pe băncuță cu tingiruca pe care, cine dovedește că are suflet de creștin în piept, își lasă,prinosul de milă. Le cunoaște, de multă vreme, o lume.Acasă, în minuscula cămăruță, ele sunt gospodarul, bucătarul, administratorul și locatarul. Ele și nimeni altcineva. Nu le este rușine să facă ce fac. Nu sunt nici mândre pentru o astfel de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
un panou transparent mi-a coborât În fața ochilor: Credit card limit reached. Insert a new one? Yes/No. Am Înlăturat cu un gest supărătorul mesaj, În timp ce, scăldat În lacrimi de emoție artistică, mă apropiam de zeiță, pentru a-i transmite prinosul de recunoștință. Rezoluția a scăzut Însă brusc de la 3840×2400 la 800×600 pixeli. Imaginea s-a turtit și, odată cu ea, Amy a devenit mai lătăreață, ca o halbă de bere cu capac, ceea ce nu i-a ciobit Însă din
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
metamorfoza asta nici cât o ceapă degerată. Oricât te-ai ruga de ea, mai mult de o cârpă pitică cu tricolor tivit pe margini nu va deveni niciodată. Și trei la mână: să presupunem că ați avea la îndemână un prinos de fericire și n-ați ști ce să faceți cu el. L-ați da de pomană? L-ați păstra într-un dulap cu naftalină până în ziua în care cineva va reuși să vă explice ce-i acela un „prinos“ și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
un prinos de fericire și n-ați ști ce să faceți cu el. L-ați da de pomană? L-ați păstra într-un dulap cu naftalină până în ziua în care cineva va reuși să vă explice ce-i acela un „prinos“ și la ce folosește el? L-ați dărui, așa cum zic tovarășele, Partidului? Și de ce, mă rog? Pentru că v-a trimis la grădiniță ca să creșteți și să învățați? Și dacă la grădiniță e nasol? Pentru ce să-i dai Partidului chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ce folosește el? L-ați dărui, așa cum zic tovarășele, Partidului? Și de ce, mă rog? Pentru că v-a trimis la grădiniță ca să creșteți și să învățați? Și dacă la grădiniță e nasol? Pentru ce să-i dai Partidului chiar și un prinos de fericire, dacă el te trimite unde tu nu vrei să te duci? Ar mai fi și patru la mână: dacă despre Patrie mai știam cât de cât ceva, cum se îmbracă, când se enervează, Partidul chiar nu mi-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
prin urmare, el, Oberlus, Iguana, Își aroga dreptul de a evita aceste suferințe gratuite. Strigătele crescură În intensitate. Lămpile de ulei păreau că Încearcă să pîlpîie mai tare. Apa Începu să fiarbă pe focul care, Într-un colț, Își aducea prinosul la iluminarea și mai fantasmagorică a acelui spațiu. Niña Carmen se Încleștă de drugii de la pat și Împinse cu putere. Iguana Oberlus rămase În așteptare, mereu tăcut. Sosiră zorii. Copilul se născu. Niña Carmen Încetă să mai strige și Închise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cu rima contra "imperialiștilor și lacheilor lor". America era criminala cotropitoare, în timp ce URSS era "bastionul păcii". Mir i sciasti. Pace și fericire. Numai pace și fericire a instalat soldatul sovietic. Cîți scriitori bine răsplătiți n-au prididit să-i aducă prinos de recunoștință, ca magistrul Ț și alcoolitul lui? "Și te-ai dus pe drum tot înainte Cu plutonul tău către apus; Mi-ai vorbit în calda limbă rusă, Știu acum, tovarășe, ce-ai spus". Tano e neliniștit de zvonul copiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
dacă crește, ce să-i fac! Și la urma urmei, mai mergeți și desculți! Nu putem, nea Fane, se plângeau morții, sunt multe gloduri și mai ales cioburi. De unde, bre? De la greci, nea Fane. Ghinioanele lor sparte în timpul vieții, un prinos adus și viilor și morților. Și voi ce căutați pe acolo, mă? Păi spre Occident trebuie să treci pe la Greci. Doar n-ai vrea s-o luăm spre est. Estul a venit singur peste noi, așa că-l știm. Mergem pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Va se Întipărea o tristețe sinceră. Aceasta nu ținea mult, fiind ștearsă ușor, când de o holbură șerpuitoare, cu tulpina de ață verde și cu frunze dese și cărnoase mai mici decât florile alb-roze, farfurioare În care roua Își lăsa prinosul de răcoare, când de o tufănică de troscot verde și suculent. Rupea câte o floare, o mirosea Îndelung, mulțumindu-se adesea cu satisfacția prospețimii ei și a unui parfum virtual. Urma un adevărat ritual, În care punea multă delicatețe, de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
milenară și fără a ține seama de oameni, locuri și animale se revărsa peste maluri, peste lunca mănoasă iar Înainte să ajungă la casele satelor, umplea cu apă Rămășița, balta Peletuci și alte două-trei rămășițe mai mici, dăruindu-le din prinosul său de pește până la Îndestulare. Fără incidente majore, mica armată ajunse la malul bălții. Va, care dormise tot drumul, se trezise și, cu toate simțurile În stare de alertă, era pregătit a participa, pentru a doua oară `n vara aceea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ne fie dor de anostele, dar atât de pașnicele epigrame. Reclama mincinoasa Iată ce scrie pe ultima copertă a volumului de versuri Pasărea din tâmple de Bogdan Nicolae Groza (Grinta, Cluj-Napoca, 2007): „Versurile își păstrează prospețimea, iar unele aduc un prinos de energie, o bogăție de sănătate, sunt un izvor de reîntinerire sufletească, decupate parcă dintr-un decor anume, unde freamătul cuvintelor înfloresc [!] versuri.“ (Maria Prochipiuc) Și iată cum sună versurile: „în fiecare week-end m-apucă cele mai abominabile / colici abdominale
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
din cauza / alimentației proaste și neregulate.“ „Amețite, ploile / urinează fără nici o jenă / de câteva ore bune.“ „Norii, / bolnavi de tuberculoză, / expectorau din plămânii lor, / numai salivă acidă / peste un oraș apatic, / poluat cu plumb și gaze de eșapament.“ Ciudată prospețime! Bizar prinos de energie! Stranie reîntinerire sufletească! Nu ne rămâne decât să credem că Maria ‹ ‹ Prochipiuc se gândea la Nicolae Labiș când a scris prezentarea. Sau că este îndrăgostită de autor. Fantezie de dragul fanteziei Romanul Rețetarium, publicat în 2007 de Costi Gurgu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pricepere, uitată și regăsită, în timp ce femeia îi apăsa ușor creștetul peste trupul ei fremătător și ar fi vrut să-l mai rețină, dar clipele treceau una după alta, precum apa unui râu peste pietriș, printre malurile povârnite. El îi aduse prinosul omagiului său fierbinte, zăbovind lângă sânii ei frumoși, catifelați și avizi de sărutări, apoi coborî dedesubtul lor, nelăsând nici un loc nesfințit de atingerea buzelor sale și își lipi cu tandrețe virilă obrajii, apoi gura de pântecul ei suplu, catifelat și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
ferm și neobosit... Interesante sunt cuvintele populare și ușor învechite pe care nimeni nu le mai folosea în afara discursului oficial al epocii, fiind deci - în epocă - clar marcate: neabătut, biruință, crez, dârz, ev, a făuri, flamură, izbândă, a înfăptui, preget, prinos. Ar fi interesant de văzut dacă ele mai au aceleași conotații pentru tinerii care nu au suferit presiunea discursului ideologic al epocii. Aș formula două rezerve în privința soluțiilor editoriale ale volumului: acesta are un indice de persoane, deși este evident
Cuvintele limbii de lemn by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7157_a_8482]
-
e gata să ni-o arate instinctul claselor populare"; "Să înțelegem că, precum nu e om fără poporul din care face parte, astfel nu e omenirea din care facem parte. închinându-ne omenirii, nu scădem neamul nostru, ci prin însuși prinosul pe care i-l aducem ne adăogim la ceea ce înainte de această eră în omenire." În fine, se cuvine un cuvânt de mulțumire editorilor acad. Eugen Simion și Tiberiu Avramescu, care ne-au făcut acest dar de preț.
O importantă descoperire by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6622_a_7947]
-
În data de 12 Decembrie 2013 se împlinesc 30 de ani de când Amza Pellea s-a mutat la Domnul. El trăiește și astăzi în sufletele celor ce încă îl pomenesc, admiră sau iubesc. În numele lui vă mulțumesc cu smerenie pentru prinosul de dragoste. Bunul Dumnezeu să-l odihnească”, a scris Oana Pellea. Amza Pellea (n. 7 aprilie 1931 în Băilești, Dolj - d. 12 decembrie 1983, București) fost un actor român de teatru și film. A fost creatorul și interpretul personajului Nea
Oana Pellea, mesaj cutremurător: "S-a mutat la Domnul" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/56488_a_57813]
-
boeme participă/ la conversația elevată în curând/ vom sări veseli afară hop-la iată orașul/ turistic internațional lumina ochilor noștri/ nevestele și soții și pruncii și mesele furnirate/ la care somnoroși vom mânca în grabă/ păstrăvii reci alburii ca un rânjet prinos de recunoștință/ al maselor pentru luminători” (p. 13). Sigur că textul e cunoscut cititorilor de azi, fie și numai din Poemele alese pe care, în 2003, Mușina le-a publicat la propria editură. Ce mă interesează însă e conjunctura de
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
îndoială că lucrurile au stat așa: ca să-și ducă viața li s-a oferit celor din Strada Joagărului cînd pîine, cînd pietre. Nu oricine înghițea să i se dea pietre cînd ceruse pîine, nu oricine accepta așa ceva fără să crîcnească «...», prinosul unuia era sărăcia celuilalt; sațietatea unuia, foamea altuia; fericirea și ascensiunea unuia, nenorocirea și declinul celuilalt; viața unuia era moartea celuilalt...”. Iată ce scria un scriitor considerat apolitic - Wittstock n-are vocație de victimă, nici de erou - în anul 1980
Domnul Hermannstadt și fișierele memoriei by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3603_a_4928]
-
lumina ferestrelor de-acasă Și pasul e mai harnic și calea de mătasă; Iar când se vede pâlcul salcâmilor bătrâni Și cumpenele strajă răscrucii cu fântâni, N-a mai rămas o urmă din zbuciumul de-aseară, În inimă se lasă, prinosul să i-l ceară, O liniște-nțeleaptă de dincolo de gând, Ca-n lanurile coapte, sub cerul nalt și blând; Tăcerea se topește și se ascunde-n sânge, Oglindă pentru raza ce nu se mai răsfrânge, Lumină din luntru și fără de
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15319_a_16644]
-
hazliu. Așadar, pe vărul meu primar îl cheamă Anatolie Paniș, fiu al lui Nichifor Paniș, fratele tatălui meu Teodor Paniș. Le ofer tuturor celor ce-au fost de față la acea masă câte un exemplar din romanul meu Dincolo de Lisabona. Prinosul meu pentru istoricul unui pământ pe care mi-l consider pururea românesc. Așadar: eu Anatolie Paniș, stabilit vremelnic în viață și-n Snagov (România) dăruiesc vărului meu, tot... Anatolie Paniș vremelnic în viață și-n Cârnățeni (Basarabia) romanul pe care
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
-l dezvăluie conform cu sumarele imagini cu sine din tinerețe pe care ni le-a lăsat, imagini și sunete ce păreau și atunci, alunecate dintr-un vis visat în alt vis: "Lumea înmulțindu-se, omu-i în scădere. Sufletul întrezărit e doar prinos de înviere. Verbul răsfrânt suferă-n unghere de spaimă sau, trădat, se răsfață într-o virtuală inter-față. Ruga mea e să nu-mi pierd cumpătul. Să pot respira încă vocalele uimirii princiare. Iertarea-i de la Fiul însingurării când te pierzi
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]