1,457 matches
-
pot să spun, cu liniști înflorite și înalte când mugurii-n lumină-ncep să salte: atâta mi-a rămas într-un album. Îngenuncheat galop și ape limpezi, caii prin abur tălmăcind cărări pe vale. Bunica, frământând cu mâini domoale pe prispa casei, un aluat rotund. Veneam cu flori în mână, de pe câmpuri, prelung adulmecând căderi de noapte, și-oboarele cu alb miros de lapte, când se-adunau, din iarbă grasă, turme. Se-mpiedicau în pașii mei, ca ploaia, mlădițe de ferigi
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
o zi albastră, pot să spun,cu liniști înflorite și înaltecând mugurii-n lumină-ncep să salte:atâta mi-a rămas într-un album.Îngenuncheat galop și ape limpezi, caiiprin abur tălmăcind cărări pe vale.Bunica, frământând cu mâini domoalepe prispa casei, un aluat rotund.Veneam cu flori în mână, de pe câmpuri,prelung adulmecând căderi de noapte,și-oboarele cu alb miros de lapte,cănd se-adunau, din iarbă grasă, turme.Se-mpiedicau în pașii mei, ca ploaia,mlădițe de ferigi
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
trebuie să fie și toate acele zile pline de farmec și mister îmi produceau o continuă stare de fericire. Dar sărbătorile Paștelui? Dimineața când ne sculam, începea mama: hai, spălați-vă pe ochi ca să luați „paști”! La streașina bucătăriei, sub prispă, agățat într-un cui, un pahar învelit cu un ștergar sau o batistă mare, înflorată, era plin cu „paști” (vin cu bucăți mici de pâine sfințită). După ce ne spălam și ne îmbrăcam frumos, ne închinam fiecare în liniște deplină și
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
ci doar de preț se mai interesa și de povești cu alții fără plată apoi la câte-o țuică-i invita, pe drum, doar pulbere în vânt de seară când se întorcea spre casă obosit iar maica îl aștepta pe prispă afară cu masa pusă, chiar de-a adormit, și taica o trezea încetișor și o chema la masă lângă el și îi spunea că ziua i-a fost dor de glasul ei cel cald și subțirel, apoi se îndreptau înspre
AMINTIRE DESPRE TAICA de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377309_a_378638]
-
te duci în miez de iarnă. Cu geana-nchisă peste lume Nu vrei să vezi dar nici s-auzi. Pe cei ce cheamă al tău nume Nu vrei nicicum să le răspunzi. Te duci acum lăsând un dor Să odihnescă-n prispa curții. Iar gând ce-ți este temător Tu l-ai ascuns în colțul minții. Te duci pe drumul singuratic Din care n-ai să te întorci. Lăsându-mi visul cam apatic Iar sufletul să facă terci. Rămâne-n urmă doar
AMINTIRI TRECUTE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382134_a_383463]
-
că, pernei mele îi e dor de mâna ta și poveștile cu care mă adormeai, făcându-mă să cred că lumea e atât de bună și viața atât de frumoasă! ...Cum a murit săraca cu dorul pe gene! tânguia pe prispă una din mătușile mele. -Ce-ai Veto? sunt aici, ați chiorât cu toatele. Nici draga mea nu mă mai aude!Uite vă ating, vă iau în brațe. De unde atâta neputință în mângâierile voastre? ...La ușa casei, agățată de o grindă, zăcea o
CÂRTIŢA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382146_a_383475]
-
este locul de unde a pornit civilizațiile ce au urmat. Unele constatări vi le prezint: limba sanscrita, considerată limba arienilor conține peste 1000 de cuvinte românești așa cum sunt pronunțate astăzi. Ex:apă, sută, văduva, tată, tarla, cap, par, iubit, a iubi, prispa, etc. Istoricii susțin că arienii au venit din est, din India și se cheamă indo-europeni. Istoricii indieni susțin că indo-europenii (arienii) au venit din apus din zona carpato-pontica. Noi susținem ca român vine de la Romă. În sanscrita cuvântul aria, a
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
frânce, al sexului homosexualilor pasivi 8). Neavenită, așadar, învinuirea de, pare-se, inconsistență, anemie și deficit caracterial (sau volitiv) adusă personajelor de față, cât timp nu sunt, acestea toate, decât niște miraze/miraje mateine. Suflete, cum spune Pașadia, "ațipind pe prispa sălașurilor Morții" sau - de ce nu? - "de închiriat", cum locuiesc (și nu numai Pantazi, în scurtă trecere prin capitală) cu chirie: într-un sordid, ca Arnotenii, sau într-un, precum primii doi, cvasi-princiar provizorat; având, mai toți, vocația distrugerii de sine
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
pâini rotunde și negre, calde, de doi lei cincizeci/ o juma de mastică și un pachet de Naționale, desigur/ și un iepuraș de bomboane/ tanti Tincuța mă mângâia pe frunte, îmi dădea caramele/ și cumpărătura/ fugulița la bunicul sculptat pe prispa casei/ nu-mi pot închipui nici o prispă fără bunic/ plecam apoi în chiot de copii/ de cățelandri bătătorind cerul cu visele lor/ le duceam să-mpărțim iepurașul și felia de eternitate/ țineam numai pentru mine mângâierea de la tanti vânzătoarea și
Actualitatea by Valeriu Barbu () [Corola-journal/Journalistic/8002_a_9327]
-
lei cincizeci/ o juma de mastică și un pachet de Naționale, desigur/ și un iepuraș de bomboane/ tanti Tincuța mă mângâia pe frunte, îmi dădea caramele/ și cumpărătura/ fugulița la bunicul sculptat pe prispa casei/ nu-mi pot închipui nici o prispă fără bunic/ plecam apoi în chiot de copii/ de cățelandri bătătorind cerul cu visele lor/ le duceam să-mpărțim iepurașul și felia de eternitate/ țineam numai pentru mine mângâierea de la tanti vânzătoarea și/ sărutul pe obraji de la bunicul mirosind a
Actualitatea by Valeriu Barbu () [Corola-journal/Journalistic/8002_a_9327]
-
bătătorind cerul cu visele lor/ le duceam să-mpărțim iepurașul și felia de eternitate/ țineam numai pentru mine mângâierea de la tanti vânzătoarea și/ sărutul pe obraji de la bunicul mirosind a tutun și mastică/ ei nu aveau bunic ca al meu// prispa cu bunic cu tot s-a prelins în asfalt /.../ urme de tălpi desculțe și pitice, mai văd pe cer uneori/ și știu că/ stă să plouă". Din acest poem, mai târziu, la o limpede pieptănare a lui, vor dispărea sintagmele
Actualitatea by Valeriu Barbu () [Corola-journal/Journalistic/8002_a_9327]
-
Un heureux evenement ”, un film dulce-acrișor despre viața de cuplu, despre ce înseamnă să fii un părinte tânăr, despre frumusețea și greutatea unei noi responsabilități, sâmbătă, de la ora 17.00, la MTR are loc premiera scurtmetrajului BASM filmat în casa PRISPA. Iată programul integral al Noului Cinematograf al Regizorului Român pentru perioada 24-26 august: Vineri, 24 august 19:00 Un eveniment fericit/ Un heureux evenement de Remi Bezancon, Franța, 2011, 107 min. Comedie/Dramă. Cu: Louise Bourgoin, Pio Marmai. 21:15
Ce oferă Noul Cinematograf în acest week-end () [Corola-journal/Journalistic/81334_a_82659]
-
Transilvania (TIFF). Sâmbătă 25 august 15:00 Băiatul cu bicicleta/ Le gamin au velo de Jean-Pierre Dardenne, Luc Dardenne, Franța, 2011, 87 min. Dramă. Cu: Cecile De France, Thomas Doret, Jeremie Renier. 17:00 Premiera scurtmetrajului BASM filmat în casa PRISPA 19:00 Un eveniment fericit/ Un heureux evenement de Remi Bezancon, Franța, 2011, 107 min. Comedie/ Dramă. Cu: Louise Bourgoin, Pio Marmai. 21:00 Minciuni adevărate/ De vrais mensonges de Pierre Salvadori, Franța. 2010, 105 min. Comedie. Cu Audrey Tautou
Ce oferă Noul Cinematograf în acest week-end () [Corola-journal/Journalistic/81334_a_82659]
-
spaimă, al meu, ale noastre. Apoi ceva ca o lumină mare și albă, care a acoperit totul, înnegrind deodată cerul albastru, și care mi-a oprit și mintea, și inima. Când mi-am revenit, eram pe patul de paie de pe prispa largă a bunicilor. — Ileana, am reușit eu să bâigui, iar tanti Felicia, sora satului pe care o știam de când ne făcea vaccin, mă împinse înapoi pe salteaua foșnitoare. — E la spital. Stai liniștit. O să fie bine. Iar eu am crezut
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
căsătorit la treizecișitrei de ani cu Agripina, care avea șaisprezece ani. La început a locuit cu soacră-sa la un loc până când și-a construit o casă cu două camere și o sală pe mijloc, acoperită cu stuf, cu o prispă înaltă și lată. Ușile erau late de optzeci de centimetri și înalte de doi metri și se închideau cu clanță metalică. Tocurile la uși erau din stejar montate direct pe cele două furci. Pe acești stâlpi erau fixate niște brățări
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Costache Cristescu. Aurica și-a găsit obștescul sfârșit la Petroșani, tot de oftică. De menționat că acest Cristescu avea o covată mare de doi metri și jumătate de lungă și lată de vreo 80-90 cm, pe care o ținea pe prispă. Mulți morți au fost scăldați în această covată, printre care și copiii lui. După ce i-au murit toți copiii, i-a murit și baba, rămânând singur. El a zăcut câțiva ani buni pe prispă, lângă covata în care au fost
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cm, pe care o ținea pe prispă. Mulți morți au fost scăldați în această covată, printre care și copiii lui. După ce i-au murit toți copiii, i-a murit și baba, rămânând singur. El a zăcut câțiva ani buni pe prispă, lângă covata în care au fost scăldați cei patru feciori ai lui, iar în final a fost scăldat și el. Casa lui mai este și astăzi, dar proprietar al casei este o familie străină, deci nu din neamul lui. Maria
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
zile Leonora Grapini, dar cu o boală de inimă incurabilă, boală ce i-a grăbit plecarea în lumea umbrelor. La casa aceea cu cerdac și cu doi diregi la cerdac a zăcut Chimircan aproape șapte ani de zile. Vara pe prispă afară, iar iarna în casă pe pat, întorcându-l de pe o parte pe alta, că nu-și mai dădea duhul, că nici nu avea bună voință să-și mărturisească păcatele la preot. Cu chiu cu vai s-a spovedit, apoi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
În timpul liber el se delecta cu licorile lui Bachus, pe care le găsea la dugheană și fuma trabuc. Ultima dată a stat cu chirie la crâșmarul Dumitru Cristescu, unde și-a găsit obștescul sfârșit și i-au făcut autopsie pe prispă, că era vară și se umflase. Nu mai avea plămâni, doar un singur ciot de plămân și acela uscat. L-a îmbrăcat asistentul în grabă că era cald și mirosea, apoi a plecat și ... dus a fost. Butnaru Pe numele
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
șufă groasă mulți bărbați îl ajutau, numai să-l audă cum le spune tot felul de glume și de bancuri. Casa lui era cu fața la răsărit, cu două camere și cu sală pe mijloc, cu paravan la spate spre apus și prispă înaltă și o streașină lată. În partea de jos, adică spre sud, camera avea un geam, iar în fața spre răsărit două geamuri, geamurile aveau câte două ochiuri care se deschideau amândouă și pe fiecare ochi era montată câte o cruce
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
chema Catinca. Casa lor era compusă dintr-o cameră cu tindă - ce era cu față la vale - vale însemnând apus. Avea la fiecare cameră câte un geam, orientate tot către apus, iar casa avea o singură intrare și avea o prispă înaltă. Casa era acoperită cu paie de grâu, când plecau de acasă încuiau ușa de la intrare într-un mod foarte autentic. Proptea mătura în ușă, mătura era de mălai (sorg), dar era roasă de vremuri așa că atunci când nu era nimeni
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Ilene, și până la urmă din cele 80 de Mării și-a ales pe Maria, fata lui Mocanu, frumoasă, focoasă, dar foarte veninoasă. Că pe Toader îl lăsa să doarmă în casă, iar ea iute din cale afară, dormea tot pe prispă afară. Decât Toader, Maria era mai înaltă, dar și mai întrebată. Și de la tinerețe până la bătrânețe, Maria i-a umbrit sufletul lui Toader, prin comportările ei. A mai bătut-o, a mai fugărit-o, dar tot împreună au fost până la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
au scurtat firul de ață al zilelor vrăjitoarei. Nu știu să fi fost această babă vreodată bolnavă. Vrăjitoarea a murit de anii grei ai bătrâneții, să fi tot avut suta de ani. Ea murit primăvara. Vara, Zavastia dormea afară pe prispă și când o întreba cineva de ce doarme afară și nu doarme în casă, ea răspundea că afară se simțea mai bine, că-i aerul mai curat și că e mai răcoare. Au trecut vreo trei ani de la dispariția vrăjitoarei și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
nu doarme în casă, ea răspundea că afară se simțea mai bine, că-i aerul mai curat și că e mai răcoare. Au trecut vreo trei ani de la dispariția vrăjitoarei și Zavastia s-a îmbolnăvit, că de atâta dormit pe prispă până toamna târziu a răcit. S-a mutat băbuța în casă, că afară era frig și se ruga pe la vecini să mai vină noaptea, să mai stea cu ea de vorbă că îi era urât singură. Prima care s-a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
despart de el. Te rog să faci Tu o minune pentru familia mea, așa fără nici un ajutor nu ne putem descurca. Sărutase iconița și-și lipise fruntea de ea. Stinsese bucățica de lumânare, Își ștersese lacrimile apoi se așezase pe prispa căsuței lor cu bobocul de gâscă În brațe. Într-un târziu intrase și el În casă, Își făcuse semnul crucii și se culcase cu nădejdea că rugile lui vor fi auzite și Domnul va face o minune cu ei. Așa cum
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]