353 matches
-
și binișor, ca o pisică, mă sui pe uluci și mă pui s-ascult: auzeam și vedeam cum v-auz și m-auziți, coane Fănică, știți, ca la teatru. TIPĂTESCU (interesându-se): Ei, ce? PRISTANDA: Jucaseră stos. TIPĂTESCU: Cine era? PRISTANDA: Cine să fie? dăscălimea: Ionescu, Popescu, popa Pripici... TIPĂTESCU: Și popa? PRISTANDA: Da, popa și d. Tăchiță, și Petcuș, și Zapisescu, toată gașca-n păr. Jocul era pe isprăvite... și fumărie de tutun... ieșea pe fereastră ca de la vapor
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
s-ascult: auzeam și vedeam cum v-auz și m-auziți, coane Fănică, știți, ca la teatru. TIPĂTESCU (interesându-se): Ei, ce? PRISTANDA: Jucaseră stos. TIPĂTESCU: Cine era? PRISTANDA: Cine să fie? dăscălimea: Ionescu, Popescu, popa Pripici... TIPĂTESCU: Și popa? PRISTANDA: Da, popa și d. Tăchiță, și Petcuș, și Zapisescu, toată gașca-n păr. Jocul era pe isprăvite... și fumărie de tutun... ieșea pe fereastră ca de la vapor. Mai juca popa și cu Petcuș. Ăilalți ședeau de vorbă. TIPĂTESCU: Și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
d. Tăchiță, și Petcuș, și Zapisescu, toată gașca-n păr. Jocul era pe isprăvite... și fumărie de tutun... ieșea pe fereastră ca de la vapor. Mai juca popa și cu Petcuș. Ăilalți ședeau de vorbă. TIPĂTESCU: Și Cațavencu mă-njura? PRISTANDA: Grozav, coane Fănică, pe guvern și pe dv. ... și-și număra voturile. TIPĂTESCU: Dăscălimea, popa și moflujii. PRISTANDA: Curat moflujii! TIPĂTESCU: Las’ că le dau eu voturi. PRISTANDA: Da, să vedeți ce s-a-ntâmplat... coane Fănică. Din vorbă-n
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ieșea pe fereastră ca de la vapor. Mai juca popa și cu Petcuș. Ăilalți ședeau de vorbă. TIPĂTESCU: Și Cațavencu mă-njura? PRISTANDA: Grozav, coane Fănică, pe guvern și pe dv. ... și-și număra voturile. TIPĂTESCU: Dăscălimea, popa și moflujii. PRISTANDA: Curat moflujii! TIPĂTESCU: Las’ că le dau eu voturi. PRISTANDA: Da, să vedeți ce s-a-ntâmplat... coane Fănică. Din vorbă-n vorbă, Cațavencu zice: «Mă prinz cu d-voastră că o să voteze Cel care e un mărunt trișor e
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și cu Petcuș. Ăilalți ședeau de vorbă. TIPĂTESCU: Și Cațavencu mă-njura? PRISTANDA: Grozav, coane Fănică, pe guvern și pe dv. ... și-și număra voturile. TIPĂTESCU: Dăscălimea, popa și moflujii. PRISTANDA: Curat moflujii! TIPĂTESCU: Las’ că le dau eu voturi. PRISTANDA: Da, să vedeți ce s-a-ntâmplat... coane Fănică. Din vorbă-n vorbă, Cațavencu zice: «Mă prinz cu d-voastră că o să voteze Cel care e un mărunt trișor e tolerat, dovadă faptul că, deși e cunoscut ca atare și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
două acte cu ecou În epocă: „Asta e curat ca la Norma... Acu-i acu!...”. Lache și Mache „la teatru merg câteodată amândoi la galerie cu un singur franc: unul plătește, iar celălalt intră pe mofturi, cu contramarca aceluiași bilet”. Pristanda, prezentându-i lui Tipătescu modul În care, veșnic la datorie, a spionat pe fereastră În odaia lui Cațavencu, Îl asigură pe prefect de fidelitatea receptării scenei: „și binișor, ca o pisică, mă sui pe uluci și mă pui s-ascult
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
lui Cațavencu, Îl asigură pe prefect de fidelitatea receptării scenei: „și binișor, ca o pisică, mă sui pe uluci și mă pui s-ascult: auzeam și vedeam cum v-auz și m- auziți, coane Fănică, știți, ca la teatru.”. Polițistul Pristanda Își asumă condiția de spectator al unei reprezentații improvizate, de teatru alternativ, În care opozanții politici („toată gașca-n păr” a lui Cațavencu) devin actori, neconștientizându-și rolurile. Tipătescu, revoltat, o admonestează pe Joițica pentru pierderea scrisorii de amor: „Atâta neglijență
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și tipologie, I.L. Caragiale revigorează comedia românească (ciclul Chirițelor de Alecsandri, de pildă), apelând la limbaje teatrale moderne. El creează astfel personaje comice care prefigurează teatrul absurdului, alcătuind o lume de antieroi, de marionete, precum Farfuridi și Brânzovenescu, Trahanache sau Pristanda, Cațavencu ori Dandanache. Item 2: prezentarea, prin referire la comedia studiată, a patru elemente de structură și de compoziție Aceste personaje sunt polarizate pe criteriul grupurilor de interese, evidențiate încă din „lista de persoane“: aripa conservatoare, care deține puterea (Tipătescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
acțiune și de mare voință, inteligent și educat, cu o personalitate puternică și un tem perament coleric, Tipătescu are și un rol de personaj reflector al piesei, distan țânduse critic de „lumea pe dos“ ilustrată perfect prin Cațavencu. Caracterizat de către Pristanda printro semnificativă triadă - avere, putere, iubire (moșia, moșie, foncția, foncție, coana Joi țica, coana Joițica) -, Tipătescu are conștiința puterii absolute și comportamentul unui stăpân care poate schimba, discreționar, destinele celorlalți. Item 2: evidențierea, prin două episoade/citate/secvențe comentate, a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pentru "țărișoara" lui și vrea să treacă drept martir; Dandanache a ajuns în funcție importantă tot în urma unui șantaj cu o scrisoare pe care el refuză s-o înapoieze: "mai trebuie ș-altă dată..." Un personaj interesant este polițaiul Ghiță Pristanda, care a învățat, de la soția lui, să fie diplomat în relație cu șeful: "pupă-l în bot și papă-i tot, că ăl sătul nu crede ălui flămând". O adevărată victimă este Cetățeanul turmentat, naiv și cinstit, manevrat de politicieni
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este caricaturizat până la grotesc, vorbește "peltic și sâsâit", este ramolit, are automatisme și ticuri verbale, o memorie în derivă; perfid și josnic, se folosește de șantaj, tot o scrisoare compromițătoare, pe care n-o mai înapoiază persoanei în cauză. Ghiță Pristanda, polițaiul orașului, ascultă și execută, însoțind mișcările de ticuri verbale ("curat..."), cuvinte pronunțate incorect ("renumerație", "famelie", " momental", "bampir"). Din rațiuni pragmatice, se preface a fi docil, servil, acționând în numele comandamentului suprem: " datoria". Într-o societate în care valorile au fost
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
serios și derizoriu, dintre iluzie și realitate. Caragiale se remarcă prin arta compoziției, fiind cel mai priceput creator de caractere din literatura română (O noapte furtunoasă, Conu Leonida față cu reacțiunea, O scrisoare pierdută, D' ale carnavalului). Caracterizarea lui Ghiță Pristanda Ghiță Pristanda, polițaiul orașului, este un simplu instrument în mâna autorităților. Umil, își asumă conștient un anume servilism, în timp ce trage sforile în afacerile sale ilicite: "Statul n-are idee de ce face omul acasă, ne cere numai datoria; dar de! nouă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
derizoriu, dintre iluzie și realitate. Caragiale se remarcă prin arta compoziției, fiind cel mai priceput creator de caractere din literatura română (O noapte furtunoasă, Conu Leonida față cu reacțiunea, O scrisoare pierdută, D' ale carnavalului). Caracterizarea lui Ghiță Pristanda Ghiță Pristanda, polițaiul orașului, este un simplu instrument în mâna autorităților. Umil, își asumă conștient un anume servilism, în timp ce trage sforile în afacerile sale ilicite: "Statul n-are idee de ce face omul acasă, ne cere numai datoria; dar de! nouă copii și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
marionetă. Slugarnic, "scrofulos la datorie", este prezent în toate momentele importante ale comediei. Din ordinul superiorilor, polițaiul încalcă legea și-l arestează abuziv pe Cațavencu, doar pentru că primise "ordin verbal" de la prefect; "curat violare de domiciliu, dar umflați-l". Ghiță Pristanda este înzestrat cu șiretenie primitivă, poate fi arogant sau umil, după împrejurări, lipsit de demnitate, lingușitor față de Cațavencu: "eu gazeta d-voastră o citesc ca Evanghelia totdeauna". Nu se dă în lături de la furtișaguri, prevenit de soția lui: "Ghiță, Ghiță
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lui: "Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot, că sătulul nu crede la ăl flămând". Comicul de situație se întâlnește și în scena numărării steagurilor, pe care ar fi trebuit să le cumpere Ghiță în cinstea alegerilor. Pristanda primise bani pentru patruzeci și patru de steaguri, dar cumpărase mai puțin de jumătate și calcula greșit ca să iasă din încurcătură: "Două la primărie, optspce, patru la școli, douăzeci și patru, două la catrindală la Sf. Niculae, treizeci". Incultura este reliefată de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
treizeci". Incultura este reliefată de comicul de limbaj, prin deformarea neologismelor, prin folosirea unor alăturări de cuvinte care provoacă râsul: "curat mișel", "curat murdar", "curat condei", "curat violare de domiciliu". Comicul de nume sugerează lipsa de personalitate a polițaiului, deoarece pristanda este un joc popular care se dansează după reguli prestabilite, într-o parte și-n alta, conform strigăturilor unui conducător de joc. În afară de sursele comicului, alte mijloace de caracterizare a personajului sunt: dialogul, monologul, vorbele, faptele, gândurile (caracterizare indirectă), caracterizarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
comicul de caracter, conturează personaje ridicole, provocând râsul cu scop moralizator. I.L. Caragiale creează tipologii de personaje cu trăsături negative: tipul încornoratului (Zaharia Trahanache) , tipul parvenitului și al demagogului (Nae Cațavencu), tipul prostului (Farfuridi și Brânzovenescu), tipul servilului incult (Ghiță Pristanda), iar Agamemnon Dandanache are toate aceste trăsături negative: parvenitismul, demagogia, prostia, incultura, ramolismentul. Personajele lui Caragiale sunt luate din viață și sunt actuale și astăzi. Ele se încadrează în următoarele tipologii umane: încornoratul (Trahanache, jupân Dumitrache, Crăcănel) ; junele-prim (Chiriac, Rică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Tipătescu, Nae Girimea); cocheta adulterină (Zoe, Zița, Veta, Didina, Mița Baston); politicianul demagog (Nae Cațavencu, Agamiță Dandanache, Farfuridi); cetățeanul alegător (conu Leonida, Cetățeanul turmentat); funcționarul (Rică Venturiano, Candidatul); confidentul (coana Efimița); raisonneurul (Nae Ipingescu, Brânzovenescu); funcționarul servil și lingușitor (Ghiță Pristanda) după Pompiliu Constantinescu. Comicul de nume sugerează o trăsătură dominantă, un caracter: Zaharia Trahanache amintește de zahariseală (ramolisment); trahana (cocă moale); Ștefan Tipătescu june prim, tip abil, cuceritor de inimi; Ghiță Pristanda trimite la jocul popular pristanda, care se dansează
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Nae Ipingescu, Brânzovenescu); funcționarul servil și lingușitor (Ghiță Pristanda) după Pompiliu Constantinescu. Comicul de nume sugerează o trăsătură dominantă, un caracter: Zaharia Trahanache amintește de zahariseală (ramolisment); trahana (cocă moale); Ștefan Tipătescu june prim, tip abil, cuceritor de inimi; Ghiță Pristanda trimite la jocul popular pristanda, care se dansează după reguli prestabilite; Nae Cațavencu (cațaveică haină cu două fețe; cață mahalagioaică); Farfuridi și Brânzovenescu, dependenți unul de altul (farfuria și brânza) ; Agamemnon (numele marelui războinic asociat cu dandana încurcătură) ; Cetățeanul turmentat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și lingușitor (Ghiță Pristanda) după Pompiliu Constantinescu. Comicul de nume sugerează o trăsătură dominantă, un caracter: Zaharia Trahanache amintește de zahariseală (ramolisment); trahana (cocă moale); Ștefan Tipătescu june prim, tip abil, cuceritor de inimi; Ghiță Pristanda trimite la jocul popular pristanda, care se dansează după reguli prestabilite; Nae Cațavencu (cațaveică haină cu două fețe; cață mahalagioaică); Farfuridi și Brânzovenescu, dependenți unul de altul (farfuria și brânza) ; Agamemnon (numele marelui războinic asociat cu dandana încurcătură) ; Cetățeanul turmentat reprezintă alegătorul anonim amețit mai
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să zic de! zi-i pe nume de!..."; expresii tautologice ("intrigi proaste "); 3. Repetiția obsedantă a unor cuvinte sau sintagme ce duc la ticuri verbale ("Ai puțintică răbdare!"); 4. Contradicția (neconcordanța, nepotrivirea stilurilor) Cațavencu ține un discurs patriotard în fața lui Pristanda ("Nu brațul care lovește, voința care ordonă e de vină..."); 5. Confuzii ale unor dictoane celebre sau folosirea nepotrivită ale altora Cațavencu atribuie dictonul lui Machiavelli " Scopul scuză mijloacele" lui Gambetta, avocat și om politic francez. Comicul de situație reiese
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Giosuè Carducci, Théodore de Banville, Gabriele D’Annunzio și se prezintă scrieri de Ernest Renan, John Ruskin, Théodore de Banville, Walt Whitman. Unele note de la „Clepsidra cu venin” sunt scrise de F. Aderca, ubicuul redactor al revistei, sub pseudonimul Ghiță Pristanda. M. Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289839_a_291168]
-
considerate fenomene topice, deoarece ele nu aduc nimic nou în raport cu semnificațiile unor lexeme recunoscute deja ca "fapte de limbă"387: ferăstrău și piure. În schimb, forme precum renumerație marchează o "specializare" a sensului, deoarece, datorită operei caragialiene și figurii lui Pristanda, termenul amintit s-a îndepărtat deja de sensul de bază al paronimului său (= "salariu", "retribuție"), ajungând să desemneze un "venit de proveniență ilicită". Din punctul de vedere al lingvisticii "discursului repetat", topicalizarea constituie un fenomen de frontieră. Pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
A pune (pe cineva) la rezon = a învăța minte (pe cineva), a pune la respect; a constrânge să judece mai bine, să se poarte cum trebuie. ♦ (Cu valoare de interjecție) Ai dreptate! just! da! desigur!" Utilizarea acestui termen de către Ghiță Pristanda a făcut ca, atunci când cuvântul este "repetat" cu valoare interjecțională, el să dobândească un sens mai degrabă ironic și antifrastic ("ce prostie!", "ce aberație!", "vezi să nu!"... etc.). Acest sens pare să îl fi avut în vedere, de exemplu, eseistul
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
www.capital.ro/articol/printul-charles-transilvania-este-o-comoara-din-punct-de-vedere-agricol-119835.html). 2.2.4.1. Dacă a traduce, bibic și rezon sunt niște lexeme recunoscute și înregistrate ca atare în dicționarele limbii române, renumerație e, în schimb, un "caragialism" pur. De fapt, renumerație (pe care Pristanda îl folosește, în O scrisoare pierdută, în contexte precum "famelie mare, renumerație mică, după buget"...) constituie un exemplu tipic de "etimologie populară", rezultată din contaminarea expresiei substantivului remunerație cu semnificatul - și, prin acesta, și cu forma - lexemului număr. În discursul
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]