1,083 matches
-
Ion Ghica din diverse guverne de la instalarea pe tronul țării a prințului Carol. Dar în iulie 1876, cînd s-a format marele guvern I.C. Brătianu după ce Externele încăpuseră pe mîna inflamatului Nicolae Ionescu, orator de modă veche, poreclit, pentru asta, "privighetoarea Moldovei", de-abia în aprilie 1877 portofoliul e încredințat lui Kogălniceanu, devenind în iulie 1879 titular la Interne, demisionînd în aprilie 1880. Nu va mai ocupă, de acum încolo, nici o demnitate ministerială în lungă guvernare liberală de pînă la 1888
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
Divina Comedie dantescă se remarcă printr-o mare pictură realistă...”, „Note de realism găsim în literatura apocrifelor religioase” etc., iar pentru a pleda în favoarea participării artistului la viața cetății („poziția noastră, progresistă”) îl compară pe acesta cu o pasăre, „o privighetoare care cântă când trăznetul cade lângă ea e o nebună” ș.c.l. În general, ai impresia că asiști la celebrele improvizații teatrale de la Institut, în care Călinescu se amuza să monteze scenete cu caracter pur retoric (vechii colegi spun
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
l-ar scoate din sărite considerațiile călinesciene, de intelectual subtil și sofisticat. Călinescu găsește la Macedonski „Ceva din solemnitatea străfulgerătoare a lui Dante, din sălbăticia lui Byron, din jovialitatea mistică a lui Blake”. Eu, cu anvergură mică, prefer știutele: „Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit!”, „Clar azur și soare de-aur este inima mea toată”, „Sub a soarelui lumină / Șoapte umblă prin grădină, / Fluturi zboară sub cais, / Bătrânețea e un vis”. „Sentimentul de realitate nu vine din conformitatea cu o
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
până la Piața Victoriei și să aibă 20 de stații, dar traseul a fost scurtat până la nouă stații pentru reducerea costurilor de extindere a tunelurilor. De la stația 1 Mai, metroul va urma traseul Piața Presei Libere - Aeroportul Aurel Vlaicu, Băneasa - strada Privighetorilor - aeroportul Henri Coandă. Valoare investiției ajunge la un miliard de euro. După semnarea contractului cu consultantul, la anul Metrorex va organiza o licitație pentru desemnarea constructorului.
Din 2018, vom circula cu metroul la Aeroportul Henri Coandă - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/24203_a_25528]
-
el, cu vie frumusețe, Priveliști noi răsar din zbor : E Gruzia , si vai mărețe Se-astern că un bogat covor ; Răi fericit, răi pământesc ! Par plopii piramizi semețe ; Pâraie'n zvon rostogolesc, Pe fund, prundișuri colorate; Prin tufele de trandafiri, Privighetorile-nfocate Slăvesc frumoasele furate De glasul dulcei lor iubiri. Cinării deși, umbrind cuminte, Cununi de iederă-mpletesc ; Sunt peșteri unde,-n zi fierbinte, Sfioșii cerbi se-adăpostesc, Si viață-n țoi, si strălucire, Si frunzele în freamăt blând, Și mii
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
mistuia fața ca soarele." etc. etc. Cartea ar trebui rescrisă, într-un stil sobru, pentru a salva sutele de informații prețioase din revărsarea de pseudoliteratură. Manuela Cernat, Jean Negulescu, București, Ed. "Alo, București!", 2000. 224 pag. Maria Roșca, Maria Tănase - privighetoarea din "Livada cu duzi", vol. I-II, București, Ed. Ginta Latină, 2000. 404+400 pag.
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
distracție populară de Armindeni care îmbogățește natura cu oase roase, coji de ouă vopsite, pungi, sticle și dejecții. Avînd experiența de neuitat a unor asemenea picnicuri prin păduricile murdare de lîngă București, Cronicarul n-a mai dat curs chemărilor - veniți privighetoarea cîntă și hai la groapa cu furnici - ci mizantropiei și ce-a făcut el în minunata zi de mai? A citit memoriile lui Petre Pandrea și reviste literare. Deși ar avea acum chef să scrie mai curînd despre mandarinul valah
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
și păsăret mecanizat (în privința aceasta, Negruzzi nu e prea departe de Eichendorff): "Muntele e lăsat pentru poet, și poetul pentru munte. Aici, privind maiestatea naturii, el se inspiră a cânta amorul și gloria, nu în zgomotul orașelor unde câte o privighetoare pribagă, în alee trase cu sfoara, sloboade niște sonuri tânjitoare și regulate ca muzica din califul de Bagdat." În Cum am învățat românește, după ce respinge absurditatea buchisirii alfabetului pe dinafară și învață literele românești citind Istoria despre începutul românilor în
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
chestiune și ne sînt etalate, pe o elegantă masă de disecție, urletele, țipetele, scîncetele (victimei), înjurăturile, blestemele, răcnetele (torționarului). Nu lipsesc nici intermezzo-urile delicate în care supliciatorul se laudă că poate să-și facă victima să cînte ca o privighetoare, să croncăne ca un corb, să urle ca un cîine. Sînt pomenite "sufocarea cu un dop", tatuajele ad-hoc, capetele rase pe loc, fierul roșu, acestea din urmă aducînd trupul supliciatului la condiția de "hartă sau parcardă". Dînd telefon, la terminarea
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
sudalme, blesteme, răcnete). Este ca și cum limba omenească ar fi fost ea însăși expulzată din Paradis: prin durere sonorizată (în cazul victimelor), prin ură sonorizată (în cazul torționarilor). Supliciatorii se laudă că pot să-și facă victima "să cânte ca o privighetoare, să croncăne ca un corb, să urle ca un câine". Există, se presupune, o măiestrie a producerii urletului victimei sau a limbii vorbite a acesteia: "te voi face să cânți", amenință de obicei torționarul, într-un jargon punitiv deja cunoscut
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
sau a limbii vorbite a acesteia: "te voi face să cânți", amenință de obicei torționarul, într-un jargon punitiv deja cunoscut. A face o victimă să vorbească (să mărturisească) înseamnă a o face să cânte. Dar a cânta ca o privighetoare, așa cum se laudă schingiuitorul, aduce un element în plus: căci cel mai "frumos" cântă privighetoarea căreia i-au fost scoși ochii, acesta este înțelesul. Durerea și tortura fac "limba" victimei și mai râvnită. Ceea ce dorește să obțină torționarul este o
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
într-un jargon punitiv deja cunoscut. A face o victimă să vorbească (să mărturisească) înseamnă a o face să cânte. Dar a cânta ca o privighetoare, așa cum se laudă schingiuitorul, aduce un element în plus: căci cel mai "frumos" cântă privighetoarea căreia i-au fost scoși ochii, acesta este înțelesul. Durerea și tortura fac "limba" victimei și mai râvnită. Ceea ce dorește să obțină torționarul este o rostire "estetică", dar care ține de o estetică a urâtului. Paradoxal la nivelul sonorității este
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
o poezie a elogiului solar, a muncilor câmpului, o poezie a celebrării naturii și a anotimpurilor. Uneori e adoptat modelul folcloric, ca într-un fel de invocație sau descântec: "Ieși, sfântule soare!/ Ieși din închisoare!/ De ne adu zorile,/ Cu privighetorile,/ ?i-ncălzește florile!/ Ieși din nor, de după nor!/ Dă verdeață luncilor!/ Loc de joc copiilor!" (Cântecul soarelui, p. 89). Am regăsit cu bucurie textul unui cântecel din copilărie, Vânătorul: "Iepurași, fugiți acum!/ Hai la crâng, nu stați în drum!/ Vânătorul
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
soare, Că-s spălate,primenite. Mieii zburdă pe câmpie, Și păsările ciripesc, Parcurile mă îmbie, Ca pe alei să poposesc. În văzduh se-aude iară O muzică minunată. E un zvon de primăvară, Ce te-ncântă,te îmbată. Cu triluri privighetoarea, Dimineața ți-o vestește. Simți acuma sărbătoarea, Paștelui, care sosește. Ouă roșii,miel și pască, Masa Sfântă e bogată! Învierea creștinească, Toți românii o așteaptă. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: ZVON DE PRIMĂVARĂ / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ZVON DE PRIMĂVARĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382666_a_383995]
-
acolo începea dumbrava Bănesii, proprietatea familiei Ghica, rămasă văduvei sale băneasa, ale cărei urme se păstrează pînă astăzi. La această dumbravă se serba, totdeauna, de elita bucureșteană ziua Întîi de Mai; acolo se auzeau cîntările cele mai melodioase ale cucului, privighetorilor, turturelelor și ciocîrliilor, zbengul mieilor pe lîngă oițe și cîntecul ciobanului din caval, cum și cimpoiul grădinarului, cobza și vioara lăutarului iar, în vremea fanarioților, tambura, naiul și chemanu făceau dezmierdarea publicului". Sau iată evocată mînăstirea Colțea, cu școală și
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
subt, văzum, tîngă, strein), locuri, figuri si topos-uri mitice (Galileea, Valea Iosafat, Bethleem, Yerihon, Salomeea, „regina harpă vidră dansatoare“, gnomii Nordului, „nuntașul incaș”, „decima wallhală“, Kali, „grotă senzuală”, zeița „neagră“ din mitologia vedică), realul, în ironic citat („Yahoo. «Veniți privighetoarea cîntă/ și liliacul e-nflorit». Poetul/ în mantă- albastră peste vremi Ascetul/ Atletul în poem visa o nuntă/ a cerului egal cu sine”, scrie Horia Zilieru în Yahoo) și, ascunzîndu- se în jocul manuscrisului cu palimpsestul, poezia și poetul însuși
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
îi sărbătoresc pe Sfinții Petru și Pavel. Pe lângă cele peste 260.000 de persoane care își serbează onomastica, este o zi în care se pomenesc și cei dispăruți. În popor se spune că de Sfinții Petru și Pavel cucul și privighetoarea încetează să mai cânte și că apar licuricii. Peste 260.000 de români își sărbătoresc onomastica în această zi. În ziua de Sfinții Petru și Pavel, zisă și Moșii de Sân-Petru de Vară, se fac pomeni pentru morți, împărțindu-se
Peste 260.000 de români îşi serbează, miercuri, onomastica de Sfinţii Petru şi Pavel () [Corola-journal/Journalistic/25940_a_27265]
-
lor marchează miezul verii agrare și răstimpul secerișului. De asemenea, odată cu această sărbătoare apar licuricii, în popor spunându-se că aceștia vin în ajutorul celor rătăciți în pădure și îi îndrumează. În ziua de Sfinții Petru și Pavel cucul și privighetoarea încetează să mai cânte, scrie realitatea.net. Această zi poartă și numele de "Sărbătoarea Lupilor", după legenda populară potrivit căreia Sfântul Petru, stăpânul cheilor de la poarta și încăperile Raiului, este și cel care împarte hrana animalelor sălbatice, mai ales lupilor
Peste 260.000 de români îşi serbează, miercuri, onomastica de Sfinţii Petru şi Pavel () [Corola-journal/Journalistic/25940_a_27265]
-
rutier s-a produs, vineri seara, în Capitală, una din mașinile implicate aparținând Ambasadei americane. În urma accidentului, doi răniți au fost transportați la Urgență. Patru mașini au fost implicate, vineri seara, într-un accident rutier produs în Capitală, pe Aleea Privighetorilor. Între acestea s-a aflat și o mașină aparținând Ambasadei SUA, informează Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, Brigada Rutieră. Două persoane s-au deplasat la Spitalul de Urgență Floreasca pentru a primi îngrijiri medicale. Polițiștii fac cercetări pentru
Maşină a Ambasadei SUA, implicată într-un accident rutier, vineri seara. Doi răniţi au fost duşi la spital () [Corola-journal/Journalistic/25980_a_27305]
-
se scurg/ Către glorii sonore, prin rochii de-amurg,/ Raze de laser către miezul de noapte.// Modeste glorii cald orânduite-n vată,/ Telegari gri de fetru ce-aleargă cu pași moi/ Ne toarnă în urechi miros de caprifoi/ Și o privighetoare-n beregată” Rar un asemenea poem care să cuprindă în el emblematic ciclul biologic precum în “Balada anotimpurilor” care, de fapt este, în subsidiar, “Poemul lung”, la propriu dar mai ales la figurat. “Poemul lung îți va aminti orașele fantastice
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
cheile Raiului, spune tradiția. Acolo fiind stăpân peste camarile cerești, Sfanțul Petre hrănește animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe și grindina , care se topește în bucățele mici și nu mai este atat de periculoasă. Din această zi, cucul și privighetorile nu mai cânta. În tradiția populară, până în acestă zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datina, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei. Tot acum, Sânpetru pocnește din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej
Postul SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL: Ce trebuie să facă pistruiații by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23319_a_24644]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > DORUL ȘI PRIVIGHETOAREA Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 1962 din 15 mai 2016 Toate Articolele Autorului Dorul și privighetoarea Dacă ți-aș fi iubită ți-aș săruta cuvântul Și buzele răscoapte, cu gustul de tristețe, Dar sunt petala scursă, ce-o
DORUL ȘI PRIVIGHETOAREA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381659_a_382988]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > DORUL ȘI PRIVIGHETOAREA Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 1962 din 15 mai 2016 Toate Articolele Autorului Dorul și privighetoarea Dacă ți-aș fi iubită ți-aș săruta cuvântul Și buzele răscoapte, cu gustul de tristețe, Dar sunt petala scursă, ce-o pribegește vântul Ori diamantul brut, dar pur, cu șapte fețe. Dacă ți-aș fi iubită te-aș răstigni
DORUL ȘI PRIVIGHETOAREA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381659_a_382988]
-
pribegește vântul Ori diamantul brut, dar pur, cu șapte fețe. Dacă ți-aș fi iubită te-aș răstigni în vers Precum a fost Iisus, pe crucea lui cea sfântă Și ți-aș clădi altare de rugă-n univers, Dar sunt privighetoarea, cu o aripă frântă. Măcar și pentru-un ceas, dacă ți-aș fi iubită Aș ști să vin la tine din depărtări de zare Și-aș naviga-n oceanul de stele pe orbită Cercând cu stăruință s-ascult a ta
DORUL ȘI PRIVIGHETOAREA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381659_a_382988]
-
țărâna. Dar sunt atâta doar, marcaj la un popas Ce-arată două sensuri: spre dragostea din noi Sau spre un rupt din lume, sihastru de pripas Ce-i călător prin viața de-aici și de apoi. Referință Bibliografică: Dorul și privighetoarea / Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1962, Anul VI, 15 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Eugenia Mihu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DORUL ȘI PRIVIGHETOAREA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381659_a_382988]