14,408 matches
-
ori Nae Ionescu. Citite cu atenție, paginile scrise de Cioran în anii '30 nu sînt ale unui "revoluționar-conservator", cum îl definește autoarea cărții (pagina 128). Lucrurile sînt mult mai complicate. Cioran nu e nici un autohtonist, nici un prooccidental tipic. În această privință, are dreptate Lavastine. El disprețuiește romantismul agrarian, comunitarismul și toate clișeele la modă în extrema-dreaptă, scriind un elogiu lui Lenin și revoluției ruse, proletarului (versus țăranul), care reprezintă "un nou tip de om". Soluția nazistă evocată de Lavastine la un
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
mari, așa cum cioburile sunt recunoscute ca fragmente ale unei amfore. Tocmai din această cauză, traducerea trebuie să se abțină în mare măsură de la intenția de a comunica ceva, de a reda sensul, iar originalul este esențial pentru ea în această privință numai în măsura în care a scutit deja traducătorul și opera lui de efortul și de ordinea a ceea ce trebuie comunicat. (...) Pe de altă parte, față de sens, limba traducerii poate - de fapt, trebuie - să cedeze pentru a lăsa să se exprime acea intentio
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
la fel și cu publicistica lui Eminescu? "Nae Ionescu ne apare, e de părere I. Negoițescu, drept cel mai radiant ziarist român de la Eminescu încoace, a cărui linie în oarecare măsură o urmează, dar - modern - radicalizînd-o". Depășindu-l în această privință pe N. Iorga, nu se poate măsura în calitate de îndrumător de tinere personalități decît cu Titu Maiorescu: Într-un articol despre actorul italian Ermete Novelli, N. Iorga spunea că menirea omului de excepție, în oricare domeniu s-ar ilustra, este să
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
a întregii opere a lui Liviu Rebreanu cu metode critice dintre cele mai diverse. Pornind de la specificitatea realismului rezultată din romanele Balzac și Flaubert, criticul orădean demonstrează convingător faptul că opera lui Rebreanu este fundamental realistă, dar depășește în multe privințe limitele tradiționale ale curentului. Realismul lui Liviu Rebreanu este unul conștient asumat, cu luciditate și cu ochii deschiși spre experiențele estetice ale vremii sale. Chiar dacă nu le-a împărtășit, Rebreanu a fost la curent cu tehnicile moderne ale timpului său
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
tip voinic, cu șapcă pe cap, cu o mustață și un cioc care îi maschează oarecum trăsăturile mongoloide, roșu din pricina alcoolului și a înfierbîntării, bate din palme și aprobă cu voce tare unduielile baiaderei...»10) Tzara, foarte discret în această privință, a făcut totuși cîteva precizări, în 1959, la microfonul BBC-ului: «Pot spune că l-am cunoscut personal pe Lenin la Zürich, am jucat șah cu el. Dar, spre marea mea rușine, trebuie să mărturisesc că pe atunci nu știam
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
punctul 5 al Armistițiului, probabil cel mai ingrat, întrucât se referă la “repatrierea” în URSS a nord-bucovinenilor și a basarabenilor, în calitatea lor inedită de cetățeni sovietici. Este vorba despre refugiații din 1940 - iar prevederile Kremlinului sunt, și în această privință, o capodoperă a arbitrarului. Situația e disperată, mai ales că sovieticii acceptă numai soluțiile bazate pe legislația proprie, nu și pe dreptul internațional. În aceste condiții, strălucitul absolvent al colegiului iezuit de la Evreux reușește imposibilul, descoperind într-un decret al
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]
-
nu vrea să treacă drept insensibil față de spațiile simbolice ale istoriei României, dar tot acest scandal e cam alăturea cu drumul. S-a încoronat bulibașa Stănescu rege internațional al românilor ? Nu. Și-a permis el vreo aluzie măcar în această privință ? Nici atât. I s-a sfințit coroana la biserică, așa cum se sfințesc multe alte lucruri, cu slujbe fie la fața locului, fie în biserică. Avînd de sfințit o coroană, bulibașa s-a dus la biserică, a obținut serviciile a patru preoți
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
lumii, ceea ce este cam același lucru. Plec la mijlocul serii, nu știu unde, fără să aud un poet albanez de renume mondial, dar, spre rușinea mea, am uitat chiar numele premiului. Ar trebui să mă jenez să semnez aceste mărturisiri dar, în această privință, curajul nu îmi lipsește.
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
Henri Corbin, s-ar putea impune și ar putea intra în limbajul curent? J. J. W. - Vin tocmai de la un colocviu din Madrid, consacrat operei lui Corbin, în care mulți participanți, specialiști în opera lui Corbin au avut în această privință atitudini destul de ambivalente; unii doresc să respecte opera lui Corbin și socotesc că trebuie limitată folosirea termenului „imaginal” la unele tradiții spirituale și metafizice foarte precise în care „imaginal” trimite la imagini care nu sînt doar independente de subiectul imaginant
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
1992, la editura franceză Metaillié a apărut o carte cu titlul Cine a scris „Madame Solario”? semnată de Nata Minor. Ipoteza ei este că anonimul misterios ar fi însuși... Winston Churchill, iar personajul titular al romanului ar semăna în multe privințe cu mama prim-ministrului englez, Lady Jane (care, după ce a rămas văduvă, s-a căsătorit de două ori cu bărbați mai tineri decît fiul ei). În argumentele Natei Minor se face mare caz de psihanaliză. Și dacă, totuși, nu Winston
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
justificare morală. Actul mecanic de preluare a unor pagini întregi din Internet facilitează furtul, dar unifică, poate, criteriile morale: cel care fură devine conștient, tocmai prin ușurința procedeului, de calitatea gestului său. Încep totuși să am îndoieli și în această privință: s-ar putea ca în cazul copiatului electronic autojustificarea să fie găsită în activitatea de căutare. Față de detaliul "descărcării" rapide a unor pagini, onoarea hoțului e salvată de greutatea de a le găsi: folosirea isteață a motoarelor de căutare, eliminarea
A copia by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13797_a_15122]
-
strămoșul Adam. „Virgiliu, însoțitorul lui Dante, uită de isprăvile primului viteaz și vînător, imputîndu-i zidirea Turnului Babel care a dus la pierderea idiomului primar Ur-Sprache eveniment considerat de George Steiner ca fiind «o a doua cădere a omului, în unele privințe la fel de tristă ca și prima»". Ne amintim că, odinioară, Cornel Regman „vîna" cu voluptate asemenea „enormități" ce-i alimentau distinctiva ironie. Noi sîntem înclinați spre toleranță. Sub o privire incredulă, lucrurile spiritului pot luneca ușor în caricatură, poezia se rigidizează
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
comparatistica, an de an, cu specialiștii necesari. Orice "universalist", cunoscător a cel puțin două literaturi străine, reprezintă un comparatist virtual. Iar dintre aceștia. Subiectele numeroaselor lucrări de diplomă din domeniul în discuție constituie, până la un punct, o garanție în această privință. Ca să nu mai vorbim și de inițiativele independente ale multor oameni de cultură, care - atrași de tentațiile disciplinei - ajung să își cheltuiască eforturile cu predilecție în această direcție. Căci nu de puține ori, mobilul pecuniar, acaparant și paralizant, este împins
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
volum, Eseuri, seria a doua (1844), a întărit impresia că, prin Emerson, țara nouă se împlinea ca viață spirituală. De aici și importanța acestor scrieri în comparație cu ce a urmat, versuri și proză, cu toate că opera sa de poet este, în multe privințe, deschizătoare de drum, iar unele din eseuri trezesc interes prin accentele noi care-l arată mai curând stoic decît încrezător. Rămîne de văzut în ce fel a izbutit Emerson să pledeze pentru autonomia culturală, intelectuală, spirtuală a țării sale. Din
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
Marina Constantinescu Mă plimb în Parcul Carol de patru ani. Aproape zilnic. Și eu, dar mai ales băiețelul meu, îl cunoaștem de-a fir a păr. Nu există nici un secret în această privință, poate doar misterul poveștilor cu regi și regine, prinți și prințese. Sau atît cît mai poate fi păstrat din el. E greu și din ce în ce mai greu. Regele Carol întîiul a gîndit, împreună cu arhitecții Curții Regale, proiectul unui parc minunat, după toate
A fost cîndva în România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13959_a_15284]
-
indiferența, ce-i este proprie, față de exprimarea sută la sută corectă. Am dat altă dată exemple, nu mai dau și acum. Să ne întoarcem însă la voința de putere. Ce ar putea fi? Încerc să rezum ce susțin în această privință eroii romanului și nu odată autorul, în desele lor intervenții explicative și speculative, în care fac din abundență trimiteri la Nietzsche (v. și motto-ul, un fragment din Genealogia moralei). Ei susțin așadar, în spiritul nietzscheian invocat, că există în
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
de o trăire însoțitoare care să îndreptățească statutul lui de taină, în trecut aderarea la creștinism se făcea deseori printr-o veritabilă convertire. Trebuia să te convertești ca să fii botezat și trebuia să fii pregătit ca să primești botezul. În această privință, un caz spectaculos de convertire creștină este cel al lui Augustin. Indiferent că îl numim "Sfîntul Augustin" ori "Fericitul Augustin", sau pur și simplu "Augustin", convertirea lui are datele unei răsturnări și profilul unei metamorfoze. O răsturnare de viziune și
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
neconceput. Doi într-o săptămînă! Dar acum copiii noștri copiază ce văd aici, se duc la cîrciumi, în cluburi de noapte. Ba mai beau chiar și în camera lor, unde părinții îi știu în siguranță. Problema e că în această privință comunitatea noastră nu este educată cum trebuie. Doctorul Azad goli un pahar cu apă dintr-o singură sorbitură, apoi își mai turnă unul: Întotdeauna beau două pahare de apă înainte de masă, zise el golind al doilea pahar. Bun. Acum n-
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
cu miel și începu să mestece. Își vîrîse prea multă mîncare în gură și scotea niște plescăituri în timp ce mînca. Cînd fu din nou în stare să vorbească, spuse: Sunt de acord cu dumneavoastră. Comunitatea noastră nu este educată în această privință și în multe altele pe deasupra. Dar în ceea ce mă privește, nu intenționez să risc ca asemenea lucruri să se întîmple copiilor mei. Vom pleca acasă înainte ca ei să ia apucăturile astea. - Asta e o altă boală de care suferim
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
lui Sadoveanu, slalom exemplar printre surse, argumente și concluzii. Toate acestea scapă, rând pe rând, neatinse. Iată câteva mostre: "Romanul este o variantă în proză a cântecului folcloric; iar lucrurile nu stau departe de adevăr. Se pare că în această privință s-a și ajuns la un consens unanim." Apoi: "Se bucura șSadoveanu - n.n.ț de avantajul, aproape unic, de-a fi trăit multă vreme printre oieri, în sate și la stâni ca simplu muritor într-o vreme când păstoritul conserva
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
găsi destui rătăciți și în partea de veghe... De care în mod firesc e mai ușor să te ocupi, dacă îți aparțin, tu plăsmuindu-i, făcând parte din închipuirea ta. În plastică există o sferă întreagă de reprezentări în această privință. Muzeele mari ale lumii cu pânzele lor celebre agățate de pereți sunt panoramare inubliabile de gesturi, atitudini, fizionomii ale genului uman. La Luvru, ieși năuc, cuprins de un vertij. La Ufizzi, ... delirant. La Prado... (cel puțin subsemnatul)... la întoarcere, pe
Despre roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10411_a_11736]
-
Filimon din ultimele sale trei zile de viață. E inevitabil ca scriitura unei agonii să se transforme într-un discurs narativ agonal, greu de suportat, greu de parcurs și la fel de greu de înțeles. Eu însumi m-am dumirit în unele privințe abia la a doua lectură. Poate că în primul rând datorită acestor neclarități, care conduc la deruta cititorului, romanul nu a fost acceptat de cenzură în anii '70. Nu-i mai puțin adevărat că fondul epic evocă aspre convulsii pasionale
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
te omoară fără discuții și fără negocieri preliminare. Numai că mai avem un adversar redutabil și distrugător, dar unul a cărui eficiență e cu atît mai mare cu cît nu vrem să știm de existența lui: ignoranța noastră. În această privință, medicina are parte de paradoxul nefericit al științelor ezoterice: cu cît se încearcă mai mult popularizarea ei cu atît neînțelegerea oamenilor sporește mai drastic. Cauza nu stă atît în incultura noastră - de altminteri reală și cît se poate de explicabilă
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
sînt felurite, iar uneori convingerile lor diferă în chip radical, și poate tocmai de aceea eseurile, articolele și recenziile scrise în paginile Ideilor în dialog au miez și atractivitate. Din numărul din iulie 2006 am reținut cîteva reușite în această privință. Dan C. Mihăilescu, în obișnuita retrospectivă culturală a ultimei luni, ne introduce în atmosfera psihologică creată în jurul Bookfestului, o atmosferă pe care o putem caracteriza cel mai bine folosind chiar cuvintele scriitorincului: "Ce alt exemplu mai tulburător de (auto)provocare
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
poate să nu ajungi pînă la urmă la o familiaritate aparte cu filozofia lui. Ajungi să-i intuiești stilul, să-i miroși nuanțele și să-i anticipezi răspunsurile pe care le va da la o problemă sau alta. În această privință, un dicționar ca cel de față nu poate fi făcut decît în urma unui contact de decenii cu terminologia filozofului român. E ca într-un proces psihologic de sedimentare a unei teorii filozofice: trebuie să treacă un interval de timp pînă
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]