203 matches
-
În fața gloatei Încrezătoare. Moda asta a introdus-o nefericitul vostru evreu care a sfîrșit-o pe cruce.“ „Așa poate vorbi doar cel care stăpînește o astfel de putere“, i-o Întoarse Petru. În acel moment Simon sări de pe butoi și se proțăpi În fața provocatorului său. „Acum mă voi Înălța la cer“, zise. „Aș vrea s-o văd și pe-asta“, zise Petru cu vocea tremurîndă. „Îmi cunosc puterile“, zise Simon, „și știu că nu pot ajunge pînă În al șaptelea cer. Așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
avea să mă transforme Într-un bărbat, dacă nu de ispravă, cel puțin bine făcut. La ora șapte fix, Îmbrăcat cu cele mai bune haine și emanînd vapori de colonie Varón Dandy pe care o Împrumutasem de la tata, m-am proțăpit În locuința lui don Gustavo Barceló, pregătit să debutez ca cititor la domiciliu și ca bărzăun de salon. Librarul și nepoata lui Împărțeau un apartament Într-un bloc din piața Real. O servitoare În uniformă, cu bonetă și cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
el, iar Amara redevenise femeie, prin aceeași magie prin care, cu o clipă În urmă, se preschimbase Într-un bărbat. Încă buimăcit, Dante se aruncă afară din Încăpere, alergând cât Îl țineau picioarele. Pe scară dădu peste Cecco, care se proțăpise pe primele trepte, cu brațele Încrucișate. Poetul trecu de el fără nici o vorbă, evitând privirea sarcastică aruncată de el. Era sigur că sienezul știa totul și că Își bătuse joc de el. Dar mai avea timp ca să i-o plătească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
un cântec, un cântec care conținea multă tristețe, unul plin de regrete infinite pentru scurgerea rapidă a vieții. Amory și-a amintit că un absolvent din anii nouăzeci Îi povestise cândva despre una dintre distracțiile lui Booth Tarkington: să se proțăpească În mijlocul campusului, când abia se crapă de ziuă, și să cânte arii de tenor către stele, stârnind emoții amestecate În sufletele studenților din culcușuri, În funcție de dispoziția fiecăruia. Acum, undeva departe, pe linia părelnică a străzii University Place, o falangă albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ca să-ți explic. — Știți, domnule Rooney, dacă nu-i cu supărare, aș vrea să ne mai explicați o dată. — Bucuros. Deci avem punctul A... Sala era un decor al stupidității: două stative cu niște coli mari de hârtie, În fața cărora se proțăpea profesorul Rooney, În cămașă cu mâneci scurte; apoi, tolăniți dizgrațios pe scaune, doisprezece tineri: Fred Sloane, aruncătorul, care trebuia neapărat să fie ales; „Slim“ Langueduc, care-i va bate pe cei de la Yale În toamna asta dacă va reuși un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de mult îți cer eu oare ? Da Doamne toamnă, să treacă vară. În zbaterea-mi naivă de după un trunchi de brad Ieși o gază mică ce se uită la mine cu ochii mari Mirata, copleșită de mieunatul meu aparte Se proțăpi în față-mi încremenind în a ei cuvântare De ce ești prost ? vară oricum trece și toamnă vine ! Referință Bibliografica: Da Doamne toamnă / Borchin Ovidiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2069, Anul VI, 30 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright
DĂ DOAMNE TOAMNĂ de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367977_a_369306]
-
care și-a îndreptat atenția către partea feminină de pe margine. Vârsta nu conta, a cucerit pe rând domnișoare de trei ani și doamne de patruzeci. I-am studiat metoda. Alegea subiectul din ochi, mergea ață până în fața lui unde rămânea proțăpit cu privirile fixe până capta atenția. Urmau întrebările clasice: - Cum te cheamă, câți ani ai ? Aici se vedea înțelepciunea lui de adevărat cuceritor. Deși de obicei guraliv, cu noile cunoștințe Teo rămânea mut. Pe o femeie nou cucerită trebuie să
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
tineri în cămăși verzi peste care era petrecută o diagonală din piele. Aceștia legitimau pe toți cei care intrau în clădire. Vasile nu îi băgă în seamă și dădu să între. Dintre tineri, se desprinse un tânăr zdrahon care se proțăpi în fața lui și îi zise cu severitate: - Unde te duci... Bă? Nu intră nimeni la compania acestui jidov, până nu îl verificăm noi, dacă nu cumva este din aceeași șleahtă cu el. Ați supt destul de pe spinarea acestui popor. Ar
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
aprilie 2012 Toate Articolele Autorului E-atâta ceață aici și drumuri se-ntretaie, De nu sunt soțul tău, să-mi spui acum, pe loc Să nu mai vin pe-aici ca să mai iau bătaie! În ușă prea îngustă, madam se proțăpi Rămase mult pe-afară... - La ce-ai venit din nou? Eu? N-am venit ca să... dar chiar dacă ar fi... N-ar fi nimic, iar cine ești, mai bine n-aș mai ști! Păi spune-mi, nu ai familie, n-ai
ACASA... de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362041_a_363370]
-
Pleacă „ai voștri”, vin „ai noștri”, Transpirat cumplit pe frunte, Și,-cum suntem din Balcani- Miau! Noi rămânem tot ca proștii. Sete mi-e și-aș bea de toate, Noi în foame, ei în bani, Însă bere nici că vreau, Proțăpiți la gura ploștii, Sunt sătul de bere, frate, Următorii patru ani, Miau! Se vor ghiftui „ai noștri” Vine august cu mașina Să înghită-n sec „ai voștri”, Si-l întreb direct, pe șleau, N-o să moară câțiva ani, Tu cu
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
cât mai sus. Când îi văzu, generalul Prăpădenie înțelese că nătărăii izbândiseră. Zise uimit: -Ia te uită... tolomacii îndepliniră misiunea! Apoi zâmbi viclean, șoptind: -În definitiv, victoria este a mea. Nu i-am trimis eu în misiune? Bombând pieptul, se proțăpi în fruntea alaiului și intră în sala tronului în pas de defilare. Ajuns în fața tronului, raportă: -Majestate, după lupte grele cu hoardele de năvălitori, am reușit să-i nimicim pe toți și v-am adus un prizonier ca să vă spună
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
situl arheologic al multimilenarului nostru oraș și faleza din centrul orașului, cu hotelurile sale cochete, înșirate de-a lungul ei. Așteptam, destul de emoționat apropierea ei, cu florile ascunse la spate, căci mi se părea prea banal să stau cu florile proțăpite la vedere. Era într-o rochiță subțire și vaporoasă de culoarea cerului senin, pe sub care se distingea o jupă albă, care s-a văzut când mi-a făcut o reverență, în glumă, la sărutarea mâinii și înmânarea florilor. Abia acum
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
situl arheologic al multimilenarului nostru oraș și faleza din centrul orașului, cu hotelurile sale cochete, înșirate de-a lungul ei. Așteptam, destul de emoționat apropierea ei, cu florile ascunse la spate, căci mi se părea prea banal să stau cu florile proțăpite la vedere. Era într-o rochiță subțire și vaporoasă de culoarea cerului senin, pe sub care se distingea o jupă albă, care s-a văzut când mi-a făcut o reverență, în glumă, la sărutarea mâinii și înmânarea florilor. Abia acum
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
și pentru asta personalul cazinoului a fost “pe fază” căznind în continuare - neprecupețindu-și în nici un fel înaltele (ser)virtuți de mamoș priceput și părelnic dezinteresat, punându-ți la dispoziție îmbrăcămintea “placentară” a încă nenăscutului, căruia abia acum i se “proțăpește” vederea, prevăzută cu alți ochi pentru a-și limpezi “zările” și căile unui câștig de mult așteptat și meritat în cele din urmă, după care ai umblat ca un “apucat” visând “cai verzi pe pereți”și luând la rând toate
AMIROSIND LA OXIGEN.BAR DIN LAS VEGAS ! (XVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355621_a_356950]
-
Este pavat cu rușinea ce se revarsă asupra noastră când suntem priviți din afară. Este pavat cu rușinea pe care ar trebui să o avem pentru nepăsarea noastră, pentru tăcerea noastră, pentru neputința de a îndepărta aceste urme ale rușinii, proțăpite în scaunul țârii. Este pavat cu rușinea celor care și-au vândut demnitatea, trădându-și semenii și sustinandui pentru câțiva bănuți. Este pavat cu urmele perioadei comuniste, adânc imprimate în mintea și conștiința noastră, și cu care timp de 21
DRUMUL SPRE SCAUNUL ŢĂRII ESTE PAVAT CU RUŞINE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356271_a_357600]
-
poștalion de Bizanț Cu un geamantan din ziare de ieri. Nu am invatat mai nimic din vechea durere Când vântu-mi sfâșie săptămâna În bucățile pe care le coș în poala rochiei albe. A cui poate fi silueta ce s-a proțăpit între noi Ca o folie strălucitoare de staniol ? Un mormanul de stele și sticle scoase din uz Zornăie în buzunarul pardesiului meu. -Le auzi? Întreb urechea în care Cercelul cu număr matricol clincăne fără mișcare. I CHIODI CHE ARRUGGINISCONO MONETE
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
O furase somnul ... Soneria de la ușă țipa strident. Musafirul nerăbdător uitase degetul apăsat pe buton. -Imediat..imediat! soneria se încăpățâna, să sune ca o sirenă.. -La naiba, mi-ai spart timpanul, deschise grăbită. În sfârș ... Vorbele au rămas nerostite..arătarea proțăpită la ușa ei, era o statuie albă ori omul de zăpadă din curtea casei a prins viață ... -FFF..rank??? -Fantoma lui! șopti tremurat, arătarea. Dezmeticită, îl invită înăuntru. Omul înfofolit, cu căciula trasă bine pe cap, cu gulerul paltonului ridicat
SURPRIZE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358149_a_359478]
-
alta ... Lemnele uscate, ard cu putere și trosnesc ... Râsetele și chiuiturile iau cunia în sus ... Deodată, o bubuitură puternică se auzi în cunie. Pisica țâșni pe ușă, ca din pușcă. Lenica, mai iute de picior, fugi în urma pisicii și se proțăpi în mijlocul bătăturii. Anica, mai molomană, ieși poticnindu-se, pierzându-și barișul de pe cap, fără să-și dea seama. Mitru lăsă lucrul și veni să vadă despre ce este vorba. Intră în cunie și se apropie de vatra focului. Ieși repede
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
încercând să bage cheia în broască. -Ete, ai dracu' au mutat gaura cheii ! Bâjbâia, bombănind și mojmondind cheia. Îi tremura mâna. Ușa s-a deschis brusc. Un bărbat masiv cu părul zbârlit și ochii rotunzi ca două farfurioare s-a proțăpit cu mâinile încrucișate pe piept barând accesul: -De unde vii, bagaboanto, la patru dimineața? -Opss am nimerit la grădina zoologica. În poziție echer s-a zgâit tâmp la ipochimenul care-i bara intrarea. -A dat drumu' la elefanți în oraș
NONSENS? de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358564_a_359893]
-
și pace. Totuși, soția nu mai suportă atâta nepăsare din partea soțului și grăi: - Unde-i culmea pentru rufe? - Pe balcon, unde să fie! Lenuța ieși curioasă să constate calitatea lucrării și să aducă obișnuitele obiecții ca răzbunare. Deodată însă se proțăpi în pragul ușii țipând: - Vai bărbate, ai înnebunit? Ți-am zis să faci o culme de rufe nu un gard! - E o versiune modernă și economicoasă pentru situații de criză! În loc de sârmă galvanizată ți-am pus sârmă ghimpată! Astfel nu
FAC ANTRENAMENT! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350684_a_352013]
-
cealaltă, mulțumită experienței ce dobândise lucrând, abia se puteau observa ... Auzise pași grăbiți și ridicase ochii. Sigi, o namilă de om, cu părul bogat, revărsat pe ceafă, cu fața aprinsă de furie, ieșise numai în cămașă afară și i se proțăpise înainte. Respirând precipitat, șuvoaie de aburi îi ieșeau prin gura întredeschisă. Tatăl lui, pirpiriu și gârbovit îndărătul său, căuta să-l domolească. Îi vorbea în dialect șvăbesc, cum obișnuia, probabil, față de alții, când nu voia să fie înțeles. Mai taci
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
de către cel va fi „uns” amu-amu - unor promisiuni tot mereu amânate !? Jarul de sub tălpi frigea al naibii și cei câțiva pași care o despărțeau de „duhovnicul” de ocazie păreau a fi nesfârșiți, îi asemuia cu „limbile de foc” ale iadului „proțăpit” în pictura murală de la intrarea în biserica satului ce „alinau” și pârjoleau „întru veșnicie” (la loc de verdeață și văduvit pururea de durere !) zvârcolelile păcătoșilor. Vecina știa câte ceva din încurcălelile (poate și învârtelile) vecinei mai vârstnice cu „cel mic de
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
i-am luat drept copii, căci după umila mea părere nu depășeau optâsprezece ani, se încolonaseră pentru marșul de defilare prin fața unei tribune improvizate din cîteva scânduri așezate pe niște capre (cam la înălțimea de doi metri), pe care se proțăpiseră în scaune vreo cinci ofițeri sovietici, ce așteptau să-nceapă promenada. O comandă scurtă a fost dată de comandantul în pantaloni scurți, care a ridicat mâna în aer cu o tăietură energică: - Hai hup, hă-hu, hăp! Sunetele aceastea mi-a
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
te stoarce însă de viață, călcându-ți, pur și simplu, în picioare existența și visele, sufletul și credința. Iar toate acestea nu reprezintă, din păcate pentru noi, decât consecința evidentă a gândirii patologice abordate de stratul uman anterior menționat, strat proțăpit de unul singur pe tronul ierarhiilor efemere lumești spre a o conduce și a domina absolut totul. Viața a devenit azi pentru mulți dintre pământeni o imensă și obositoare cloacă non-substanțială, unde durerea, chinul și mizeria atotstăpânitoare își desfășoară nestingherit
DICTATURA OCULTĂ CU CIP PREFERENŢIAL A LUMII CONTEMPORANE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359719_a_361048]
-
voi avea oi. L-am luat, așadar, încă din aprilie; de regretat aveam să regret mai târziu. Mă întorceam cu trenul; două studente se jucau cu cățelușul, eu citeam. Ușa culisantă a compartimentului a huruit și, în cadrul ei, s-a proțăpit o țigancă masivă, îmbrăcată tradițional. - Hai să vă ghicească baba! Să vă ghicească baba trecutu și viitoru! Asta cu ghicitul trecutului m-a făcut atent. Studentele au râs, au făcut semn cu mâinile că refuză. Ghicitoarea nu s-a lăsat
Povestea ca Viață. Blestem () [Corola-blog/BlogPost/338927_a_340256]