231 matches
-
de persoane, reprezentativ pentru populația de peste 18 ani Sondaj asupra Valorilor Mondiale (World Values Survey) 1997 (WVS 1997): cercetare realizată în 1997 de Institutul de Cercetare a Calității Vieții în colaborare cu Catedra de Sociologie a Universității din București. Eșantionul probabilist, multistadial cuprinde 1.000 de persoane, în vârstă de peste 18 ani, fiind reprezentativ pentru populația cu drept de vot a României. Cercetarea a fost finanțată de CNCSU. Sondaj asupra Valorilor Europene (European Values Survey) 1999 (EVS 1999): cercetarea a fost
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de CNCSU. Sondaj asupra Valorilor Europene (European Values Survey) 1999 (EVS 1999): cercetarea a fost realizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții în colaborare cu European Values Study Group și cu Catedra de Sociologie a Universității din București. Eșantionul probabilist, multistadial cuprinde 1.146 de persoane, în vârstă de peste 18 ani, fiind reprezentativ pentru populația cu drept de vot a României. Cercetarea a fost realizată în iulie 1999, cu sprijin financiar din partea CNCSU și a European Values Study Group. Sondaj
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fost realizat în România de către Fundația pentru o Societate Deschisă în colaborare cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții. Culegerea datelor a fost finanțată de către Fundația pentru o Societate Deschisă și realizată de către Gallup Organization România, în noiembrie 2005. Eșantionul probabilist, multistadial cuprinde 1.776 de persoane, în vârstă de peste 18 ani, fiind reprezentativ pentru populația cu drept de vot a României. „România Urbană” 2005: sondaj realizat de către Gallup Organization România la cererea Fundației pentru o Societate Deschisă în 2005 pe
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și cu sfera ideației, urmărind resorturi, strategii, tipuri de activități. Aurul cenușiu dezbate relația dintre efortul rațional și societate, abordează problema cuprinderii globale a realității și a operării eficiente asupra ei. Gândirii moderne i se descoperă unsprezece atribute: practică, globală, probabilistă, modelatoare, operatoare, pluridisciplinară, prospectivă, laică, optimistă, educabilă, economică. Incitante sunt și glosele despre esența inteligenței umane și modelarea ei în funcție de interesele unei lumi complexe ori reflecțiile asupra limitelor și corectivelor inteligenței în raportul creier-mașină, în situația extinderii utilizării calculatorului și
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
de gravitate a accidentelor industriale a fost dorită de Comunitatea europeană, încă din 1989. Bazată pe o serie de parametri, această scară ia în considerare lărgirea spațio-temporală a noțiunii de vulnerabilitate, iar multe din normele sale vin în întâmpinarea evaluărilor probabiliste făcute cu privire la consecințele unui anumit risc. Scara se împarte în șase paliere, pentru fiecare fiind stabilit un bilanț contabil, rezumat și simplificat în Tabelul 2. 5. Răspunsuri în fața riscurilor Un control total al riscurilor (de orice natură) este, deocamdată, imposibil
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
probabilistică apare în disputa dintre curentul descriptiv și cel al aritmeticii politice și în care a triumfat ultimul. Odată cu dezvoltarea opticii numerice, denumirea de aritmetică politică se substituie cu denumirea de statistică și capătă o nouă dimensiune prin introducerea calculelor probabiliste. În acest context se plasează formularea legii numerelor mari, desprinderea altor regularități și legități statistice. Dintre reprezentanții de seamă ai acestei faze fac parte: J. Bernoulli, P. S. Laplace, K.F. Gauss, S.D. Poisson, A. Quetelet, A. Ciuprov, D.P. Joravski etc. Faza
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
eșantion de 1 103 persoane, reprezentativ pentru populația de peste 18 ani. World Values Survey 1997 (WVS 1997) 0 cercetare realizată în 1997 de Institutul de Cercetare a Calității Vieții în colaborare cu Catedra de sociologie a Universității din București. Eșantionul probabilist, multistadial cuprinde 1 000 de persoane, în vârstă de peste 18 ani, fiind reprezentativ pentru populația cu drept de vot a României. Cercetarea a fost finanțată de CNCSU. European Values Survey 1999 (EVS 1999) - cercetarea a fost realizată de Institutul de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Cercetarea a fost finanțată de CNCSU. European Values Survey 1999 (EVS 1999) - cercetarea a fost realizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții în colaborare cu European Values Study Group și cu Catedra de sociologie a Universității din București. Eșantionul probabilist, multistadial cuprinde 1 146 de persoane, în vârstă de peste 18 ani, fiind reprezentativ pentru populația cu drept de vot a României. Cercetarea a fost realizată în iulie 1999, cu sprijin financiar din partea CNCSU și a European Values Study Group. Percepții
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din partea CNCSU și a European Values Study Group. Percepții ale politicilor sociale și sărăcie subiectivă 1998 - cercetare realizată în colaborare de către Universitatea din București și Institutul de Cercetare a Calității Vieții, pe un eșantion de 1 177 de persoane. Eșantionul, probabilist bistadial, este reprezentativ pentru populația de peste 18 ani a României Cercetarea s-a realizat cu sprijin financiar din partea CNCSU, prin Granturile 49/1998 și 106/1998. Barometrul Opiniei Publice 2003 (BOP 2003) - cercetare realizată de Centrul de Sociologie Urbană și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
României Cercetarea s-a realizat cu sprijin financiar din partea CNCSU, prin Granturile 49/1998 și 106/1998. Barometrul Opiniei Publice 2003 (BOP 2003) - cercetare realizată de Centrul de Sociologie Urbană și Regională la comanda Fundației pentru o Societate Deschisă. Eșantionul probabilist, multistadial cuprinde 2 063 de persoane și este reprezentativ pentru populația de peste 18 ani a României. Cercetarea fost realizată în octombrie 2003. Dezvoltare socială „neconvențională”: despre capitalul social Bogdan Voicu În mod tradițional, discuția despre dezvoltare aduce în prim-plan
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
moșitului, pentru că omul este, din firea sa, slab în a deprinde un meșteșug a cărui experiență nu o are. Le-a rânduit însă la așa ceva pe cele care, din cauza bătrâneții, nu pot avea copii.” Efebul confirmă această analogie mitologică doar probabilist. („Probabil” - zice Theaitetos.) Și Socrate continuă în același mod. „Și deci nu este tot probabil și chiar necesar ca moașele, mai degrabă decât altele, să cunoască femeile însărcinate și pe cele care nu sunt?” Adolescentul admite, de această dată, cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
progres și evoluție 281 Criteriile evoluției și ale progresului 288 Bibliografie 299 3. INCERTITUDINEA - O PERSPECTIV| PSIHOSOCIOLOGIC| Capitolul 16. Patru modele de decizie 303 Structura procesului decizional 303 Decizia certă într-o lume strict deterministă 305 Decizia certă de tip probabilist 307 Decizia în incertitudine persistentă 314 Modelul cibernetic 315 Strategii de decizie în incertitudine persistentă 319 Două tipuri de strategii 319 Strategiile de decizie și dinamica incertitudinii 326 Mecanismele de absorbție artificială a incertitudinii 329 Bibliografie 336 4. MATERIALISM ISTORIC
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tuturor soluțiilor posibile, fără a se putea specifica care dintre ele. Nu mai putem vorbi, în condiția de incertitudine, de un determinism strict al sistemelor sociale. Legile care descriu comportamentul sistemelor sociale, caracterizate prin condiția de incertitudine, vor fi deci probabiliste. Ele vor trebui să formuleze pluralitatea soluțiilor alternative de care dispune un sistem, alegerea uneia sau alteia dintre acestea rămânând într-o anumită măsură nedeterminată. În literatura sociologică și filosofică actuală există, deși mai mult implicită, decât explicită, o anumită
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ideii că sistemele caracterizate prin condiția de certitudine au un comportament optimal și predictibil; ele sunt obiectul unor legi strict deterministe. Sistemele caracterizate prin condiția de incertitudine au un comportament suboptimal și relativ impredictibil; sunt obiectul doar al unor legi probabiliste. Nivelul de cunoaștere și comportamentul conservator/inovator. Incertitudinea cronică tinde să fie asociată cu un comportament conservator. Cu cât nivelul de cunoaștere este mai scăzut, cu atât soluțiile formulate și adoptate vor fi mai apropiate de soluțiile ce au fost
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
există o diferență de structură. Diferențele apar doar în mijloacele cu ajutorul cărora le cercetăm și în precizia acestor mijloace. Din această perspectivă, viitorul este tot atât de irevocabil ca și prezentul și trecutul. Dificultatea constă doar în posibilitățile de predicție. Pentru modalitatea probabilistă, viitorul reprezintă doar un repertoriu de posibilități. Putem spune cu precizie, eventual, doar ce este posibil și ce nu este. Însă în cadrul acestui repertoriu nu se poate principial prezice starea precisă viitoare. Se pot doar determina probabilitățile diferitelor posibilități. Viitorul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
s-a plecat, prin utilizarea soluției alese. Figura 16.1. Cele cinci faze ale procesului decizional În funcție de presupoziția făcută asupra certitudinii incertitudinii, pot fi desprinse trei modele ale deciziei: decizia certă într-o lume strict deterministă, decizia certă de tip probabilist și decizia în condiții de incertitudine persistentă, la care se poate adăuga un al patrulea model nedecizional - modelul cibernetic. Decizia certă într-o lume strict deterministătc "Decizia certă într‑o lume strict deterministă" Acest model presupune că decidentul poate, la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Să mai facem observația că, în acest model, orice problemă are pentru decident o singură soluție corectă, și anume soluția cea mai bună pentru condițiile date, restul soluțiilor fiind inadecvate, incorecte. Decizia certă de tip probabilisttc "Decizia certă de tip probabilist" Teoriile actuale ale deciziei au abandonat ideea că procesul de decizie ar putea lucra cu certitudini absolute, asimilând ideea de probabilitate. De regulă, în calculul decizional nu lucrăm cu estimări absolut exacte, certe asupra lumii, ci cu estimări care sunt
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
actuale ale deciziei au abandonat ideea că procesul de decizie ar putea lucra cu certitudini absolute, asimilând ideea de probabilitate. De regulă, în calculul decizional nu lucrăm cu estimări absolut exacte, certe asupra lumii, ci cu estimări care sunt doar probabiliste. Este introdusă astfel incertitudinea ca o condiție inevitabilă a procesului decizional. Incertitudinea este de două tipuri, în funcție de sursele ei: incertitudinea ontologică și incertitudinea cognitivă. Incertitudinea ontologică. Modelul deciziei certe analizat mai înainte presupunea o lume strict deterministă, în care starea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
viitoare ale lumii nu decurg cu necesitate implacabilă din stările actuale. Desigur, nu trăim nici într-o lume complet nedeterministă, aleatorie, în care din starea actuală poate decurge, în mod egal, orice stare viitoare. Lumea este guvernată de un determinism probabilist: evenimentele viitoare pot fi prezise, dar nu cu o certitudine absolută, ci în mod probabilist. Agronomul din exemplul dat mai înainte nu poate porni de la o predicție absolut certă asupra cantității de precipitații din luna mai a anului viitor, ci
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
într-o lume complet nedeterministă, aleatorie, în care din starea actuală poate decurge, în mod egal, orice stare viitoare. Lumea este guvernată de un determinism probabilist: evenimentele viitoare pot fi prezise, dar nu cu o certitudine absolută, ci în mod probabilist. Agronomul din exemplul dat mai înainte nu poate porni de la o predicție absolut certă asupra cantității de precipitații din luna mai a anului viitor, ci doar de la una probabilistă. În cazul unei incertitudini ontologice, care ar putea fi desemnată mai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai a anului viitor, ci doar de la una probabilistă. În cazul unei incertitudini ontologice, care ar putea fi desemnată mai bine prin termenul de nedeterminare, estimările pot fi, ca și în cazul primului model, absolut certe, dar într-un sens probabilist. Calculul cu asemenea cunoștințe de tip probabilist nu ne va duce la selectarea soluției care este cu siguranță cea mai bună, ci a soluției cu probabilitatea cea mai mare de a fi soluția cea mai bună. Într-o situație sau
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
una probabilistă. În cazul unei incertitudini ontologice, care ar putea fi desemnată mai bine prin termenul de nedeterminare, estimările pot fi, ca și în cazul primului model, absolut certe, dar într-un sens probabilist. Calculul cu asemenea cunoștințe de tip probabilist nu ne va duce la selectarea soluției care este cu siguranță cea mai bună, ci a soluției cu probabilitatea cea mai mare de a fi soluția cea mai bună. Într-o situație sau alta, desigur, soluția aleasă se va putea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai în zona respectivă să fie ploioasă a fost semnificativ mai ridicată decât ca ea să fie o lună secetoasă. Raționalitatea în această situație nu garantează succesul în mod absolut; ea garantează doar probabilitatea cea mai ridicată de succes. Gândirea probabilistă reprezintă deci modalitatea de a fi rațional și de a lua decizii certe într-o lume parțial nedeterministă. În deciziile noastre, doar în mod excepțional lucrăm cu incertitudini ontologice. În situațiile curente, decidentul nu deține o cunoaștere completă, absolută, fapt
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
curente, decidentul nu deține o cunoaștere completă, absolută, fapt care l-ar pune în situația de a lucra cu probabilități ontologice; în marea majoritate a cazurilor, cunoștințelor noastre sunt incomplete, aproximative, nepermițându-ne, tocmai din cauza acestei incompletitudini, decât predicții aproximative, probabiliste asupra stărilor viitoare ale universului. Chiar dacă universul ar fi strict determinist, cunoștințele noastre de la un moment dat nu ne permit să facem predicții absolute, ci probabiliste. Noi lucrăm în fapt cu incertitudini cognitive. Incertitudinea cognitivă nu exprimă deci limite ontologice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cunoștințelor noastre sunt incomplete, aproximative, nepermițându-ne, tocmai din cauza acestei incompletitudini, decât predicții aproximative, probabiliste asupra stărilor viitoare ale universului. Chiar dacă universul ar fi strict determinist, cunoștințele noastre de la un moment dat nu ne permit să facem predicții absolute, ci probabiliste. Noi lucrăm în fapt cu incertitudini cognitive. Incertitudinea cognitivă nu exprimă deci limite ontologice ale determinabilității, ci limitele pe care fragilitatea cunoștințelor noastre de la un moment dat ni le impune. Pe baza cunoștințelor sale limitate, care pot fi mereu îmbunătățite
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]