214 matches
-
că ultimele două principii pot fi subsumate principiilor cognoscibilității și determinismului. Iar în ceea ce privește principiul determinismului, considerăm că, mai ales pentru cunoașterea sociologică, trebuie să înțelegem determinismul nu în sens strict laplacean (respingând existența fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist promovat de Patrick Suppes. Cel mai important dintre cele cinci postulate este Principiul determinismului, ale cărui reguli de bază sunt următoarele: - viitorul este determinat în trecut; - orice eveniment are o cauză determinată suficientă; - cunoașterea se întemeiază pe certitudine; - cunoașterea științifica
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
principiu, la nivel de cunoaștere completă; - cunoașterea și metoda științifica pot fi, în principiu, unificate. Este important de reținut faptul că, determinismul nu trebuie înțeles în sens laplacean (adică în sensul respingerii existenței fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist enunțat de Patrick Suppes, în 1990, în Principiile metafizicii probabiliste. Aceste principii sunt: - legile producerii fenomenelor naturale au în esență caracter probabilist;cauzalitatea are un caracter probabilist;certitudinea cunoașterii, în sensul preciziei absolute a măsurilor, e irealizabilă; - științele, ca terminologie
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
pot fi, în principiu, unificate. Este important de reținut faptul că, determinismul nu trebuie înțeles în sens laplacean (adică în sensul respingerii existenței fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist enunțat de Patrick Suppes, în 1990, în Principiile metafizicii probabiliste. Aceste principii sunt: - legile producerii fenomenelor naturale au în esență caracter probabilist;cauzalitatea are un caracter probabilist;certitudinea cunoașterii, în sensul preciziei absolute a măsurilor, e irealizabilă; - științele, ca terminologie, obiect și metodă, se caracterizează prin pluralism. Am reținut aceste
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
nu trebuie înțeles în sens laplacean (adică în sensul respingerii existenței fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist enunțat de Patrick Suppes, în 1990, în Principiile metafizicii probabiliste. Aceste principii sunt: - legile producerii fenomenelor naturale au în esență caracter probabilist;cauzalitatea are un caracter probabilist;certitudinea cunoașterii, în sensul preciziei absolute a măsurilor, e irealizabilă; - științele, ca terminologie, obiect și metodă, se caracterizează prin pluralism. Am reținut aceste principii lăsând de o parte principiile de interes pentru construcția epistemologiei generale
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
laplacean (adică în sensul respingerii existenței fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist enunțat de Patrick Suppes, în 1990, în Principiile metafizicii probabiliste. Aceste principii sunt: - legile producerii fenomenelor naturale au în esență caracter probabilist;cauzalitatea are un caracter probabilist;certitudinea cunoașterii, în sensul preciziei absolute a măsurilor, e irealizabilă; - științele, ca terminologie, obiect și metodă, se caracterizează prin pluralism. Am reținut aceste principii lăsând de o parte principiile de interes pentru construcția epistemologiei generale, pentru că ele se opun principiilor
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
recunoscut pe plan mondial pentru lucrările logicometodologice (Introduction to Logic, 1957: A Probabilistic Theory of Causality, Logique du Probable, 1981; Foundations of Measurements, 1971), consideră că principiile metafizicii neo-tradiționale sunt false. În ceea ce ne privește, apreciem că aplicarea principiilor empirismului probabilist în cunoașterea sociologică este foarte fertilă, dat fiind faptul că fenomenele sociale prin complexitatea lor se pretează cel mai bine analizei probabiliste sau statistice. În demersul științific este important de stabilit în mod clar, limitele disciplinelor științifice, întrucât ele studiază
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Measurements, 1971), consideră că principiile metafizicii neo-tradiționale sunt false. În ceea ce ne privește, apreciem că aplicarea principiilor empirismului probabilist în cunoașterea sociologică este foarte fertilă, dat fiind faptul că fenomenele sociale prin complexitatea lor se pretează cel mai bine analizei probabiliste sau statistice. În demersul științific este important de stabilit în mod clar, limitele disciplinelor științifice, întrucât ele studiază fenomenele și lucrurile naturale în mod empiric (după efectuarea de experimente), cantitativ și corectabil. Principiul empiric reliefează faptul că știința este bazată
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
celor în care variabilele au două valori. Specificitatea depinde de numărul câmpurilor într-un tabel decontingență număr valori/număr unități. Specificitatea ipotezelor corelează pozitiv cu o altă dimensiune: determinarea. Ipotezele cu un grad mai mare de determinare sunt preferabile celor probabiliste. Problema falsificabilității este de cea mai mare însemnătate pentru cercetările empirice. Dacă prin inducție enunțurile empirice nu pot fi verificate definitiv, arată Karl R. Popper (1981), va trebui acceptată falsificabilitatea drept criteriu de demarcație. În cercetările empirice vom reține doar
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
se referă la numărul de valori. Se preferă ipotezele în care variabilele au trei valori celor în care variabilele au două valori. 4. Determinarea ipotezei se referă la preferința analiștilor pentru ipotezele cu grad înalt de determinare, în detrimentul ipotezelor înalt probabiliste. 5. Falsificabilitatea ipotezei se referă la faptul că, în cercetările empirice se rețin doar ipotezele ce pot fi infirmate. 6. Ipotezele trebuie să fie testabile. În cercetările empirice se rețin doar ipotezele ce pot fi testate (confirmate sau infirmate). 7
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
al., in Deschamps și Beauvois, 1996). Acest ultim punct, dificil de rezolvat și de sintetizat în cîteva rînduri, este conceput diferit în cadrul teoriei reprezentărilor sociale. Acestea integrează atitudinile ca pe o componentă a lor. Geneza conduitelor are aici un statut probabilist, multideterminat și virtual. Comportamentele sînt activate în funcție de diferitele contexte ale producerii lor, ceea ce înseamnă că RS formează palete complete de judecăți și de acțiuni, eventual opuse, dar colineare. Realizarea în acte efective a uneia dintre componentele lor de către un individ
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
caracterizate de un grad ridicat de certitudine, iar duratele activităților sunt considerate a fi estimări deterministe. În cazul în care proiectul prezintă un grad ridicat de noutate, estimarea duratelor activităților se face în condiții de incertitudine, acestea fiind considerate estimări probabiliste. Metoda CPM fiind de natură deterministă se bazează pe estimarea duratelor activităților în condiții de certitudine. Pentru managerul proiectului, graful și calendarul termenelor au o importanță deosebită. În desfășurarea proiectului, atenția cea mai mare trebuie acordată activităților critice care nu
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
atunci costurile totale ale proiectului și duratele de realizare a acestuia pot fi optimizate. 3.1.2.2.2. Metoda PERT Metoda PERT (Program Evaluation and Review Technique - programul evaluării și cercetării sarcinii) este o metodă de programare în condiții probabiliste a proiectelor, regulile de formalizare a grafurilor și de analiză a drumului critic fiind aceleași ca în cazul metodei CPM. Spre deosebire de metoda CPM, care se utilizează în general pentru planificarea proiectelor caracterizate de un grad redus de noutate, bazate pe
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
semideschis (în plan psihologic), caracterul hipercomplex (determinat de numărul foarte mare al elementelor componente, de modul ierarhizat, pluristratificat de dispunere a lor, de saturația în conexiuni interne, între elemente, și externe, între sistemul personalității în ansamblu și mediul ambiant), caracterul probabilist al funcției care leagă „intrările” și „ieșirile” sistemului. Fiecare dintre aceste atribute include în sine exigențe care impun o schimbare radicală a concepției psihodiagnostice (Golu, 1993). Pentru a nu ne îndepărta prea mult de titlul comunicării noastre, ne vom opri
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de eroare sau chiar imposibilă fără a distruge integritatea sistemului. De asemenea, este dificil de stabilit anumite regularități sau legități în astfel de situații complexe, deoarece nu există date suficiente, sau datele existente sunt indisponibile, ceea ce face ca doar observații probabiliste să fie disponibile. Situațiile complexe sunt adeseori difuze și încorporează sisteme de valori care sunt dificil de observat și măsurat. Cel mai bine ele pot fi reprezentate utilizând intervale (scale) de valori sau variabile fuzzy. De asemenea, situațiile complexe sunt
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
utilizate cu precădere modelele dinamice continue datorită faptului că ele reușesc să surprindă proprietatea esențială a sistemelor mecanice de a se deplasa în timp. Sistemele fizice sunt descrise de o largă varietate de modele matematice, discrete sau continue, deterministe sau probabiliste, clasice sau cuantice, după cum vrem să evidențiem unele sau altele dintre proprietățile acestor sisteme. Sistemele planetare pot fi modelate utilizând modele diferențiale sau cu derivate parțiale, ale căror soluții descriu evoluția corpurilor cerești într-o anumită perioadă de timp aleasă
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
asigura reprezentativitatea eșantioanelor unui experiment, trebuie ca subiecții s. fie aleși absolut aleatoriu, astfel încît pentru fiecare membru al populației s. existe aceeași probabilitate de a fi inclus în eșantion. Dacă s-ar respecta acest procedeu, ar rezulta un eșantion probabilist (Havârneanu, 2000a, p. 89). Asemenea eșantioane sînt greu de utilizat în cadrul experimentelor din științele socioumane, deoarece fiecare potențial subiect trebuie să și exprime acordul de a participa la realizarea unui studiu. -Artificialitatea mediului în care se realizează experimentul conduce la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
presupoziția naivă că școala transmite în principal competențe tehnice utilizabile direct în producție. Teoriile „filtrării” și ale „diagnosticării” (Arrow, 1973; Thurow, 1975) afirmă că semnalele educaționale (note, grade, prestigiul școlii etc.) și alte mărci ale competenței servesc la îmbunătățirea calculelor probabiliste pe care le fac angajatorii cu privire la performanțele tehnice viitoare ale candidaților la angajare. Diagnosticul educațional utilizează calificările școlare pentru a reduce numărul solicitanților de poziții, a-i separa pe recruții mai puțin productivi de cei eficienți, a elimina solicitanți de
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
analiza atentă a sistemului fizic studiat, care să permită obținerea unor percepții corecte, urmată de sinteza acestor percepții, sinteză care să facă posibilă generalizarea aspectelor caracteristice. Se mai recomandă lărgirea bazei empirice a inducției, prin asimilarea metodelor inductive de tip probabilist. În acest caz se fac multe experimente asemănătoare, care să poată constitui un colectiv statistic. Analiza comportării colectivului statistic permite evaluarea preciziei cu care s-a lucrat, controlând strict eroarea de care sunt afectate rezultatele activității respective . II.3.7
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de gravitate a accidentelor industriale a fost dorită de Comunitatea europeană, încă din 1989. Bazată pe o serie de parametri, această scară ia în considerare lărgirea spațio-temporală a noțiunii de vulnerabilitate, iar multe din normele sale vin în întâmpinarea evaluărilor probabiliste făcute cu privire la consecințele unui anumit risc. Scara se împarte în șase paliere, pentru fiecare fiind stabilit un bilanț contabil, rezumat și simplificat în Tabelul 2. 5. Răspunsuri în fața riscurilor Un control total al riscurilor (de orice natură) este, deocamdată, imposibil
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
Studiul fenomenelor coverbale și paraverbale evidențiază complementaritatea în raport cu limba, dar și propria specificitate. De fapt, acestea relevă o codificare de o altă natură decît cea a semnelor verbale, din cel puțin trei perspective: locul lor în raport cu referentul este de natură probabilistă (ele nu semnalează prezența unui anume referent decît la cei care îl produc în anumite circumstanțe), ele nu constituie unități discrete ușor de segmentat, ci funcționează într-un mod continuu sau gradual, asociindu-se, combinîndu-se sau condensîndu-se într-o manieră
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limită (precum temperatura ambiantă). Următoarea problemă ce trebuie rezolvată era de a crea o legătură Între dimensiunile macroscopice ale sistemelor termodinamice și structura microscopică a acestora. Problema trecerii Între nivelele macroscopice a fost făcută de Ludwig Boltzmann (1844-1906), prin definirea probabilistă a entropiei. Prin relația: S = k . ln w Boltzmann a atras atenția că se putea interpreta creșterea ireversibilă a entropiei ca expresie a creșterii dezordinii moleculare, a “uitării” progresive a oricărei disimetrii inițiale. Prin această relație, Boltzmann face din evoluția
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a lumii materiale și spirituale. Cu ajutorul ei se poate distinge un sistem de celelalte sisteme. Se poate studia ordinea, organizarea și complexitatea lui. Se poate clasifica Într-una din clasele cunoscute, se poate recunoaște ca simplu sau complex, determinist sau probabilist, liniar sau neliniar etc. Însă, va rămâne mereu ceva care scapă teoriei generale a sistemelor, care nu poate fi formalizat și care reprezintă tocmai particularitatea și individualitatea sistemului respectiv. Acest fapt devine cu atât mai evident, cu cât sistemul este
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
genele influențează atribute dimensionale distribuite continuu, care nu sunt patologice în sine, ci sunt asociate cu un risc crescut sau scăzut de apariție a unei boli sau tulburări. Mai multe gene diferite interacționează, determinând o trăsătură particulară. Acțiunea genelor este probabilistă - ele cresc șansele de apariție a unui comportament sau a unei boli, dar nu acționează în mod direct ca și cauze. Din toate aceste motive, cei doi autori consideră că studiul trăsăturilor complexe nu se poate realiza decât din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
1992: 157)), sau chiar, după unii, schimbarea logicii. O primă interpretare dată teoriei cuantice este cea de la Copenhaga, care are printre fondatori pe N. Bohr, W. Heisenberg, Max Born etc. Această interpretare are la bază principiul incertitudinii, dualitatea particulă-undă, interpretarea probabilistă a funcției de undă dată de Born, identificarea valorilor proprii ca valori măsurate ale observabililor, principiul corespondenței. Principiul incertitudinii: proprietățile fizice măsurabile ale unui sistem cuantic sunt incompatibile între ele, i.e. măsurarea uneia o va afecta pe cealaltă. Astfel, nici o
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
două proprietăți conjugate ale unui sistem. Bohr nu a fost satisfăcut cu această interpretare și a insistat că specificarea stării cuantice a unui sistem constituie o descriere completă a sistemului despre care a fost corect predicată acea stare cuantică. Interpretarea probabilistă a funcției de undă: Born a interpretat funcția de undă ca dând o probabilitate. El a fost influențat de o sugestie a lui Einstein că, pentru fotoni, câmpul de undă se comportă ca un tip ciudat de câmp "fantomă", care
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]