382 matches
-
construcție ca "artist" a scriitorului, marcat de conștiința măștii și a spectacolului, angajat într-un tensionat efort de a se "obține" pe sine. Notând că prozatorul nu are harul observatorului detașat al celorlalți, că rămâne mereu întors spre propria subiectivitate, problematizând-o și propunând "atitudini de viață ce presupun alegeri prealabile ce pot fi constant repuse în chestiune", criticul evidențiază caracterul demonstrativ, oarecum didactic și ilustrativ al prozei gidiene. "Romancier, cu toate acestea", cum sună titlul unui subcapitol al analizei, Gide
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
de a fi știut să vină, prin tematica romanului său, în întâmpinarea orizontului de așteptare al celor mai importante personalități culturale din peninsulă. Toată lumea cunoaște destinul tragic al lui Ovidiu, dar nimănui nu i-a trecut prin cap să-l problematizeze, să reconstituie viața cotidiană a poetului și, în contextul acesteia, să forțeze o incursiune în universul gândurilor sale cele mai intime. Marin Mincu a făcut-o și, presupun, revelația a fost una foarte mare pentru publicul italian. Nu știu în ce măsură
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
s-au stabilit între Marea Caspică și Marea Neagră, dispărând ca neam odată cu lepădarea de credința lor și convertirea la una dintre marile religii oficiale din preajma zonei: creștinism, islamism, iudaism. Cheia dispariției acestei seminții este așa-numita gâlceava khazară, care a problematizat convertirea seminției în funcție de trei pledoarii pentru interpretarea unui vis al khaganului (liderul spiritual khazar). Cum în cadrul gâlcevei s-au înfruntat un monah, un derviș și un rabin, dicționarul khazar este de fapt pledoaria ramificată în trei a acestora, cuprinzând: Cartea
Metaficțiunea inter-onirică by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6099_a_7424]
-
cari au privit cu un ochi de neîncredere participarea noastră la război, și astfel am putut constata că nici o voce amică nu s-a ridicat în Congresul de la Berlin în favorul României, și astăzi încă, după doi ani, recunoașterea e problematizată de misterioasele asigurări formale despre care nu știm nimic. Dar mai mult încă. Am putut constata că, cu ocazia unei simple afaceri comerciale, în privința căreia e un adânc mister cum ea a degenerat într-o chestiune internațională, unele puteri se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pletorici ai viitoarei sinteze, cât pentru a fi înzestrate cu nimbul unei alte lumini, presimțite de multă vreme. Am citit, așadar, cu voluptuoasă luare aminte, o carte densă și fascinantă în adâncurile ei, dedicată lui Ion Barbu, poet care a problematizat lirica românească în măsura în care, cu o jumătate de veac în urmă, o problematizase înălțând-o Eminescu. E vorba de exegeza domnului Theodor Codreanu, Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic, Editura Curtea Veche, București, 2011. Exprimând justa receptivitate pentru Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
alte lumini, presimțite de multă vreme. Am citit, așadar, cu voluptuoasă luare aminte, o carte densă și fascinantă în adâncurile ei, dedicată lui Ion Barbu, poet care a problematizat lirica românească în măsura în care, cu o jumătate de veac în urmă, o problematizase înălțând-o Eminescu. E vorba de exegeza domnului Theodor Codreanu, Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic, Editura Curtea Veche, București, 2011. Exprimând justa receptivitate pentru Eminescu a românilor, copleșitoare și în trecut și astăzi, G. Călinescu, hotărându-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
eram epuizați, murind de sete. Profesorul Papu mi-a oferit puțină țuică, am băut, discutând apoi până în zori despre Ecleziast. Era vorba despre un text pesimist, negând viața. Autorul lui trăia un timp greu, într-o lume plină de nebunie, problematizând lipsa de sens a existenței. Textul scris în parte de fiul lui David, Solomon, împăratul Ierusalimului, cu trei-patru sute de ani înainte de Hristos, părea atât de confortant pentru timpul nostru. Viața ca o muzică trebuia cântată până la capăt, am spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ce vorbesc. Esența metodei consta În a evidenția raporturile ce există Între cuvânt, concept și ființă. Această preocupare este cât se poate mai contrară verbalismului de care a fost acuzată, de prea multe ori, scolastica. Dialectica reprezenta acea metodă care problematiza obiectul cunoașterii, În procesul de producere și susținere a unor teze contrare, relative la același obiect, la aceeași temă. Metoda urmărea să pună la dispoziția auditoriului sau a cititorului atât argumentele pro, cât și argumentele contra, urmând ca persoana căreia
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
sau spirit de camaraderie. Încercând o paralelă cu arta plastică, s-ar putea ajunge la concluzia că este vorba de un joc intricat între vizibil și lizibil. "A citi" și "a privi" sunt două acțiuni care se opun, interferează și problematizează reprezentarea. Câmpul perceptiv, prezent și actual, constituie nu doar o suprafață de contact cu lumea, ci o reînrădăcinare, mereu reînnoită în aceasta, deoarece "lumea vine să asalteze și să reînvestească fără încetare subiectivitatea, asemeni valurilor care înconjoară o epavă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
alte trulburări psihice (Drugaș, 2010). Artterapia este în special indicată pentru copiii la care introspectia este adesea dificilă dar și pentru adolescenți, adesea refractari la abordarea clasică. La adulți, metoda este foarte bună pentru persoanele care au dificultăți în a problematiza prin cuvinte sau care, din contră, vorbesc ușor despre problemele lor fără să progreseze în acest fel. Artterapia dă rezultate excelente în cazul celor grav bolnavi, care își exprimă prin această metodă durerile, al toxicomanilor, deținutilor sau persoanelor marginalizate pentru
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ioana UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93166]
-
ci de conținutul propriu-zis al sintagmei, mai potrivit spus, de legitimitatea unei atare formulări. *** Ținând seama de toate aceste precizări, este momentul să subliniem următoarele: 1. încă din perioada achiziției limbajului, individul uman simte nevoia că, prin intermediul limbajului interior, să problematizeze varietatea situațiilor trăite, fapt absolut normal și cu efecte pozitive; nu credem că acest proces poate fi numit comunicare; 2. potrivit teoriilor și modelelor comunicării, desfășurarea acesteia impune respectarea cel putin a următoarelor cerințe: prezenta fizică a minimum două persoane
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
loc o schimbare decisivă În politică, iar opțiunile populației s-au dovedit a fi altele decât cele care dominaseră timp de șase ani de la prăbușirea comunismului În România, lucrurile au Început să fie discutate și În sensul În care le problematizezi tu. Mă refer la faptul că intelectualitatea de elită și politologii, dar și alți analiști au Început să sugereze că există o tranziție mică și una mare (termenii Îmi aparțin). Tranziția mică ar fi fost cea imediată prăbușirii comunismului, dominând
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
du langage et de l'esprit sur la signification des énonciations, Mardaga Liège, 1988. 143 A se vedea T. Todorov, Mikhaïl Bachtine,le principe dialogique, Éd. du Seuil, Paris, 1981. 144 În Franța, fenomenele care țin de polifonie au fost problematizate de două teorii, cea a lui O. Ducrot și cea a lui A. Culioli. Pentru a nu ne complica prezentarea descriind teorii care nu coincid complet, vom privilegia poziția lui Ducrot, mai accesibilă, care face adesea apel la considerații de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pp. 53-100 passim . 360 S. H. Rigby, op. cit., p. 127. (trad. n.) 361 Ibidem, p. 128. 110 infidelă și incapabilă de a păstra intimitatea defectelor masculine. 362 O întrebare fundamentală pe care o formulează, demonstrând astfel puterea ei de a problematiza, de a dezbate și a cugeta, este legată de rolul bărbatului în lume, târgoveața percepând principiul masculin ca fiind subordonat nevoilor și cerințelor exigente ale femeilor: „Barbatul pentru ce folos a fost?”363. Esența acestei feminități este de o ferocitate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
păcatul săvârșit, atunci când fata de lângă râu a fost înlocuită cu bătrâna din pădure. Faptul că, în final, cedează autoritatea femeii transformate într-o creatură minunată simbolizează reintegrarea cavalerului în societatea de care s-a distanțat. Povestea târgoveței din Bath nu problematizează despre moarte sau indulgență, ci despre reabilitare.428 Cavalerul va descoperi că ceea ce le displace reprezentantelor sexului slab este tocmai tendința de a fi conduse, dominate, ele însele sunt, de fapt, stăpâne. Acceptând căsătoria cu dizgrațioasa bătrână, tânărul învață un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
timp esențial / ce scaldă pulsul unor clipe în strălucire și durată". Izbește la Doinaș intelectualizarea sistematică a emoției de unde o poezie intens gânditoare, un lyrisme à froid, un discurs liniar asumându-și întrebările filozofiei; poetul, un abstractizant lucid, un arhitect, problematizează neîncetat, transgresând din imanent în impalpabil. Preocupă omul interior în perspectiva eternului. În fond, clasicii Heladei acționau analog; o tragedie de Eschyl, o odă de Pindar, dialogurile lui Platon ilustrează, fiecare cu alte instrumente, starea de veghe a omului vechimii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
să te faci urâtă, fată tristă, fată de fum"; "Ai să te faci urâtă, fată amară..." În texte subliniat lirice ca acestea, sentimentalul Geo Dumitrescu, marcat de "alergia singurătății" (Singur-lună), pune surdină ironiei sau e de-a dreptul pasional. Când problematizează la modul grav (ca în Treptele iertării, în Macarale la marginea orașului și în alte pagini), rostirea, alta decât cea ținând de "realismul" străzii, e mai puțin personalizată. În totul, frazarea eruptivă din tinerețe, comportă, o dată cu Aventuri lirice, o tonalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
relevat, deocamdată, în ce măsură o generație s-a departajat de alta, dar o dată cu Grigore Vieru efortul de afirmare a unui limbaj distinct se traduce în saltul de la mica poezie impersonală, amorfă, la o efervescență generalizată, determinată de transformări în conștiințe. Se problematizează fecund, pe două mari direcții: de o parte rememorare vie, în tensiune, priviri în oglinzi-martore, de alta poezie intens vizionară, în lumina căreia cuvintele, reinvestite cu sensuri sacre, devin focare iradiante. Legăturile între generații, vizibile, nu țin numai de fireasca
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
secvențe cu structură deschisă. Punctul de plecare trebuie căutat la Nichita Stănescu, la care găsim: Șirul de ochi, Lupta ochiului cu privirea, Marele ochi al iernii; sugestiv mai ales acel Ninge cu ochi. Ca în celelalte cărți, și aici se problematizează (obsesional, repetitiv) din perpsectiva unei poetici personale: "Orice cuvânt e stihial. Tremur pentru cititorul târziu / dacă a luat versul meu ca o cale"; Când apare poetul, se adună cuvintele: simt puterea. / Simt că vor fi înarmate". Că vor domina: "Cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
al lumii." De la apostol la păgân. De la episcop la penitent. De la credincios la necredincios. Din ușă în ușă. Din gură în gură. Nu-i de mirare că această confesiune a fost prima care a reflectat asupra transmiterii, care și-a problematizat rolul misionar. Iar sociologul sau cercetătorul modern care vorbesc de "comunicare" fără a se referi la această tehnică și la această tehnologie se privează de o lumină decisivă. Cea a unei înțelepciuni moderate. Mai multe secole de controverse și rectificări
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cercetare mai întinsă; voi încerca însă, să-ți arăt într-o formă cât mai potrivită logicii cum au explicat cei vechi cele de mai sus și, mai ales, cum au făcut-o peripateticienii"86. Textul lui Porfir, nu numai că problematizează, dar și direcționează discursul spre câteva dintre variantele posibile privind universaliile. Aceasta devine problema fundamentală a unei părți importante a epocii medievale. Ea nu putea fi neglijată din cel puțin trei motive majore. Primul dintre motive este cel teologic: Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ale unui reporter care acumulează materie factologică nestructurată narativ și transparentă moral. O preferință constantă merge către „microsioane”, compuneri de mici dimensiuni, eterogene tematic, cultivând cu precădere mijloacele expresive ale satirei și parabolicului. Romanele lui B. își propun să sondeze, problematizând în sfera „eticului socialist”, diverse medii, începând cu cel rural și terminând cu acela artistic. Deși evident mediocră, această literatură a beneficiat de ecouri critice pozitive, un dosar al receptării putând fi simptomatic pentru limbajul dublu al criticii literare în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
explicație se găsește, de cele mai multe ori, dincolo de capacitatea de înțelegere a omului obișnuit, existând însă și situații, așa cum argumenta Sfântul Teodor Studitul, când "Nevăzutul s-a făcut văzut"279, descoperind modelul vizual al lumii spirituale, supramundane. Modul acesta de a problematiza imaginea nu este însă valabil pentru toate sistemele religioase. Astfel, spre deosebire de creștinism, în religia iudaică, de pildă, concepția despre imagine a fost mult mai restrictivă, fiind înglobată în tendința aniconismului cultual ulterior Exilului. Sursa acestei atitudini prohibitoare față de imaginile cultuale
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
tratează în speță aceleași subiecte, putând fi astfel observate numeroase discrepanțe în ceea ce privește abordarea tematică și stilistică a creațiilor actuale pe tematică sacră și religioasă. De altfel, evoluția stilistică amintită echivalează în plan spiritual cu resimțirea unui gol tot mai acut, problematizând caracterul "sacru" al unor imagini ce frizează, uneori, cu kitsch-ul și prostul gust. Alături de exemplele autentice ale artei sacre, contemporaneitatea așează deopotrivă în fața privitorului și unele realizări artistice continuatoare ale valorilor consacrate, "golite" însă de încărcătura lor sacră, dar
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de personalitate și psihopatie. Personalitățile cu o structură dizarmonică, cele incluse în prezent în conceptul de tulburare de personalitate, au fost caracterizate ca fiind în general „egosintone”, adică, în acord cu felul lor de a fi, pe care nu-l problematizează și pe care îl acceptă. Totuși, chiar Schneider susținea că persoana psihopată nu numai că îi poate face pe alții să sufere din cauza firii sale, ci și ea poate suferi. De-a lungul deceniilor au fost acceptate persoane cu structură
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]