105 matches
-
menționa mai multe perspective de abordare a construcției unei strategii instrucționale. În opinia profesorului Marin Manolescu, criteriile specifice unei asemenea construcții sunt: - organizarea elevilor: individual; grupal; frontal; - organizarea conținutului vehiculat în timpul procesului: fragmentat; integrat în unități; global. - prezentarea conținutului: expozitiv; problematizant; descoperire; - intervențiile cadrului didactic: permanente; episodice; alternante; - exerciții aplicative sau de consolidare: imediat; seriat; amânat; - evaluarea: sumativă; formativă; alternantă. După opinia aceluiași autor, în sistemul interactiv despre care am amintit în debutul teoretic al studiului (abordarea de tip combinatoric - vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
loc existențial de primă însemnătate pentru viața indivizilor și a colectivităților. În aceste circumstanțe, a pune într-o relație directă condiția umană și condiția politică înseamnă a asuma o aserțiune antropologico-filosofică axiomatică: condiția umană este, în esență, una politică! Spiritul problematizant al filosofiei politice, ca și exigențele științei antropologice, au făcut necesară demonstrarea "adevărului" simplu că omul este o ființă politică. Ideea sociabilității naturale nu are o valabilitate a priori, comparativ cu ideea caracterului nesociabil al omului natural, după cum nici teoria
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
alte repere teoretice. Aveați o deschidere către teoria literară, erați la curent cu teoriile recente ale criticii franceze, cu principiile retoricii. Era foarte interesantă și fertilă această trecere de la o prezentare factologică a textelor vechi, la o abordare de tip problematizant, ca aceea pe care ne-o propuneați prin modelul d-voastră. E.S.: Știți ce mi s-a întâmplat? Eu am trecut printr-o criză când am venit la catedră pe poziția de asistent pentru literatura română veche. Eu eram însă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fundamental, el nu poate fi suprimat), ci modifică raportarea omului la realitatea sesizată de mit. O dată cu filosofia, omul devine disponibil - sub specia problematizării - față de întregul lumii pe care mitul se mărginea să-l evoce și să-l invoce. Această disponibilitate problematizantă e ceea ce va fi de-acum înainte propriul omului - sufletul său. Sufletul - capacitatea omului de-a sesiza interogativ întregul lumii - este corespondentul uman al eternității, receptacolul acesteia și partea de divin a omului. Filosofia ca atare se definește de acum
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
respectiv le cere a fi cercetate și clarificate. Introducerea poate să cuprindă: -motivația alegerii temei (că premise obiective și/sau subiective prin care elevul își justifică tema aleasă); -delimitarea subiectului supus cercetării - mai ales dacă subiectul respectiv este controversat sau problematizant (că abordări critice sau că raportare narativa la subiectul vizat); -definirea conceptelor esențiale și mai puțin uzuale (prin care se lămurește atât elevul cât și lectorul referatului în legătură cu conceptele de bază utilizate și cu modalitatea de înțelegere a acestora); -indicarea
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
poate fi și drept și nedrept. Ne aflăm deci cu acest răspuns al lui Cephalos în sfera opiniei, în niciun caz a cunoașterii întemeiate. Și Socrate, învingător asupra modului familial ori juridic de a vedea dreptatea, avansează în demersul lui problematizant. Învins, Cephalos cedează locul de interlocutor al lui Socrate lui Polemarchos care este și el provocat să construiască un răspuns la aceeași întrebare. Și acesta face parte tot dintre cei foarte bogați și nu găsește nimic mai potrivit decăt că
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
ce indică, pe de o parte, o imaginație critică de tipul aceleia a lui Borges, iar pe de alta, faptul că I. Negoițescu nu poate concepe actul hermeneutic decât ca pe unul eminamente liric, deci ca pe un neliniștit și problematizant gest autobiografic. Critica, asemeni poeziei sale, constituie „un act de pură experiență personală“ oficiat într-o stare febrilă și iluminată, identică aceleia de „interiorizare a stărilor lirice“ și, de aceea, o expresie PREFAȚĂ 16 aparte a singurătății artistice, adică a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de explorare observația, modelarea etc. metode bazate pe acțiune jocul didactic, jocul de rol etc. metode de raționalizare 152 a conținuturilor/operațiilor algoritmizarea, instruirea programată, instruirea asistată de calculator etc. canalul comunicativ 153 metode verbale de comunicare orală: * expozitive * conversative * problematizante expunerea, povestirea, expunerea cu oponent, descrierea, explicația etc. conversația, dezbaterea, discuția, asaltul de idei etc. problematizarea metode verbale de comunicare scrisă lectura sau lucrul/activitatea cu cartea etc. metode de comunicare audio-vizuală instruirea prin filme, instruirea prin televiziune 154 etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
realizată de către educator/educatoare, respectiv de către un copil care ,,citește" imaginile/semnele/simbolurile, conferindu-le semnificații; lectura frontală realizată în fapt individual, succesiv, de către copii, urmărind ,,firul" imaginilor/semnelor/simbolurilor de sus în jos, de la stânga la dreapta; lectura selectivă/problematizantă cu dublu sens: cadrul didactic indică imaginea/ansamblul de semne/simboluri, iar copiii asociază anumite semnificații (idei, stări de spirit etc.) elementului indicat, respectiv copiii indică un anumit element din publicația avută în vedere (de obicei, de pe o anumită pagină
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
cea de-a doua tratează formele educației (educația fizică, morală, socială, estetică, religioasă și intelectuală). Fiecare formă a educației este tratată atât din punct de vedere teoretic, cât și practic, respectiv sub forma actului didactic propriu-zis. Bârsănescu oferă o definiție problematizantă asupra fenomenului educației: ,, Distingem în educație trei termeni și anume: a. Educația e un complex de acțiuni, care izvorăsc (...) din iubirea pe care educatorul o simte față de copil (...); b. Această înclinare duioasă se manifestă în trei direcții fundamentale, prin trei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
se îmbină speculația, specularul și spectacularul. Oricât ar uza de instrumentele ludicului sau ale divagației, prima parte (Introducere în angelologie) rămâne un tratat în toată regula, unde artificiile stilistice nu alterează înlănțuirea ideilor. Astfel, într-o privire deopotrivă erudită și problematizantă, unde farmecul discret al citatului alternează cu speculația dezlănțuită, P. traversează problemele importante ale „angelologiei”: legitimarea temei îngerilor prin depășirea binarismului logic, raportul între om și înger, discutarea argumentului tomist privind existența acestor mediatori, situarea îngerilor în zona ontică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
scurt, intervine ca o formă concretă de organizare a cunoașterii individuale, a Învățării (J. Bruner). În același timp, metoda reprezintă pentru profesor un anumit mod de a proceda care, așa cum am mai subliniat, tinde să plaseze elevul Într-o situație (problematizantă) de Învățare, mai mult sau mai puțin dirijată, ajungându-se până la una similară celei de explorare, de urmărire și descoperire prin experiență proprie a adevărului și de raportare a lui la aspectele practice ale vieții. Ca formă derealizare sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se precizează obiectivele și sarcinile concrete de urmărit, avându-se grijă ca elevii să conștientizeze pe deplin ceea ce caută să obțină, inclusiv mijloacele pe care le au la Îndemână; - este bine ca activitatea observativă a acestora să capete o formă problematizantă, formulându-se ca repere anumite Întrebări-problemă. În funcție denatura fenomenelor luate În atenție se pot stabili și anumite criterii sau anumiți indicatori de observare (de exemplu, cu câți milimetri cresc zilnic plantele cercetate, ce cantități de precipitații cad zilnic, gradul
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acesta. În fișele respective, mersul experimentelor este descris incomplet, rezumându-se numai la indicații absolut necesare. Se recomandă ca aceste fișe să fie În așa fel concepute Încât să-i situeze În permanență pe elevi În fața unor probleme noi (fișe problematizante) care se cer a fi rezolvate pas cu pas, prin propriul lor efort. Pentru exemplificare și aplicare concretă, a se vedea lucrarea Fișe de chimie experimentală - pentru licee, elaborată de Vasile Cristea (1976). În tabelele individuale de rezultate, elevii Își
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
1979 poeta vorbește în stilul exaltat al epocii, cu frenezia vîrstei foarte tinere despre epoca pe care o trăiește și despre rostul poeților din generația ei: „Fără îndoială că epoca de azi, atît de complexă, de multiformă, de problematică și problematizantă, de bogată în valențe prezente și posibilități latente, interesantă și «stupefiantă», își are poezia pe care o merită și care o reprezintă. În atmosfera efervescentă și fecundă a momentului pe care îl trăim, aceste considerații despre angajarea poetică constituie unul
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
ei înșiși au fost supuși unor "modalități de targetare" culturală? Măcar un test elementar de limba românâ. Și apoi, cine sînt nefericiții care pot citi o asemenea fițuică? Cum e să fii de stînga Un excelent articol polemic, dens și problematizant la modul incitant, semnează Alex. Cistelecan în CULTURA, nr. 7. Tînărul eseist pornește la bătălia argumentativă stîrnit fiind de recenta polemică Dragoș Bucurenci - Andrei Pleșu, la care s-a raliat, grabnic, și specialistul în toate Cătălin Avramescu. Rezumativ, dacă junele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
ultimele cercetări psihiatrice, autorizat să mânuie terminologia domeniului, Voiculescu dă prozei sale aparența de eseu scientologic, neintenționat a se realiza ca ficțiune. Procesul ca atare, fie și simbolic, îl interesa. În umbra lui se ascunde un scenariu complicat imaginat, mai problematizant decât romanul lui Kesey, asupra avatarurilor omului și a naturii lui care se răzvrătește împotriva încercării de a fi redus la starea de robot, de marionetă fără reacții. Nesupușii din literatura lui Kesey erau duși în "prăvălia de șocuri" spre
Vasile Voiculescu, subversiv by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/14901_a_16226]
-
ș.a.m.d), însă unitare ca viziune. Le unește, în primul rând, maniera interpretativă. Dacă nu prin originalitatea stridentă a ideii sau printr-o expresivitate ieșită din comun, Mircea A. Diaconu s-a impus în ultimii ani printr-un stil problematizant egalat de puțini comentatori de azi. Un spirit timid, retractil, însă mereu avid de ipoteze mai degrabă decât de răspunsuri definitive, face ca interogația să devină vizibilă la suprafața textului. Critica lui Mircea A. Diaconu avansează lent, prudent, prin reluări
Critica supracalificată by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4585_a_5910]
-
repeta piatră/ cînd aș fi putut fi copac sau spumă de mare" (Intrarea în miracol). Byron, Shelley, Lermontov își aduc pînă la noi "tînguirea" prin mijlocirea învățăcelului lor contemporan. Un adaos de exactitate în expresia deznădejdii apare în următoarele stihuri problematizant metaforice, deși nu mai puțin viforoase: Cu inima zdrențuita vin la voi zeii mei ficși/ deși știu că în tînguire numai unul singur încape/ cu inima zdrențuita la voi vin cîntece amare/ hieroglife subțiri maltratate de spaimă/ și întreb: Liniștea
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
unei proze deschise plenar și exclusiv spre referențialitate. Agnus Dei reprezintă finalizarea celui mai ambițios ciclu epic al literaturii române contemporane, un proiect epic în care istoria e, deopotrivă, topos și element structurant, iar Scribul e figură actanțială privilegiată, liant problematizant al derulării narațiunii și expresie cvasimitică a unei proiecții utopice în care sunt consemnate crizele, convulsiile și aventurile destinului uman și ale semanticii sale himerice. Desenând o istorie halucinantă, în care mistica speranței umane se întretaie cu coșmarul războaielor, cu
Despre eroi și himere by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2708_a_4033]
-
și diferitele cercetări și analize ale criticului (tirajele ante- și post-revoluționare, autorii introduși în manuale, cărțile premiate de Uniunea Scriitorilor, după vechiul și noul regulament, inflația de poeți mediocri, de reviste proaste și de analiști impovizați), intră în același cadru problematizant deja schițat. Ion Simuț are câteva teorii la care ține și pe care le susține cu fiecare prilej, indiferent de subiectul dat. Să le iau pe rând. Prima, în ordinea statistică a referințelor, este cea legată de "criza poeziei". Centralitatea
Cu cărțile pe masă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8072_a_9397]
-
Tema sa specifică este cultura la televiziune, iar ilustrarea acesteia, emisiunea ("culturală prin excelență", cum sună unul dintre sloganurile sale auto-publicitare) de la postul particular de televiziune Analog TV, A Cincea Roată, moderată de Robert Șerban. într-un foarte important (pentru că problematizant la modul cel mai acut) apendice la cartea sa "Teoria democrației reinventată", Giovanni Sartori aduce în discuție, la modul "ciupitativ", condiția videoputerii. Teza sa, sumbră, dar deloc neîntemeiată, este aceea că, anume, "comunismul nu a reușit să fabrice un om
Spectacolul (de la A Cincea Roată) trebuie să continue! by Cristian Pătrășconiu () [Corola-journal/Journalistic/14860_a_16185]
-
libertatea, să descopere că, în noul establishment, opiniile sale clare și responsabile nu se bucurau de o primire entuziastă. La rândul său, proza autorului aducea, ca element de noutate, nici el foarte apreciat, diluarea epicului și utilizarea prozei ca vehicul problematizant - metodă comparabilă mai degrabă cu poetica generației ’80, a punctat Carmen Mușat, în special cu scriitura lui Gheorghe Crăciun. Inevitabil, discuția a ajuns și la textul Felix culpa, punct nevralgic al receptării românești a lui Norman Manea. Astăzi, textul se
Norman Manea în România by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/4615_a_5940]
-
structurează. E o conștiință care potențează actul artistic”. Claudiu Turcuș a mai enumerat drept resorturi ale valorii scriitorului autenticitatea și statutul de intelectual public asumat de Norman Manea, care-l dublează pe cel de scriitor, reluând același discurs identitar viu, problematizant. „Identitatea e un clișeu”, a punctat Norman Manea, reluând o cugetare a lui Gertude Stein: „Problemele încep după ce ți-ai descoperit identitatea și asta nu te ajută cu nimic. Identitatea etnică este doar legătura pe care o ai cu un
Norman Manea în România by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/4615_a_5940]
-
Sandei Stolojan, Jurnalul lui Victor Felea, Jurnalul lui Mircea Zaciu. Și mai sunt. Aproape toate aceste cărți au stârnit mari valuri de interes. Li se alătură acum Cronica unei vieți de Ion Ianoși (Polirom, 2012), cu supratitlul , din capul locului problematizant, Internaționala mea. Mă voi referi la supratitlu peste puține rânduri. Ion Ianoși, de fapt, cum ne și spune în „Cuvântul înainte”, este „recidivist” în materie. A mai scris Secolul nostru cel de toate zilele (carte apărută în 1980) ca și
O viață și o epocă (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4207_a_5532]