962 matches
-
reprimă. Revenind în Memorii asupra textului din 1928, Împotriva Moldovei, Eliade își va nuanța radicalitatea. Dincolo de teribilismul juvenil, anatomia polemică a moldovenității refuzate precipită o clarificare interioară. Moldovei sentimentale, încărcată de melancolie, i se opune un energetism al construcției și problematizării. Severitatea verdictului, a cărui sentențiozitate alunecă către ridicolul patetic, aparține portretului generaționist. Romanul adolescenței scris de un adolescent, respectând canoanele autenticismului, a fost în cele din urmă scris. Despărțirea de medelenism era desăvârșită. Vă place Ionel Teodoreanu? În ceea ce are
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
ființei, dar mai ales modul ei de reacție la negativitatea dizolvantă a ideologiilor. Problematică și densă, scriitura lui Norman Manea nu e, în fond, reductibilă la stereotipiile critice care au încercat să-i capteze individualitatea. Etica scriitorului e una a problematizării, a interogației, a singularității, dar și a dialogului cu Celălalt. Sentimentul purificării anamnetice, spectacolul traumei temporale reînnoite sunt elemente structurante ale destinului literar al lui Norman Manea, destin marcat din plin de deruta unui timp anomic. Faptul că scriitorul își
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
se întâmple. Denunțăm aceste violente și ne revendicăm dreptul la dezbatere și dialog public în spațiul Universității. În semn de protest, dezbaterile vor continua și peste ora stabilită pentru finalul evenimentului. Revendicăm Universitatea ca spațiu public deschis de dezbatere și problematizare a propriilor mecanisme. De ce Universitatea a devenit un spațiu steril, o fabrică de indivizi cu diplomă, orientați către profit și nu către idei? Și de ce Universitatea nu poate accepta o discuție despre ea însăși, despre felul în care funcționează? Cerem
Proteste, joi seara, la Facultatea de Istorie din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/24405_a_25730]
-
tip aparte de autoficțiune. Deoarece condiția esențială și obligatorie de existență a controversatului gen nu este nici identitatea nominală, nici jonglarea cu timpurile verbale (dinspre trecutul autobiografic înspre mai-mult-caprezentul autoficțional), nici măcar încremenirea într-un eu enunțiativ lipsit de nuanțe, ci problematizarea, explicită sau nu, a acestui raport delicat, imposibil de tranșat, între adevăr și ficțiune, între ceea ce există și ceea ce se scrie că există. Când Carrère promite să spună adevărul despre el și mai ales despre Limonov, programează o lectură de
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
Cristian Teodorescu De curînd s-a pus problema unei necesități a unei direcții în cultura română. Mă interesează foarte puțin cum s-a ajuns la această problematizare. Mă interesează și mai puțin dacă e nevoie, azi, de o direcție normata în literatura română. Tot ceea ce doresc e că literatura care se scrie să fie citită cu atenție de criticii literări. E prima oară cînd folosesc acest microscop
Directiile în literatură by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18190_a_19515]
-
a adăugat că acest subiect al unei posibile întâlniri între Klaus Iohannis și Traian Băsescu este "pueril", "neinteresant" și "inept". "Mă întreb, dacă sunt gata să o ia din prima zi, nici n-a început campania, la nivelul ăsta, de problematizare a defectelor adversarului, dacă ăsta este nivelul, mă tem foarte rău pentru cum va arăta campania prezidențială și mă mai tem o dată pentru viitorul acestei țări", a completat analistul politic. "Asta e problema? Și l-am văzut și pe domnul
Întâlnire Klaus Iohannis-Traian Băsescu. Emil Hurezeanu: "Să se ferească de Satana" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21368_a_22693]
-
reprezenta și a ceea ce trebuie reprezentat... E clar că asta are de-a face cu puterea publică. Să ne gândim la procesele lui Baudelaire, la cele ale lui Flaubert! În literatura actuală curajoasă (să o numim așa: curajoasă!), există o problematizare a numeroaselor poziții morale care nu mai corespund cunoștințelor și posibilităților noastre. Căutăm o nouă morală, și asta nu se face fără dureri. Aș vrea să știu care sunt noii autori de literatură franceză (și străină) pe care i-ați
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
relație cu modernismul, trebuie reținută opinia unor Con Davis și Schleifer, potrivit căreia tutelarul filosof german preface filosofia veacului XX în analiză lingvistică. Disocierea dintre obiect și reprezentare, dintre referent și semnul ce i se substituie a dus la o problematizare a semnificației, la o criză a ideii despre obiect. Absentînd o bază ontologică a semnificării, s-a ivit un tablou al unei culturi dispersate, compuse din seriile de discursuri ce codifică reprezentările despre lume ale fiecărei generații. Prin destabilizarea legăturii
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
aceeași obstinație în munca lui, aceeași seriozitate dedicată care seamănă cu încăpățînarea profesorului de morfologie de a desena celula nervoasă, de a exorciza astfel demonii amorului nepermis. Asta la un prim nivel, pentru că amorul lui Grigorie merge nu înspre eterul problematizărilor secrete, ci înspre o consumare imposibilă. Musculița iubită, Drosy, e închisă într-o cușcă de sticlă, cam așa cum visează orice îndrăgostit să-și închidă iubita. E injectată cu hormoni umani, începe să aibă manifestări feminine, îi trimite un mesaj pe
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
a sta mult mai simplu. Bujor Nedelcovici folosește într-adevăr o structură romanescă faimoasă mai ales în proza de expresie germană, o structură care oferă iluzia complexității, seriozității, grandiosului chiar. Fresca romanului realist de secol nouăsprezece e revitalizată printr-o problematizare nesfîrșită de tip dostoievskian, un hibrid interesant, care trebuie salutat cel puțin pentru efortul pe care îi presupune. în mare, formula îi și reușește scriitorului, chiar dacă stîngăciile sînt numeroase și evidente, fragmentarismul apărînd deseori doar de dragul fragmentarismului și pentru deruta
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
tensiune între individualism și comunitarism, între însingurarea în citadela propriului sine și loialitatea, deschiderea față de ceilalți. O tensiune care face din fiecare dintre membrii acestei grupări potențiale personaje de roman. Dar și o tensiune fertilă ca temă de reflecție, de problematizare, ca mod de a înțelege însăși misiunea intelectualului în societatea civilă. Lionel Trilling a murit în 1975 cu reputația de a fi fost poate cel mai important critic literar american al secolului. A lăsat în urmă cîteva cărți fundamentale, între
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
chemate spre limpezirea studentului. Teză de compilație sau de cercetare? De licență sau de doctorat? Monografică sau panoramică? Istorică sau teoretică? Subiecte vechi sau contemporane? Surse primare și/ sau secundare (literatură critică)? Pentru o atât de generos explicitată și arborescentă problematizare a unor chestiuni dintre cele mai concrete, orientate să susțină efortul creator (mai puțin în varianta sa juvenil genială, cât matur onestă) - exemplele sunt și ele luxuriante, de o erudiție ludică. S-ar putea bănui, printre nenumăratele și variatele subiecte
Eco se amuză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16521_a_17846]
-
cu persoana a III-a acolo unde povestea se mută în trecut. Tînăra Florence a trăit într-o familie în care cei doi părinți s-au iubit atît de total, de egoist și de tinerește întreaga viață, încît parcă orice problematizare a fost exorcizată. Poate nu întîmplător cei doi părinți au condus o farmacie, aflată la parterul casei în care au locuit. Și totuși tînăra de la etaj a dus o viață mai puțin sterilizată, a avut diverse aventuri, a locuit singură
Din liniștita Elveție by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16591_a_17916]
-
menționată. De aici încolo, însă, perspectiva deschisă de N. Manolescu lasă loc întrebării dacă ne aflăm în fața unui accident (similar, eventual, unei derute supuse unei pasagere situații conjuncturale) sau a unei direcții „naturale”, deci de prevăzut fiind persistența sa. Oricum, problematizarea pe un atare teren părăsește zona literaturii, o depășește și pe cea a culturii, pentru a se plasa sub un orizont în care referințele pot fi ramificate la extrem. Cu un alt prilej, același critic denunța - cu deplină îndreptățire - „reformarea
Refuzul „postmodern“ al lecturii – un simptom? by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/2773_a_4098]
-
Dincolo însă de aceste poezii onorabile, găsim puțin. Fără tensiuni și fără crize, textele lui Ion Maria se succed pe aceleași coordonate etice (sau, mai exact spus, eticiste), într-o tonalitate egală, cvasiautistă. Problemele volumului apar tocmai din absența oricărei problematizări în sferă morală și religioasă. În centru se află un personaj suferitor, care vrea să capteze mizeria și urâtul existenței pentru a le converti într-o valoare superioară. Ca Iov pe-o grămadă de gunoi, cu cât acest suflet delicat
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
fost necesar. Sunt nu mai puțin de 26 de comunicări în Orașul și literatura, grupate în două secvențe. Ce le separă e, cum bine remarcă Paul Cornea, anvergura investigațiilor. Dacă în prima (Orașul în literatură) se întâlnesc preponderent viziuni teoretice, problematizări comparatiste sau panorame istorice, cea de-a doua (Orașe imaginare, orașe reale) actualizează, particularizează și exemplifică în mic modelele schițate anterior. În termeni de discurs, diferența se stabilește între sinteza aplicată și comentariul de carte. Nu e loc, din nefericire
Atlas de comparatistică urbană by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6966_a_8291]
-
vizat de programa școlară a materiei de biologie genetică, în conformitate cu structura programelor partenere din Germania, urmărește un scop dublu: pe de o parte, parcurgerea etapelor experimentale, care să ilustreze în mod practic teoriile geneticii moderne, iar pe de altă parte, problematizarea multiplelor aspecte legate de etica intervenționismului științific (clonarea, determinarea amprentei genetice, mutațiile genetice, neonatologia). Au fost achiziționate și aduse din Germania trei kit-uri speciale. Experimentul constituie o premieră pentru activitatea școlară, nu doar timișoreană, ci și românească, având o
Agenda2005-50-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284492_a_285821]
-
datorează și o serie de note lămuritoare și, totodată, alcătuirea dosarului critic) atunci când propune un riguros examen metodologic. Dacă e adevărat, observă acesta, că, există, la Dinu Pillat, un respect intrinsec, inalterabil și apăsător, față de principiile maestrului său, de ce, totuși, problematizările au ocolit, cu consecvență, tocmai principiile? De ce, cu alte cuvinte, nu s-a făcut referire la câteva studii înzestrate cu reală alonjă teoretică? Tehnica criticii și a istoriei literare (1938), Istoria ca știință inefabilă și sinteză epică (1947), Notă despre
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]
-
pe elev și sunt eficiente atunci când urmăresc dezvoltarea la elevi a unor capacități și performanțe ale gândirii, vizează formarea unor atitudini și dezvoltarea unor abilități cu caracter interpersonal, personalizează procesele de înțelegere în vederea păstrării pe termen lung a achizițiilor dobândite (problematizarea, modelarea, simulareaă; - strategii interactive - au ca principală caracteristică faptul ca aduce actorii relației educaționale într-o relație de parteneriat, reunirea membrilor clasei în grupuri și colaborarea în realizarea sarcinilor; de asemenea, permit conștientizarea de către elevi a scopurilor urmărite, pentru ca aceștia
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
să suscite o serie întreagă de controverse între pedagogi. Aceștia au propus de fapt criterii variate de clasificare, rezultând, în consecință, clasificări diferite. Se pot distinge, spre exemplu: a) după criteriul istoric: - metode tradiționale (expunerea, conversația, exercițiul); - metode moderne (algoritmizarea, problematizarea, IAC, mozaicul, pălăriile gânditoare); b) după criteriul gradului de aplicabilitate: - metode generale, care se pot aplica în cele mai multe dintre disciplinele de învățământ (expunerea, prelegerea, conversația, jocul); - metode particulare, specifice unor discipline de învățământ sau aplicabile pe anumite trepte ale instrucției
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
senzorială a obiectelor și fenomenelor realității sau a substitutelor acestora (observația, metoda termenilor predictivi);metode bazate pe acțiuni (exercițiul, demonstrația, colajul, turul galeriei); f) după criteriul tipului de învățare: - metode ale învățării prin receptare (expunerea) - metode ale învățării prin descoperire (problematizarea); - metode ale învățării prin acțiune (exercițiul, posterul, turul galeriei);metode ale învățării prin creație (brainstormingul, 6/3/5); g) după criteriul subiectului pe care este centrată metoda: - metode centrate pe activitatea profesorului (prelegerea, explicația, demonstrația); - metode centrate pe activitatea elevului
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
probleme. Prin experiența dobândită prin acțiune practică, transformatoare a realității, metodele, ca modele de instruire și autoinstruire, pot fi clasificate în: a) metode de transmitere și însușire a cunoștințelor: - metode de comunicare orală: expositive (povestire, descriere, eplicația), interogative/ conversative (conversația, problematizarea); - metode de comunicare orală: lucrul cu manualul, lectura explicativă, lectura independentă; b) metode de explorare și descoperire, bazate pe contactul direct sau indirect cu realitatea: - metode de explorare nemijlocită (directă) a realității: observarea sistematică și independentă, experimentul, învățarea prin cercetarea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
ar fi prelegerea, considerată drept o metodă „pasivă” putem vorbi despre pasivitatea elevilor, dar nu și de a educatorului. Metoda poate fi modernizată, activizată prin folosirea unor mijloace de învățământ moderne care stimulează și concentrează atenția prin favorizarea comunicării, prin problematizarea și stimularea motivației intrinseci. 4. Metode moderne de predare-învățare De la începutul anilor '90 a devenit tot mai clar faptul că lucrurile sunt într-o uimitoare schimbare, complexitate, dinamică, rapiditate, tensiune, individualizare, influențate de tehnologii noi, tehnologii ale informației. Toate acestea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
este o formă de antrenament intelectual care oferă elevilor posibilitatea de a construi un plan de acțiune prin efort propriu, de a reprezenta mental faptele pe care le analizează și de a stabili raporturile cauzale dintre ele. Este înrudită cu problematizarea, ambele metode constituind două momente ale aceluiași demers euristic. Dacă, în cazul problematizării, accentul se pune pe declanșarea și crearea de situații de învățare și cunoaștere, în cazul descoperirii accentul cade pe găsirea de soluții. Deosebirea dintre ele stă și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
un plan de acțiune prin efort propriu, de a reprezenta mental faptele pe care le analizează și de a stabili raporturile cauzale dintre ele. Este înrudită cu problematizarea, ambele metode constituind două momente ale aceluiași demers euristic. Dacă, în cazul problematizării, accentul se pune pe declanșarea și crearea de situații de învățare și cunoaștere, în cazul descoperirii accentul cade pe găsirea de soluții. Deosebirea dintre ele stă și la baza definirii învățării prin descoperire ca „metoda care constă în reactualizarea experienței
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]