170 matches
-
achizițiilor. • Sunt evaluabile prin calitatea efectuării sarcinii, calității rezultatelor. Din analiza comparativă a criteriilor de definire a competențelor rezultă explicit valoarea actuală a paradigmei formării lor prioritare, fiind necesare în efectuarea cu succes a diferitelor acțiuni practice complexe, cu caracter problematizat, ca un scop esențial al educației, pentru carieră, conducere efectivă. Așadar trebuie corect înțeles ce sunt și ce nu sunt competențele, ca resursă umană și care solicită o anumită concepere a curriculumului și o perfecționată metodologie de formare, ele fiind
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
lor prin corelare, integrare la nivel transversal, căci nu se rezumă numai la calificarea pentru profesiune. Competența nu cere numai executarea eficace a sarcinii prescrise, ci și creativitate, inițiativă, autonomie, invenție, deschidere, pentru a face față realului tot mai complex, problematizat. Încât s-au introdus mereu noi instrumente, noi abordări, cazuri diverse, proceduri diversificate. Este susținut rolul competențelor în a mobiliza resurse interne (cunoștințe, scheme, capacități, informații, instrumente, norme, valori, atitudini, motivații, trăiri), drept condiții necesare, pentru transfer funcțional în rezolvarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
formarea de experiențe de învățare, iar nu pe conținut asimilat clasic, • folosește în efectuarea de sarcini și exerciții abilități care susțin efortul educaților de învățare, • susțin clădirea învățării în mod profesional. Dar aceasta mai depinde și de valorificarea diferitelor sarcini problematizate, de contextul cultural, de capacitățile intelectuale, sociale, emoționale sau fizice, atitudini, perseverență, reducerea stresului relațional, abilități practice, empatie. Nu este o uniune eclectică a diferitelor competențe, ci măsura în care ele se mobilizează și se raportează la valori, la valorificarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
activități de cunoaștere directă, independentă, prin cercetare, • antrenarea fiecărui educat în a-și proiecta eficient, responsabil propria activitate, • prevederea și de activități în grup mic în afara sau în clasă sau activități în perechi, • proiectarea de jocuri competitive, • proiectarea de sarcini problematizate, • asumarea de roluri diferite, • utilizarea de variate proceduri, tehnici pentru descoperire, • căutarea de comparații, clasificări, generalizări, configurații, • aplicarea apoi în alte diferite situații, • îmbogățirea lecturii pe temă sau interdisciplinară în lărgirea înțelegerii, • recursul la prezentări multimedia, • prezentarea liberă de către elevi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de învățare implicate, cum să se facă diferite corelații ș.a.). ► Metodologic, facilitarea contextului oportun noii paradigme determină educatorul să reflecteze la: • cum să aleagă tipurile de învățare pentru fiecare educat, • cum să sprijine colaborarea în rezolvarea de probleme, de situații problematizate, • cum să realizeze interdisciplinaritatea, • cum să folosească diferitele surse pentru învățare, • cum să planifice și să proiecteze activitățile, • cum să stimuleze diferitele interrelații în clasă, • cum să dezvolte diferitele capacități și competențe, • cum să sprijine multiplele moduri de înțelegere și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe educator Criterii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) Paradigma centrării pe educator (pe predare) Esența • Educații construiesc cunoașterea prelucrând propriu direct și mental informațiile, le integrează în sarcini de cercetare, comunicare, gândire critică, rezolvare de probleme sau de situații problematizate. Subliniază că utilizează și comunică cunoașterea efectivă, folosind • Cunoștințele sunt transmise educaților, ca fiind constructe ale educatorului, reflectând nivelul de înțelegere al acestuia. • Subliniază că sprijină achiziția de cunoștințe în afara contextuCriterii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) Paradigma centrării pe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățarea educatului, dar și pe scopuri și obiective specifice (nu operaționale), metodele, ca elemente de bază ale strategiilor, devin eficiente dacă sunt selectate și utilizate în sistem, căci practic ele acționează complementar sau prin alternanță în rezolvarea situațiilor, mai ales problematizate, ca în cazul formării capacităților, competențelor, atitudinilor. Ceea ce presupune o bună cunoaștere și respectare a caracteristicilor de bază ale fiecăreia în parte, tocmai pentru a găsi cele mai potrivite combinații, a utiliza intensiv valențele formative ale fiecăreia la momentul oportun
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
descriere, identificare, relatare, opinare, clasificare, comparare, explicare, deducere, demonstrare, înțelegere, aplicare, creare, apreciere. • De introducere în cunoaștere, de clarificare, prin dialog euristic. • De utilizare variată a întrebărilor: directe, inverse, în lanț, de controversă, de revenire, deschise, cu variante în alegere, problematizate, parțial formulate. • De găsire a noi relații cauzale, a noi exemple, argumente, prin reanaliză, redefinire, reordonare. • De comentare a surselor informative date, a manualului, a altor răspunsuri, exemple. • De formulare de întrebări de către educați. • De solicitare și comentare a răspunsurilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
apoi pe secvențe de aprofundare. • De reluare a lecturii manualului în alte contexte, activități, sarcini. • De alternare a tehnicilor variate de lectură: lentă, de profunzime, rapidă, de sesizare promptă a cuvintelor-cheie și a ideilor esențiale, exploratorie, critică, paralelă, explicativă, selectivă, problematizată, analitică, de avansare, comparativă, sintetică, autodirijată, creativă. • De prelucrare variată a datelor prin: consemnarea de întrebări sau ipoteze sau reflecții, descifrarea Metode clasice. Condiții de eficiență Procedee de sprijinire a construcției învățării. Situații posibile conturate tuarea de interpretări și reflecții
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și la microparadigma conceperii și realizării educației ca rezolvare de probleme. Ceea ce indică acțiuni de la diagnoza și facilitarea mediului pedagogic de susținere și stimulare a educaților, la procesul de analiză rațională, critică a acestuia, la identificarea secvențelor particulare ca situații-sarcini problematizate și a relațiilor între ele și până la cunoașterea dificultăților, anomaliilor lui și a faptelor-puzzle, cu ipoteze și soluții-alternative de rezolvare. Atunci ca rezolvare constructivistă de situații-problemă specifice procesului de educare, formare a capacităților, competențelor, atitudinilor așteptate, într-un anumit context
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
elaborat propriu ca situație de performanță sau propune o soluție a problemei puse. Justificarea soluției face parte din răspunsul așteptat. • Educații răspund la întrebări simple sau cu răspuns multiplu, în teste docimologice. Autenticitatea situațiilor versus artificialitatea • Sarcinile-itemi sunt realiste, semnificative, problematizate, fac legătura cu realitatea curentă. • Întrebarea, sarcina sau problema au caracter artificial, abstract, școlar. Interactivitatea în evaluare versus standardizarea procedeelor • Cel evaluat poate să formuleze comentarii și educatorul poate pune întrebări suplimentare pentru sondare în profunzime a competenței. • Condițiile de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prin constatarea și interpretarea rezultatelor obținute în situațiile, sarcinile complexe date. Ceea ce înseamnă că are loc acum o detaliere a grilei criteriale precizate anterior pentru judecarea finalizării obiectivelor, proceselor. Dacă criteriul se referă la competența de evaluat, în anume context problematizat conceput ca sarcină, indicatorii detaliați reprezintă referențialele concrete de apreciere. Problema referențialelor arată că în majoritatea sistemelor educaționale, dacă s-a acceptat prioritatea criteriilor date de competențe, în opoziție cu referențialele behavioriste, se consideră atunci normal (Rey et al, 2007
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dintre activitățile cognitive care se situează la cele mai elevate niveluri. Participarea activă la soluționarea problemelor pune la încercare gândirea elevilor, îndeamnă la observații, la reflecții adânci, la experimentare mintală și la originalitate în găsirea răspunsurilor”. Orice act de predare-învățare problematizat, fie că este vorba de o simplă întrebare, de o problemă sau de o situație problemă, presupune parcurgerea a trei etape: 1. declanșarea problemei - alegerea tipului de problematizare; 2. abordarea problemei - reorganizarea fondului operativ, dobândirea de noi informații și restructurarea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
o viziune scenică de o mare acuratețe. Foarte bine și-a servit propriul text Constantin Popa, în rolul lui Ilie Popescu; actorul a venit cu o înțelegere "din interior" a personajului și a transpus convingător drama acestei ipostaze moderne și problematizate a "omului cu mîrțoaga", la care obiectul pasiunii a devenit o abstracție, o "idee de cal". Îl secondează, cu acea capacitate de a intui resorturile tragice ale existenței pe care a relevat-o de atîtea ori, Violeta Popescu. De celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în secolul XX. Cu toate acestea, postmodernismul coincide cu o etapă de chestionare și deconstrucție a principiilor fondatoare, iar sectorul public nu poate scăpa exercițiului reflexivității contemporane. Dinamica public-privat, rolul statului în economie și gestionarea problemelor colective sunt subiecte acut problematizate, pentru care căutarea unor noi soluții este un exercițiu continuu. Soluții de depășire a crizei statuluitc "Soluții de depĂȘire a crizei statului" Așadar, sfârșitul secolului XX este marcat de o chestionare profundă a principiilor de funcționare a statului, a birocrației
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
construi" fericirea personală și fericirea cuplului ? Elevii vor fi capabili: să prezinte idei proprii, argumentate care să-i pregătească, psihologic, pentru diferite aspecte de viață și pentru înțelegerea lecției să identifice repere ale acestor idei în românul discutat În dialogul problematizat, se urmăresc: comunicare spontană și elaborată, originalitate, coerentă exprimării, argumentarea punctelor de vedere, notare selectivă a ideilor, concluzia profesorului prin punctarea (și scrierea la tablă) a unui dicton filosofic: Fericirea e făcută din iluzii, speranțe, încredere în oameni și în
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
comportament și performanțele minime la care se așteaptă integrarea experimentului în lecție; - se precizează aparatura și materialele necesare; - profesorul trebuie să intervină pentru a surprinde momentele mai dificile și pentru a dirija activitatea elevilor; - profesorul trebuie să realizeze un cadru problematizat care să conducă la emiterea unor soluții, a unor ipoteze și să apară necesitatea aplicării experimentului; - urmează realizarea experimentului sub îndrumarea profesorului; - se utilizează fișele de lucru care sunt concepute în funcție de obiectivele operaționale și se prelucrează datele, se formulează concluziile
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
multe teorii și ipoteze; - între cunoștințele teoretice și propriile observații asupra realității; - între tratarea teoretică și rezolvarea practică. M. Ionescu propune următoarea schemă privind activitatea profesorului și elevilor în rezolvarea unei situații problemă. O temă, pentru a dobândi un caracter problematizat trebuie să trezească o reacție de surpriză, de mirare, de uimire. La disciplinele agronomice, elevul judecă în permanență, interpretează materialul faptic studiat prin prisma relațiilor organism-mediu: structură-funcție; ontogenie- filogenie; diversitate-unitate; stabilitate- unitate; stabilitate-evoluție; dinamică- autoreglare etc. Situația problemă este o
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
fermității etc. Ele nu trebuie să accentueze fondul de cunoștințe noi, cât mai cu seamă formarea de convingeri, atitudini, comportamente. Unii autori descriu ca variante ale acestui tip de lecție și altele, cum ar fi: lecția prelegere; lecția seminar; lecția problematizată etc. Indiscitabil, aceste lecții nu sunt lecții combinate și ele se întâlnesc ocazional în activitatea de învățământ agricol, asigurând transmiterea de noi cunoștințe. Dar frecvența lor este restrânsă. De aceea nu întrăm în analiza verigilor unor asemenea lecții. c) Lecția
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
tragico-optimiste de la începutul secolului al XIX-lea (Hegel, Marx), devenirii tragico-pesimiste de la sfîrșitul secolului al XIX-lea (Nietzsche, Wagner) le-au succedat în secolul XX devenirile nesigure (Toynbee), devenirile decadente (Spengler), devenirile mortale (Valéry). Istoria și devenirea sînt de acum problematizate. Nu se știe dacă Universul însuși tinde spre dispersie, recontracție, reînceput, neant... Europa a devenit centrul cel mai sensibil, cel mai neliniștit al acestei problematizări ivite din cultura sa... Inventarea intelectualului Spre deosebire de Preoții-Magi ai anticelor societăți teocratice și de castele
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
științei lor probleme filozofice, morale sau planetare. Cu toate acestea, intelectualii policompetenți au din ce în ce mai puține competențe. Surghiuniți în cea mai mare parte în sfera culturii umaniste, moara lor nu mai primește grăunțele cunoștințelor științifice, care încep să fie analizate și problematizate doar de o mînă de eseiști fizicieni sau biologi. De unde deplorabilele carențe și rătăciri ale intelectualilor, mai ales în ceea ce privește diagnosticul politic. Asistăm așadar în zilele noastre la o criză a intelectualului și la o criză în cercul intelectualilor. Însă dispariția
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și a cuceririi lumii. În sfîrșit, nu exista oare vreo legătură secretă și permanentă între negativitatea proprie culturii europene și procesul în cele din urmă autodistructiv care a dus Europa la ruină? Asta nu se poate stabili. Și asta trebuie problematizat. Problematizarea generalizată Cel dintîi și cel din urmă caracter al culturii europene este problematizarea. Să reamintim: Renașterea reprezintă nașterea unei problematizări generalizate; ea îl repune sub semnul întrebării pe Dumnezeu, Cosmosul, Natura, Omul. După aceea cultura europeană a cunoscut mai
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cronologică a evenimentelor pe care le relatează, să le dea un sens, nu are altă soluție decât să le cuprindă într-o singură unitate a unui parcurs orientat spre un final." (1966: 76). Liniaritatea temporală se regăsește în acest fel problematizată, așa cum se va arăta și în criteriul cu numărul cinci. (B) Unitatea tematică (cel puțin un actor-subiect S): "Acolo unde [...] nu există implicare a factorului uman [...], nu poate exista povestire" (Bremond) În definiția din 1973, C. Bremond vorbește despre un
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
regretabil - nu susțin cultura muzicală națională. Unele muzici se zbat să străpungă drumul către marele public mergând până la a flata gustul mediu, nivelele de jos ale acestuia. Altele fac dovada unor profesiuni de credință ale autorului privind comunicarea responsabilă, gravă, problematizată. Inclusiv cea de la om la om, de la conștiință la conștiință. Se poate numi aceasta atitudine elitistă? Poate. E bine? E mai puțin bine? Am întâlnit lucrări mici ce aparțin unor autori mari, la fel cum autori modești dețineau pondere importantă
Un moment edificator by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8362_a_9687]
-
ale elevilor, în cadrul lucrărilor de laborator sau a temelor pentru acasă. Fiecare etapă și sub-etapă a procesului creativ antrenează atât factorii intelectuali cât și pe cei non-intelectuali ai creativității. Așadar, corelația dintre formarea capacităților creative la liceeni și procesul instruirii problematizate este determinată de faptul că funcția creatoare a gândirii se manifestă odată cu apariția unei probleme, a unei situații contradictorii, iar rezolvarea ei necesită implicarea capacităților creative pentru descoperirea unor soluții noi. Exercițiul instrument al problematizării Exercițiul este metoda cea mai
EFICIENŢA METODEI PROBLEMATIZĂRII ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA CHIMIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]