383 matches
-
vine în grupul școlar cu un sistem axiologic format în familie. Adeseori, valorile familiei și ale școlii sunt diferite. Cunoașterea setului atitudinal și axiologic al copilului trebuie să constituie punctul de plecare de a cărui cunoaștere depinde succesul demersului pedagogic. Procesualitatea și dinamica relațiilor dintre elevi și profesor în clasă este puternic influențată de tipurile de relații ce se cultivă: competiție, cooperare sau conflict (Ullich, 1995). Cercetătorii s-au ocupat de amenajarea grupului ca mediu de învățare, evidențiind eficiența ridicată a
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
prin frecvența prezenței lor, elemente de specificitate ale comunicării didactice. a) Dimensiunea explicativă a discursului didactic este pronunțată, deoarece el vizează, prioritar, înțelegerea celor transmise. O învățare eficientă are ca premisă înțelegerea conținutului propus, condiție primară și obligatorie pentru continuarea procesualității învățării. „Dacă înțelegere nu e, nimic nu e!” - s-ar putea spune, parafrazând o formulă deja celebră. De aici, o „marcă” a comunicării în clasă pusă permanent sub semnul lui „Deci ați înțeles!” și axată pe „deblocarea” și antrenarea potențialității
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
ani mai înainte pe aceeași temă, cu sporul de informații și de comentarii pe care timpul și noile împrejurări politice (mai puțin sănătatea-i tot mai precară) i le facilitaseră. A avut grijă să lămurească nu doar încadrarea evenimentelor în cadrul procesualității istorice, să le comenteze și să extragă cele mai adecvate concluzii sau învățăminte, ci să se facă înțeles și prin limpezirea conceptelor. Bunăoară, observa el în cuprinsul altui studiu de aceeași factură, „esența «chestiunii orientale» apare cu o deosebită claritate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o „justă” balanță a forțelor, menită să asigure pacea și liniștea lumii. Firește, acest echilibru n-a fost static, ci în continuă mișcare, un echilibru frecvent dezechilibrat și refăcut în articulații, mai mult sau mai puțin modificate. În această complexă procesualitate s-au petrecut schimbări de forțe în care popoarele subjugate au jucat un anume rol, grație poziției lor geopolitice și a străduințelor către emancipare. Ceea ce a dominat însă în politica internațională au fost interesele de stat, care se confundau, până la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de plenitudine în ordinea comprehensiunii și de luciditate în abordarea faptelor”) și spre un dialog cu durata lungă, singura în stare să ne ofere vastele semnificații, de vreme ce numai o proiecție largă unifică registrele, ne dă o înțelegere mai adâncă a procesualității, mai integră cu cât îmbrățișează un orizont mai întins, supunând la un examen comparatist un ansamblu mai mare de fapte, fără să omită evenimentele „timpului scurt”. Istoria se cuvine - spune el - să fie pragmatică, să aibă finalitate, altminteri ar eșua
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
internațională, ci și puternic conservativă.24 Și pentru că am amintit de negocierea europeană ca proces, vom adăuga că Elgström și Smith se asociază autorilor care văd negocierea europeană ca o activitate continuă, permanentă, un maraton multilateral inter-birocratic și politic. Dar procesualitatea este dată și de faptul că negocierea europeană este "un proces de comunicare în care actorii transmit semnale unii către alții pentru a influența așteptările și/sau valorile altei părți" (cf. Christer Jönsson).25 Pe lângă aceste caracteristici, studiul celor doi
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
teoretico-aplicative în planul comunicării didactice Relaționând aspectele teoretice prezentate supra pentru comunicarea interumană, în general, cu valențele particulare ale contextului didactic, se remarcă o serie de elemente caracteristice acestui nivel: ca relație, valori subiective/intersubiective, contextuale, normate, ca interacțiune, ca procesualitate, planul comunicării de tip didactic (avut în vedere aici) este unul care-și nuanțează ipostazele, statutul, tocmai prin prisma componentelor care-i conferă individualitate (preponderent, prin educatori și educați, prin relațiile dintre aceștia, prin coordonatele demersului instructiv-educativ în care se
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și la structura în sine a spațiului personificat de Enitharmon că proces morfodinamic, iar nu ca o existență absolută și inerta (spațiul newtonian). Poate că Blake personifica spațiul printr-un personaj feminin viu, perechea lui Los-timpul, tocmai pentru a sublinia procesualitatea adîncă a "țeserii" sale. Enitharmon este astfel reprezentată teșind la Războaiele de Țesut (Looms) cu suveici (shuttles), vîrtelnițe (reels), fuse (spindles) și alte instrumente de țesut. Spațiul blakean este o "țesătura" de procese-intercorelări evenimențiale transcendentale și fizice, sau materio-spirituale. Un
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
slavă Domnului, sînt "întrupări mai aspre" decît figurile cerești (culori, fructe cerești etc.), care se nasc și pier așa cum s-au născut. Potrivit lui Böhme, așadar, Dumnezeu poate crea (în veșnicie) și lucruri temporare, trecătoare, cu alte cuvinte există o anume procesualitate și în sfera eternității. Sufletul omului lucrează cu Tatăl la aceste forme cerești 152. Creația are astfel scopul de a izbăvi de întuneric "salnitrul" stricat, pentru a naște iar în locus-ul stricat o nouă oaste de îngeri: oamenii. Crearea oamenilor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
unei persoane către diada unei fecunde deschideri și necesare ființări Împreună. Rolurile aferente celor doi pot fi, desigur, Învățate. Omul a fost creat nu ca să fie singur, ci pentru a se uni cu jumătatea sa: bărbatul cu femeia și invers. Procesualitatea aceasta nu e lipsită de unele dileme, interogații, convulsii, expansiuni, retrageri, Închideri pasagere și retractări. La fel ca orice raport nou, și acesta se supune unei Încercări a cărei dificultate poate imprima valoare, preț și consistență noului edificiu. Planul intim
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
nu! A exclude ritul religios din școală (trecând peste extensiunea sa interconfesională) ni se pare o atitudine anticulturală, anticomunitară și antieducațională. Palierul spiritual constituie o dimensiune de bază, motivațională pentru ceea ce se petrece În acest perimetru. Deși credința constituie o procesualitate dificilă pentru demersul formativ, nu trebuie lăsată pe dinafară doar din cauza complexității sale. Iar apelul la credință trebuie făcut nu numai prin intermediul unor discipline consacrate (religie, filozofie, psihologie sau literatură), ci și cu ocazia altor prilejuri consumate În spațiul educațional
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
producție”<footnote Brödner, Peter, „Design of Work and Technology”, în Design Of Work and Development of Personel in Advanced Manufacturing, John Wiley and Sons, New York, 1994, p. 142. footnote>. B) Modele de tipul „conceptual - orientate” sunt acele modele care indică procesualitatea unui model prin prezentarea corelării diferitelor elemente componente pe fluxul acțiunii. Un anume model poate exprima specificul acțiunii managementului resurselor umane în cadrul instituțiilor administrației publice (schema 10). Modelul are ca principiu constructiv realizarea managementului resurselor umane ca un proces de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
rând, a privilegia factorul uman”<footnote După Oréal, Serge, Management Stratégique de l’Entreprise, Éditions Economica, Paris, 1993, p. 38. footnote>. Previziunea dezvăluie o stare viitoare necesară, inevitabilă (o eclipsă de soare), care are ca bază o lege obiectivă, o procesualitate cu faze necesar corelate. Prospectarea reprezintă o construcție - în spațiul imaginar - a viitorului posibil, accesibil și dezirabil, a schimbării unei realități sociale pe principiul «dacă - atunci», adică dacă se vor lua o serie de măsuri posibile, atunci se va ajunge
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
ponctuation, Jacques Damourette, Larousse, Paris, 1939. 1386 Alexandra Indrieș souligne le rôle d'élément générateur de sens acquis par le tiret dans leș poèmes de Blaga : " [...] semnul "-" indică sentimentul intens al semnificării că act creator, operația de generare a sensului, procesualitatea metaforizării fiind redata prin hiatul introdus în text de acest grafem. " V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 140. (" [...] le signe "-" indique le sentiment intense de la création de la signifiance, l'opération par laquelle est généré le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
și de a descifra formule, de a explica scheme și tabele corespunzătoare, de a Înțelege și explica unele procese tehnologice prezentate sub formă de scheme sau sub forma unor imagini ce redau secvențe dintr-un proces tehnologic sau dintr-o procesualitate fizică desfășurată În laborator. În același mod, prin activitatea dirijată desfășurată În clasă (prin notații și figurări la tablă) se formează la elevi capacitatea de a citi modelele structurale prezentate În manual. În manualele de fizică avem prezentate multiple imagini
Aspecte metodice în realizarea lecțiilor de fizică, în vederea îndrumării activității independente a elevilor. In: Învăţământul românesc în context european by Coman Marian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2354]
-
Gilbert Leroy (1974), iar praxiologia didactică- teoria acțiunii didactice (instructive) eficiente. B. Funcțiile și importanța metodei. Statutul pedagogictc " B. Funcțiile și importanța metodei. Statutul pedagogic" Esența și valoarea pragmatică ale metodei nu pot fi deduse decât prin raportare la specificul procesualității activităților de predare și Învățare, pe care le deservește, prin examinarea multiplelor funcții pe care ea le Îndeplinește În cadrul unei situații date. În aceeași interpretare praxiologică, mai sus amintită, acțiunea instructivă ni se dezvăluie de fiecare dată ca relație procesuală
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ea scoate În evidență o legătură reciprocă. Contrar părerii potrivit căreia metodele sunt instrumente neutre, ce nu pot influența cu nimic conținutul, În realitate ele nu rămân, totuși, indiferente la ceea ce se comunică; nu se poate tăgădui influența exercitată În procesualitatea efectivă asupra modului de receptare a unui conținut dat, asupra gradului de accesibilitate a cunoștințelor transmise, asupra felului În care sunt reliefate și valorificate valențele informative și formativ-educative ale materiei de predat. Cu ajutorul unei metode se poate, de exemplu, Învăța
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se ajungă la un Învățământ intensiv, mai viu și mai atractiv. Estimarea și alegerea mijloacelor sunt fondate și ele pe postulatul eficienței, ceea ce este condiționat nu numai de calitatea lor intrinsecă, ci și de modul În care sunt integrate În procesualitatea didactică, fapt care ține de metodologia aplicată. Indiferent de categoria căreia aparțin, mijloacele servesc la ridicarea eficienței și calității Învățării numai când știm să le selecționăm și să le folosim judicios, numai când sunt subordonate atingerii obiectivelor prestabilite și unei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tineretului un corp de cunoștințe precis determinate și de imediată eficacitate socială. În consecință, metodele erau adaptate În mod evident acestor sarcini de transmitere autoritară, ex cathedra și de Însușiredocilă, pasivă, a noțiunilor.Chiar atunci când se făcea loc deprinderii cu procesualitatea cunoașterii, a redescoperirii adevărurilor, profesorii suprimau sau scurtau atât de mult fazele esențiale ale cercetării Încercate de elevi (ca, de exemplu, găsirea ipotezelor, alegerea și urmărirea experimentelor etc.) Încât, În acele momente, ei Își impuneau propria lor știință „scutindu-și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
prezentată nu numai ca produs finit, ci și ca un proces sau, În primul rând, ca un proces. Esența științei, izvorul ei, este tocmai acest proces de generare a cunoștințelor noi. Știința este ceva care se elaborează neîncetat, Într-o procesualitate continuă (Wesley, Cartwright, 1973; Leroy, 1974, p. 103); este o creație intelectuală strâns legată de cerințele practicii, Întruchipată firesc În lumea obiectelor tehnice și a procedeelor tehnologice. Transpusă În planul acțiunii pedagogice, această viziune sugerează predarea științei ca proces și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
colectiv, de observare, de investigație, de formulare de ipoteze, de experimentare, de verificare, de formulare a concluziilor etc., dedescoperire personală de către elevul Însuși, a proprietăților și legilor lumii reale, aspecte asupra cărora am mai insistat În capitolele II și III. Procesualitatea și metodologia acestui tip de „Învățare prin descoperire” sunt, În parte, constituite și practicate, În parte - Încă În curs de elaborare. În esență, descoperirea (redescoperirea) În actul Învățării, care are ca temei un contact nemijlocit (sau mijlocit) cu lumea obiectelor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tot mai strâns legată de practică, Învățământul nu poate să rămână numai la teoretizări; el se vede obligat să recurgă la aplicarea În multe feluri a cunoștințelor teoretice În activități practice și să asigure, astfel, Încheierea unui ciclu complet al procesualității Învățării. El trebuie sărealizeze această unitate dialectică dintre teorie și practică, În ideea că Însușirea culturii, a științei nu reprezintă un scop În sine și pentru sine, ci pentru a servi activității creatoare, pentru a-și găsi Întruchiparea În acțiune
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de cercetare - devine astfel, concomitent, și acțiune de cercetare, și acțiune practică, subordonată, bineînțeles, Îndeplinirii unor sarcini concrete de instruire și educație. Elevul/studentul se deprinde astfel să Învețe și din cercetare și din activitatea practică, să-și Însușească atât procesualitatea științei, cât și conținutul acesteia, raportându-se direct la activitatea practică. Sau, pentru Kilpatrick proiectul constituie „o activitate prealabil vizată a cărei intenție dominantă are o finalitate reală, care orientează activitățile și le asigură o motivație” (Planchard, 1992, p. 385
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lucrările similare din diferite țări europene. Structurarea acestora s-a făcut în trei mari secțiuni corespunzând domeniilor clasice de exercitare și validare a competenței psihologice a profesorului: cunoașterea obiectului muncii sale Ă elevul (partea I), a principalelor aspecte implicate în procesualitatea complexă a cunoașterii și învățării de tip școlar (partea a II-a) și a cadrului psihosocial al instituției școlare (partea a III-a). Nu ne-am referit la temele dedicate particularităților psihologice specifice unui obiect sau altul de studiu, deoarece
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de față își propune un dublu obiectiv. Mai întâi, să ofere o imagine de ansamblu asupra dezvoltării ontogenetice, proces pe care educatorul îl poate influența direct. Discutarea factorilor dezvoltării (1), cât și a modelelor și teoriilor explicative dedicate descifrării acestei procesualități complexe (2), poate deschide un necesar orizont. El este indispensabil plasării corecte a profesorului, ca specialist al formării, față de această problematică. A doua țintă vizată este tentativa de a oferi o succintă inițiere în psihologia vârstelor școlare (3). Mai puțin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]