86 matches
-
este redus. Eliminarea hepatocitelor infectate este realizată prin mecanisme imune celulare și umorale. În funcție de intensitatea răspunsului imun, reacția patogenică a organismului față de VHB poate adopta patru scenarii. Particularități clinice Incubația hepatitei acute cu VHB este de 4 28 săptămâni. Perioada prodromală evoluează mai frecvent cu artralgii, erupții, glomerulonefrită, febră, în timp ce sindromul digestiv este mai atenuat față de hepatita cu VHA. Perioada de stare este lungă (peste 30 de zile), deseori însoțită de manifestări extrahepatice: cutanate, articulare, renale, neurologice. Formele subclinice și anicterice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
permite apariția rezistenței la interferon. Genotipul 1b (majoritar în România) și 4 (Orientul Mijlociu) răspund mai prost la interferon decât 2 și 3. Evoluția naturală. Tablou clinic Infecția acută cu VHC este în circa 20% din cazuri însoțită de icter; simptomele prodromale lipsesc, iar tabloul clinic (atunci când există simptome) al perioadei de stare este similar cu al celorlalte hepatite. ARN-VHC poate fi detectat în ser la 1-2 săptămâni, iar Ac anti VHC la peste 2 luni. Transaminazele au valori de 15 ori
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
unei scăderi brutale a tensiunii arteriale (TA) (3,4). a) Sincopa de cauză cardiacă (34% dintre cazuri): este de două ori mai frecventă la vârstnici comparativ cu celelalte categorii de vârstă. Prognosticul este mult mai sever deoarece nu prezintă semne prodromale importante, nu are legătură cu postura și implică o mortalitate de 3 ori mai mare față de cauzele non cardiace de sincopă. Sincopa mediată reflex este implicată în 8% dintre cazuri și implică factori trigger care stimulează mecanoreceptorii, baroreceptorii și mecanismele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
atipice. Deși durerea toracică este manifestarea comună la ambele sexe, localizarea este mai frecvent posterioară, cervicală sau în articulația pumnului, după cum dispneea sau alte simptome de IC, tulburările digestive (grețuri, vărsături), fatigabilitatea, amețelile sunt manifestări predominante (53). Astfel de simptome prodromale au fost raportate că precedă cu ore -zile apariția SCA (6). Frecvent, simptomele sunt atribuite patologiei non-cardiace, de aceea diagnosticul ECG și enzimatic, implicit tratamentul, sunt aplicate cu întârziere. Diferențele sunt accentuate de adresabilitatea scăzută și rata de spitalizare de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
a consuma alcool. Revenirea la consum după o perioadă de abstinență este deseori asociată cu reapariția rapidă a caracteristicilor sindromului. Jellinek (1942) identifică patru stadii ale alcoolismului: * faza prealcolică - alcoolul este folosit pentru a se elibera de tensiunile sociale; * faza prodromală - apar primele momente de pierdere a memoriei, preocupare în a consuma alcool, apar sentimentele de vinovăție; * faza crucială - apare lipsa controlului în timpul consumului de alcool, preocupare permanentă pentru alcool, apar primele semne de dependență; * faza cronică - apare tremorul alcoolic, consumul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Basedow, tiroidite de etiologie autoimună, T1DM, hipogonadism primar, miastenia gravis, boală celiacă. Majoritatea afecțiunilor sunt asociate cu haplotipurile HLA: A1, B8, DR3 (DQA1*0501, DQB1*0201) și DR4 (DQA1*0301, DQB1*0302). Deoarece majoritatea componentelor sindromului prezintă o lungă fază prodromală în care autoanticorpii sunt prezenți anterior dezvoltării afecțiunii, eforturile actuale sunt concertate în vederea stabilirii dacă medicația imunosupresivă sau imunomodulatoare poate preveni sau stopa procesele distructive (22). Diabetul zaharat este asociat afecțiunilor endocrine și în cadrul altor sindroame poliglandulare autoimune, întâlnite cu
Tratat de diabet Paulescu by Rucsandra Dănciulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92223_a_92718]
-
și care poate fi clasificată ca o angină instabilă. Frecvent, ea poate fi de intensitate redusă ceea ce nu determină pacientul să se prezinte la medic sau, uneori, caracterul durerii poate induce în eroare și bolnavul nu este spitalizat. Alte simptome prodromale întâlnite: anxietate, fatigabilitate, dispnee. Durerea în infarctul miocardic acut are următoarele caracteristici [10]: 1. este localizată în majoritatea cazurilor retrosternal, adesea cu extensie precordială; localizarea inferioară a IMA produce durere retroxifoidiană sau epigastrică; rareori durerea este franc precordială sau exclusiv
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de un an de zile. Predicția DZ tip 1 reprezintă unul din cele mai fascinante capitole ale diabetologiei moderne. Identificarea unor subiecți asimptomatici aflați la risc crescut de apariție a bolii este de importanță majoră, deoarece intervenția terapeutică în faza prodromală a bolii poate duce la o reducere semnificativă a morbidității și mortalității. Vom enumeră doar câteva dintre beneficiile imediate sau posibile în viitor: Prevenirea cetoacidozei diabetice inaugurale prin inițierea precoce a insulinoterapiei. Aceasta va duce la o scădere a mortalității
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
în cazul TAG, fie că TAG reprezintă un tip secundar de tulburare depresivă majoră. De asemenea, lipsa unui răspuns specific la farmacoterapie, comună pentru TAG și tulburarea depresivă majoră, a condus la presupunerea că TAG ar putea constitui o componentă prodromală sau reziduală a unei tulburări afective (Casacalenda și Boulenger, 1998). Pe de altă parte, diverse studii susțin că TAG și tulburarea depresivă majoră pot fi diferențiate destul de clar pe baza punctajului obținut pe HDARS (Hamilton Depression and Anxiety Rating Scales
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
constituie probabil o tulburare anxioasă primară sau o vulnerabilitate față de dobîndirea unei anxietăți suplimentare sau a unor tulburări depresive (Barlow și Wincze, 1998; Maser, 1988). Conform lui Breier și colaboratorilor săi (1985, p. 793), TAG ar putea fi o manifestare prodromală, incompletă sau reziduală a altor tulburări psihice. Această concluzie este în concordanță cu evidențierea în cadrul tulburării de panică a unui prodrom de anxietate generalizată (Garvey et al., 1988) și cu ideea că anxietatea generalizată ar putea reprezenta un dezechilibru emoțional
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
printr-un studiu randomizat, dublu -orb, placebo - controlat. Clark și colaboratorii (18) a prezentat rezultatele unui experiment dublu-orb, Încrucișat, În care a administrat Prednison versus placebo. Alegerea unui corticosteroid a fost justificată de ipoteza că fibromialgia ar putea reprezenta faza prodromală pentru una din clasicele boli ale țesutului conjunctiv, precum artrita reumatoidă sau lupusul eritematos sistemic. Fiecare pacient a fost repartizat randomizat pentru tratamentul cu prednison (15 mg/zi) sau placebo, timp de 14 zile. Pentru alte 14 zile, tratamentul a
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
gradul I. Sunt decrise și multiple fenomene fobice care întrețin cu precădere o anxietate socială accentuată și, de asemenea, este evidentă inconstanța în rolurile familiale și profesionale, celibatul, separarea și divorțurile fiind aproape o regulă. Aceste particularități pot aparține stărilor prodromale din schizofrenii și nu se regăsesc ca delimitări ale unei structurări patologice a personalității în ICD-10. Familia parentală - „ești o pasăre ciudată” - confirmă răceala sau respingerea din partea părinților. Concepția despre sine: „Sunt altfel decât cei din jur. Mă simt gol
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
episodului schizofren, informațiile pacientului nu sunt pertinente, referințele de bază fiind cele ale aparținătorilor. După unul sau mai multe episoade, persoanele se poate schimba în sensul unui defect de personalitate schizoid post-psihotic. În ultimii ani se discută mult despre simptomatologia prodromală care se poate extinde pe mulți ani înainte de debut. În cazul schizofreniei care debutează la vârste tinere poate fi dificilă, dacă nu chiar imposibilă, diferențierea între debutul lent progresiv, prin faza prodromală și o tulburare preexistentă de personalitate. Mai intervin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
În ultimii ani se discută mult despre simptomatologia prodromală care se poate extinde pe mulți ani înainte de debut. În cazul schizofreniei care debutează la vârste tinere poate fi dificilă, dacă nu chiar imposibilă, diferențierea între debutul lent progresiv, prin faza prodromală și o tulburare preexistentă de personalitate. Mai intervin și cerințe de diagnostic care, în ceea ce privește durata, sunt diferite în DSM-IV-R și ICD-10. Clusterul B. TP dramatice și flamboiante. Din acest grup fac parte TP antisocială, borderline, histrionică și narcisică. Corelația cea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
să sesizeze schimbările aproape imperceptibile ale mentalului colectiv, nu s-ar putea observa apariția unor semne prevestitoare. Ca în orice epidemie, există o perioadă de incubație ale cărei simptome, deși sînt discrete și tăcute, pot fi totuși percepute. Este perioada prodromală a micilor semnale premonitorii. Ei bine, cei care sînt anume pregătiți pentru a citi, în tendințele societății, niște semne pînă într-atît de mărunte că nimeni altcineva n-ar sta să le bage în seamă, cei astfel pregătiți se numesc experți
Rețeta succesului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11351_a_12676]
-
lepră - sarcoidoza - medicamente - contraceptive orale, sulfonamide - enteropatii- colita ulcerativa - neoplazica- leucemii, limfoame 1.2. Importantă medico-socială - afectează toate vârstele, preponderent între 20-45ani - preponderent la femei, sex rațio 6:1 2. Criterii de diagnostic 2.1. Simptome și semne clinice ● stadiu prodromal - doar în formele de etiologie infecțioasă - febră, frison, maleză - rinoree, disfagie, tuse seaca - diaree, dureri abdominale difuze ● perioadă de stare - noduli subcutanați, rău delimitați, eritematoși, dureroși - cresc lent până la diametre de 4-5 cm, progresiv apar leziuni noi - localizați inițial pretibial
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
criteriilor de diagnostic clinic și funcțional pentru evaluarea capacității de muncă propuse de INEMRCM. SCHIZOFRENIA Este o tulburare psihotică cu potențialitate evolutivă deficitară (o degradare progresivă a vieții psihice). Este o boală cronică cu o evoluție care include o fază prodromală, o fază activă și o fază reziduală. Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Simptome caracteristice: două sau mai multe din următoarele, fiecare simptom prezent timp de o lună: 1. idei delirante; 2. halucinații; 3. vorbire dezorganizată; 4. comportament catatonic/dezorganizat
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
clinice și funcționale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secțiunea III. Este o tulburare psihotică cu potențialitate evolutivă deficitară (o degradare progresivă a vieții psihice). Este o boală cronică cu o evoluție care include o fază prodromală, o fază activă și o fază reziduală. Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Simptome caracteristice: două sau mai multe din următoarele, fiecare simptom prezent timp de o lună: 1. idei delirante; 2. halucinații; 3. vorbire dezorganizată; 4. comportament catatonic/dezorganizat
CRITERII ŞI NORME din 25 ianuarie 2012 de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
vârstnici - clasificare, diagnostic diferențial etiologic a. Boala Alzheimer i. Etiopatogenie ii. Factori de risc - conceptul de "creier la risc"; interferențe cu factorii vasculari și metabolici; perspective în terapia modificatoare a evoluției bolii iii. Definiții actuale de consens internațional: predemența, demența prodromală, MCI, tipuri de demență de tip Alzheimer iv. Evaluare clinică, neuropsihologică, imagistică, de laborator (biomarkeri) v. Terapia pacienților cu boala Alzheimer b. Demențele vasculare c. Alte boli însoțite de sindrom demențial la vârstnici d. Demența asociată bolii Parkinson și boala
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
neuropsihologică - Imagistica structurală - Imagistica funcțională - Teste electrofiziologice - Biomarkeri - Evoluție naturală - prognostic, evaluare clinică globală, evaluarea depresiei, evaluarea deficitului cognitiv, evaluarea gradului de autonomie funcțională, evaluarea tulburărilor comportamentale - Managementul medicoterapeutic al DA - Prevenția și predicția în abordarea deficitului cognitiv în stadiile prodromale - Stadiul clinic moderat-lejer și moderat - Îngrijirea pacientului cu forma severă de DA - Stadiul terminal - Comorbidități și abordarea lor - Managementul simptomatologiei psihiatrice: - Instituționalizarea - Îngrijitorul și calitățile lui - Evaluarea riscului de îmbolnăvire al îngrijitorului - Consilierea familială - Legislație - Suport comunitar - Demența Vasculară - Demența
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
vârstnici - clasificare, diagnostic diferențial etiologic a. Boala Alzheimer i. Etiopatogenie ii. Factori de risc - conceptul de "creier la risc"; interferențe cu factorii vasculari și metabolici; perspective în terapia modificatoare a evoluției bolii iii. Definiții actuale de consens internațional: predemența, demența prodromală, MCI, tipuri de demență de tip Alzheimer iv. Evaluare clinică, neuropsihologică, imagistică, de laborator (biomarkeri) v. Terapia pacienților cu boala Alzheimer b. Demențele vasculare c. Alte boli însoțite de sindrom demențial la vârstnici d. Demența asociată bolii Parkinson și boala
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
neuropsihologică - Imagistica structurală - Imagistica funcțională - Teste electrofiziologice - Biomarkeri - Evoluție naturală - prognostic, evaluare clinică globală, evaluarea depresiei, evaluarea deficitului cognitiv, evaluarea gradului de autonomie funcțională, evaluarea tulburărilor comportamentale - Managementul medicoterapeutic al DA - Prevenția și predicția în abordarea deficitului cognitiv în stadiile prodromale - Stadiul clinic moderat-lejer și moderat - Îngrijirea pacientului cu forma severă de DA - Stadiul terminal - Comorbidități și abordarea lor - Managementul simptomatologiei psihiatrice: - Instituționalizarea - Îngrijitorul și calitățile lui - Evaluarea riscului de îmbolnăvire al îngrijitorului - Consilierea familială - Legislație - Suport comunitar - Demența Vasculară - Demența
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
medicale regulate . VIRAMUNE nu trebuie administrat la pacienți cu valori ASAT/ ALAT > 5 LSN înainte de începerea tratamentului , până când valorile ASAT/ ALAT se stabilizează < 5 LSN ( vezi pct . 4. 3 ) . Medicii și pacienții trebuie să fie atenți la semnele prodromale sau la cele care indică hepatită , cum sunt anorexie , greață , icter , bilirubinemie , scaune acolice , hepatomegalie sau sensibilitate hepatică . Pacienții trebuie instruiți să solicite imediat consult medical dacă acestea apar . Dacă ASAT sau ALAT cresc > 5 LSN în timpul tratamentului , VIRAMUNE
Ro_1153 () [Corola-website/Science/291912_a_293241]
-
regulate . VIRAMUNE nu trebuie administrat la pacienți cu valori ASAT/ ALAT > 5 LSN înainte de începerea tratamentului , până când valorile ASAT/ ALAT se stabilizează < 5 LSN ( vezi pct . 4. 3 ) . 31 Medicii și pacienții trebuie să fie atenți la semnele prodromale sau la cele care indică hepatită , cum sunt anorexie , greață , icter , bilirubinemie , scaune acolice , hepatomegalie sau sensibilitate hepatică . Pacienții trebuie instruiți să solicite imediat consult medical dacă acestea apar . Dacă ASAT sau ALAT cresc > 5 LSN în timpul tratamentului , VIRAMUNE
Ro_1153 () [Corola-website/Science/291912_a_293241]
-
40% dintre bărbații și 23% dintre femeile diagnosticați/diagnosticate cu schizofrenie, tulburarea s-a manifestat înaintea vârstei de 19 ani. Pentru a reduce tulburările de dezvoltare asociate schizofreniei, multă muncă a fost depusă recent pentru a identifica și trata faza prodromală (de pre-manifestare) a bolii, care a fost detectată cu până la 30 de luni înainte de apariția simptomelor. Persoanele cu schizofrenie pot prezenta simptome psihotice temporare sau auto-limitate și simptomele nespecifice de retragere socială, iritabilitate, disforie, și lipsă de tact în timpul fazei
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]