82 matches
-
Suprapunerea operativă a simptomatologiei depresive din schizofrenie este doar până la un punct similară cu cea întîlnită în tulburările depresive, iar factorii HAMILTON-DEPRESIE (și implicit MADRS) nu sunt corelați decât într-un procent ce variază între 48-80%. Simptomele depresive au fost prodromale în recăderile psihotice doar într-o proporție puțin semnificativă statistic (17% din ele). Capitolul 5 Principii generale de strategie terapeutică în debutul schizofreniei Farmacoterapia 1. Considerații generale. Pentru psihiatrul care se angajează într-o relație terapeutică cu un schizofren, este
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
stabilă, chiar moderată; neurolepticele ar avea mai curând un efect profilactic asupra fazelor procesuale. Cunoașterea ritmului lor ar putea modula ritmul prescrierii funcție de riscul fiecărui episod în parte. - Recăderile psihotice se produc în câteva zile/săptămâni precedate de o perioadă prodromală în care simptomele nu sunt de tip psihotic:iritabilitate, insomnie, angoasă, tendință de închidere în sine... Aceste simptome pot avea rol de "simptome santinelă" pentru anturaj/pacient, cu condiția ca ele să fie cunoscute și corect interpretate, putînd suscita o
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
stabilă, chiar moderată; neurolepticele ar avea mai curând un efect profilactic asupra fazelor procesuale. Cunoașterea ritmului lor ar putea modula ritmul prescrierii funcție de riscul fiecărui episod în parte. - Recăderile psihotice se produc în câteva zile/săptămâni precedate de o perioadă prodromală în care simptomele nu sunt de tip psihotic:iritabilitate, insomnie, angoasă, tendință de închidere în sine... Aceste simptome pot avea rol de "simptome santinelă" pentru anturaj/pacient, cu condiția ca ele să fie cunoscute și corect interpretate, putînd suscita o
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ulterior, în special strategii cognitive: modificarea atenției, autoverbalizare; strategii comportamentale (creșterea sau diminuarea interacțiunii sociale de exemplu); modificări fiziologice (strategii de relaxare, exerciții respiratorii). Alte alternative de terapii asociate 1. Programe speciale pentru intervenție precoce Intervenția precoce la apariția simptomelor prodromale pote fi eficientă în prevenirea recăderii și a respitalizării și este parte a managementului psihiatric (Brooker et al., 1992; Huddleston, 1992; Birchwood et al., 1992). Studiile au arătat că recăderea este de obicei precedată de apariția unor simptome prodromale, care
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
simptomelor prodromale pote fi eficientă în prevenirea recăderii și a respitalizării și este parte a managementului psihiatric (Brooker et al., 1992; Huddleston, 1992; Birchwood et al., 1992). Studiile au arătat că recăderea este de obicei precedată de apariția unor simptome prodromale, care pot dura câteva zile, câteva săptămâni sau chiar mai mult. Asemenea schimbări, ce preced recăderea, indică ori emergența unor noi simptome ori amplificarea simptomelor deja existente în tabloul clinic. Pe lângă simptomele citate, schimbările în comportamentele observabile sunt notate de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
grija pentru aspectul exterior. Mai multe studii controlate (Bagne & Lewis, 1992; Flanagan, 1992; Hunter & Storat, 1994; Mueser et al., 1992, Wong, 1993; Cramer et al, 1992) au demonstrat că programe specifice pentru informarea pacienților și familiilor cu date despre simptomele prodromale și intervenția timpurie, pot fi utile la apariția simptomelor, în vederea reducerii ratei recăderilor. 2. Alte programe de intervenții comunitare Pentru cei mai mulți pacienți locul principal de tratament îl constituie comunitatea și nu spitalul psihiatric. Mulți suferinzi cu schizofrenie îAPRegistrează un deficit
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
modalități terapeutice ar fi observabile. - Nivelul adaptării sociale și apariția diskineziilor tardive par mai curând dependente de dozele de antipsihotice decât de caracterul intermitent/continuu al tratamentului. - Instituirea curelor discontinui presupune existența unor posibilități de intervenție precoce, odată cu apariția simptomelor prodromale ale unei eventuale recăderi: aceasta presupune o urmărire psihiatrică atentă și o bună relație terapeutică cu pacientul și anturajul său. - Utilizarea curelor intermitente poate fi luată în discuție (înafara condițiilor menționate) la pacienții capabili să tolereze o întrerupere de câteva
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
o bună relație terapeutică cu pacientul și anturajul său. - Utilizarea curelor intermitente poate fi luată în discuție (înafara condițiilor menționate) la pacienții capabili să tolereze o întrerupere de câteva săptămâni (de regulă patru) a terapiei neuroleptice. Pacienții care manifestă simptome prodromale ale fazei de recădere încă de la momentul diminuării sau sistării neuriolepticului nu pot beneficia de astfel de cure. - Foarte important: curele intermitente pot pune probleme ulterioare de complianță din partea pacientului. Capitolul 7 Problema profilxiei în asistența debutului schizofreniei 1. Profilaxia
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
psihice, doar în prezența unui mediu familial disturbat. Mai mult, impactul unor relații familiale disturbate pare a fi maximal în prezența unui genotip cu risc vulnerabil (Tienari, 1990 b). Programele speciale pentru intervenție precoce, vizează intervenția promptă, la apariția simptomelor prodromale ale bolii. O asemenea acțiune pote fi eficientă în prevenirea recăderilor și a respitalizărilor ulterioare și este parte a managementului psihiatric. Numeroși autori (Bland et al., 1976; Fenton et al., 1991; Huber et al., 1980; McGlashan, 1986, ș.a.) subliniază faptul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
recăderilor și a respitalizărilor ulterioare și este parte a managementului psihiatric. Numeroși autori (Bland et al., 1976; Fenton et al., 1991; Huber et al., 1980; McGlashan, 1986, ș.a.) subliniază faptul că recăderile sunt, de regulă, precedate de apariția unor simptome prodromale, care pot dura câteva zile, câteva săptămâni sau chiar mai mult. Faza prodromală constă, de obicei în simptome disforice, de la moderate până la grave, precum tensiunea și nervozitatea, inapetența, dificultatea în orientare și selecția prosexică și memorizare, insomnie și depresie, uneori
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Bland et al., 1976; Fenton et al., 1991; Huber et al., 1980; McGlashan, 1986, ș.a.) subliniază faptul că recăderile sunt, de regulă, precedate de apariția unor simptome prodromale, care pot dura câteva zile, câteva săptămâni sau chiar mai mult. Faza prodromală constă, de obicei în simptome disforice, de la moderate până la grave, precum tensiunea și nervozitatea, inapetența, dificultatea în orientare și selecția prosexică și memorizare, insomnie și depresie, uneori fiind prezente simptome psihotice ușoare și comportamente ideosincratice. Asemenea schimbări, ce preced recăderea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
unii pacienți și de familie. Exemplele includ retragerea socială, folosirea machiajului bizar și în exces, o pierdere în grija pentru aspectul exterior. Mai multe studii controlate au demonstrat că programe specifice pentru informarea pacienților și familiilor cu date despre simptomele prodromale și intervenția timpurie, pot fi utile la apariția simptomelor, în vederea reducerii ratei recăderilor (Test, 1992; McFarlane, 1994). 2.3. Diagnosticul schizofreniei la debut. Problemele specifice legate de diagnoza formelor clinice incipiente de schizofrenie au fost discutate anterior. Subliniem doar încă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
atipice. Deși durerea toracică este manifestarea comună la ambele sexe, localizarea este mai frecvent posterioară, cervicală sau în articulația pumnului, după cum dispneea sau alte simptome de IC, tulburările digestive (grețuri, vărsături), fatigabilitatea, amețelile sunt manifestări predominante (53). Astfel de simptome prodromale au fost raportate că precedă cu ore -zile apariția SCA (6). Frecvent, simptomele sunt atribuite patologiei non-cardiace, de aceea diagnosticul ECG și enzimatic, implicit tratamentul, sunt aplicate cu întârziere. Diferențele sunt accentuate de adresabilitatea scăzută și rata de spitalizare de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
de un an de zile. Predicția DZ tip 1 reprezintă unul din cele mai fascinante capitole ale diabetologiei moderne. Identificarea unor subiecți asimptomatici aflați la risc crescut de apariție a bolii este de importanță majoră, deoarece intervenția terapeutică în faza prodromală a bolii poate duce la o reducere semnificativă a morbidității și mortalității. Vom enumeră doar câteva dintre beneficiile imediate sau posibile în viitor: Prevenirea cetoacidozei diabetice inaugurale prin inițierea precoce a insulinoterapiei. Aceasta va duce la o scădere a mortalității
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
printr-un studiu randomizat, dublu -orb, placebo - controlat. Clark și colaboratorii (18) a prezentat rezultatele unui experiment dublu-orb, Încrucișat, În care a administrat Prednison versus placebo. Alegerea unui corticosteroid a fost justificată de ipoteza că fibromialgia ar putea reprezenta faza prodromală pentru una din clasicele boli ale țesutului conjunctiv, precum artrita reumatoidă sau lupusul eritematos sistemic. Fiecare pacient a fost repartizat randomizat pentru tratamentul cu prednison (15 mg/zi) sau placebo, timp de 14 zile. Pentru alte 14 zile, tratamentul a
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
brusc doar cînd e privită din afară, dar în interior ea seamănă cu o mocnire înceată culminînd într-o izbucnire bruscă. Vulcanul erupe repede după o îndelungată acumulare. Sau, în termeni de patologie, orice boală e precedată de o perioadă prodromală a cărei lipsă de simptomatologie îți poate da impresia că, atunci cînd simptomele apar, ele apar din senin. În realitate, din senin nu apar decît minunile. Nu întîmplător Henry Chadwick, specialist în teologie creștină și profesor la Universitatea din Cambridge
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
de personalitate (trăsături de tip schizotipal), disfuncționalități cognitive (deficit de atenție, alterări ale memoriei de lucru), inabilitate relațională socială. În această etapă se evidențiază la peste 50% din pacienți semne minore neurologice (semne piramido-extrapiramidale, dismetrii, dificultăți de orientare stânga-dreapta). Etapa prodromală, caracterizată prin scăderea semnificativă a capacităților cognitive și pierderea tangențială a contactului cu realitatea (retragerea socială și inabilitatea de prospectare a viitorului). Primul episod psihotic, caracterizat mai frecvent prin simptomatologie predominent pozitivă. Remisiunea, definită prin următoarele criterii: ideație delirantă; dezorganizare
Peste 500 de mii de români sunt schizofrenici () [Corola-journal/Journalistic/70584_a_71909]
-
zile. 5. Evidență din anamneza, examen somatic sau teste de laborator a unui factor organic specific considerat a fi etiologic. În mod obișnuit, deliriumul se dezvoltă după o scurtă perioadă de timp, uneori apare brusc, alteori este precedat de simptome prodromale cum ar fi neliniștea, dificultatea de a gândi clar, hiperestezie senzonala auditiva și vizuală, insomnii nocturne sau somnolenta diurnă, vise terefiante, coșmaruri. Evoluția lentă este mai probabilă dacă o maladie sistemică sau un dezechilibru metabolic este subiacent deliriumului. Diagnosticul funcțional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
să sesizeze schimbările aproape imperceptibile ale mentalului colectiv, nu s-ar putea observa apariția unor semne prevestitoare. Ca în orice epidemie, există o perioadă de incubație ale cărei simptome, deși sînt discrete și tăcute, pot fi totuși percepute. Este perioada prodromală a micilor semnale premonitorii. Ei bine, cei care sînt anume pregătiți pentru a citi, în tendințele societății, niște semne pînă într-atît de mărunte că nimeni altcineva n-ar sta să le bage în seamă, cei astfel pregătiți se numesc experți
Rețeta succesului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11351_a_12676]
-
în cazul TAG, fie că TAG reprezintă un tip secundar de tulburare depresivă majoră. De asemenea, lipsa unui răspuns specific la farmacoterapie, comună pentru TAG și tulburarea depresivă majoră, a condus la presupunerea că TAG ar putea constitui o componentă prodromală sau reziduală a unei tulburări afective (Casacalenda și Boulenger, 1998). Pe de altă parte, diverse studii susțin că TAG și tulburarea depresivă majoră pot fi diferențiate destul de clar pe baza punctajului obținut pe HDARS (Hamilton Depression and Anxiety Rating Scales
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
constituie probabil o tulburare anxioasă primară sau o vulnerabilitate față de dobîndirea unei anxietăți suplimentare sau a unor tulburări depresive (Barlow și Wincze, 1998; Maser, 1988). Conform lui Breier și colaboratorilor săi (1985, p. 793), TAG ar putea fi o manifestare prodromală, incompletă sau reziduală a altor tulburări psihice. Această concluzie este în concordanță cu evidențierea în cadrul tulburării de panică a unui prodrom de anxietate generalizată (Garvey et al., 1988) și cu ideea că anxietatea generalizată ar putea reprezenta un dezechilibru emoțional
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și el poate fi de următoarele forme: a) brusc, ca în cazul stărilor reactive, nevroze, episoade confuzionale etc.; b) lent și progresiv, ca în cursul demențelor, al psihozelor etc. Evoluția clinică propriu-zisă cuprinde mai multe faze și anume: a) faza prodromală, corespunzătoare debutului, a manifestărilor sub-clinice; b) faza de stare, în cursul căreia asistăm la manifestarea propriu-zisă a desfășurării evoluției clinice a bolii psihice; c) faza terminală, de retragere a simptomatologiei clinice, de remisiune a tulburărilor. Modalitățile de evoluție clinică în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
decât în mod obișnuit. Stările de hiperstezie pot apare în următoarele situații: a) stări de oboseală prelungită sau surmenaj; b) în stadiile de debut ale unor boli psihice; c) în perioada de instalare a unui sindrom confuzional; d) în stadiile prodromale ale unor boi infecțioase; e) în cursul perioadelor de convalescență după bolile infecțioase. Tot în sfera hiperstiziilor se mai situează și imaginile eidetice care sunt reprezentări foarte clare, aproape cu caracter perceptiv net, ale unor fenomene anterior percepute. 2) Hiposteziile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un bolnav cu „alcoolism cronic”. Pentru Marchand și Courtois, delirium tremens trebuie înțeles ca o formă particulară de „encefalită psihotică acută”. Din punct de vedere psihopatologic, delirium tremens se caracterizează prin următoarele tulburări: a) criza este precedată de o stare prodromală cu tulburări de somn, coșmaruri sau insomnie totală; b) ulterior apare o cefalee constantă, cenestopatii difuze cu caracter penibil, tulburări gastro-intestinale și tremurături generalizate; c) se instalează o stare de neliniște agitată, angoasă, transpirații, tahicardie, tulburări neurovegetative, evoluând către o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
permite apariția rezistenței la interferon. Genotipul 1b (majoritar în România) și 4 (Orientul Mijlociu) răspund mai prost la interferon decât 2 și 3. Evoluția naturală. Tablou clinic Infecția acută cu VHC este în circa 20% din cazuri însoțită de icter; simptomele prodromale lipsesc, iar tabloul clinic (atunci când există simptome) al perioadei de stare este similar cu al celorlalte hepatite. ARN-VHC poate fi detectat în ser la 1-2 săptămâni, iar Ac anti VHC la peste 2 luni. Transaminazele au valori de 15 ori
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]