9,149 matches
-
În mediile organizaționale unde managerul se interesează de starea de sănătate a unei soții sau de copilul nou născut al celui de la Administrativ, retenția personalului e mai mare, stresul angajaților e redus, relațiile cu clienții sunt mai calme și mai productive, chiar și longevitatea e mai mare. Pentru că oriunde e stres, e performanță diminuată. Și oriunde domnește calmul și climatul pozitiv, lucrurile merg bine. Nu e o lozincă de psihologie pozitivă, ci un adevăr mare. Dacă vreți să vă convingeți, urmăriți
Un șef bun e uman, competent și modest. Cel toxic e fudul, hipercompetitiv și conduce prin teroare by https://republica.ro/un-sef-bun-e-uman-competent-si-modest-cel-toxic-e-fudul-hipercompetitiv-si-conduce-prin-teroare [Corola-blog/BlogPost/338082_a_339411]
-
logice a elevului, dar lansează și o viziune de pionierat: „Dacă toate manualele ar conține și probleme sau întrebări care să solicite ceea ce se numește „gândirea laterală”, care pune în mișcare logica elevului, disciplinele școlare ar deveni mai interesante, mai productive iar gândirea elevilor ar fi mai bine antrenată pentru a face față provocărilor societății digitale”. Profesorul Romulus Boeriu promite o continuare a acestei cărți, „care este deja în lucru” și, într-un viitor apropiat, o nouă carte în care problemele
PROFESORUL BOERIU CULTIVĂ ARTA ÎNȚELEPCIUNII PRIN GÂNDIRE de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Profesorul_boeriu_cultiva_art_sorin_petrache_1366913174.html [Corola-blog/BlogPost/345984_a_347313]
-
logice a elevului, dar lansează și o viziune de pionierat: „Dacă toate manualele ar conține și probleme sau întrebări care să solicite ceea ce se numește „gândirea laterală”, care pune în mișcare logica elevului, disciplinele școlare ar deveni mai interesante, mai productive iar gândirea elevilor ar fi mai bine antrenată pentru a face față provocărilor societății digitale”. Profesorul Romulus Boeriu promite o continuare a acestei cărți, „care este deja în lucru” și, într-un viitor apropiat, o nouă carte în care problemele
PROFESORUL BOERIU CULTIVĂ ARTA ÎNȚELEPCIUNII PRIN GÂNDIRE de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Profesorul_boeriu_cultiva_art_sorin_petrache_1366913174.html [Corola-blog/BlogPost/345984_a_347313]
-
se așează și aliniază, cu multă competență, probitate intelectuală și morală, respect și onoare, în rândul teologilor români, conținutul cărții fiind expresia unui cuget clar și limpede, a unor convingeri ferme și a afirmării unor opinii personale dintre cele mai productive, competente și eficiente Acum, în încheierea acestei umile recenzii, îi dorim, cu toții, distinsului autor, pe care-l (re)cunoaștem și admirăm în mod deosebit, să aibă parte, în continuare, de mult spor și multe împlinirii, pentru finalizarea, cu real succes
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ION MARIAN CROITORU, ORTODOXIA ŞI APUSUL ÎN TRADIŢIA SPIRITUALĂ A ROMÂNILOR by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1391432725.html [Corola-blog/BlogPost/352760_a_354089]
-
mimează limbajul oficial, pentru a relata evenimentele importante. Cartea, deși se prezintă drept povestea de un an a unei școli anume, dintr-un oraș oarecare, inventat, elaborată, cum este, cu o bogată cunoaștere a subiectului și cu exploatarea abilă și productivă, în plan literar-estetic, a unor tehnici textuale, are un categoric impact generalizator. Construcția, rotativă, în volute din ce în ce mai mari, cu focalizarea obsesivă a aceluiași nucleu tematic - pierderea identității sub presiunea decalajului fond-formă -, ne dă imagine acestei instituții deformate, cu oamenii ei
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/_dascalii_dascalii_intr_olimpia_berca_1361294066.html [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
impus creștinismul. Inerția sufletului și a credinței se consuma în secole. Viorel ROMAN (Bremen, Germania): Puciul parlamentar recent, un guvern cu de trei ori mai mulți miniștrii ca în Germania, cu funcționari plătiți mai bine decât că cei din sfera productivă, nefolosirea fondurilor UE, clientelism algoritmic, corupție cu larg caracter de masă etc. ilustrează incompatibilitatea și blocajul unui stat ortodox numai mimetic în UE/NATO. Ion OLTEANU (București, România): Nu am comentarii. Așa este. Dar înțeleg că recunoști mimetismul Statului român
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_roman_statul_si_bise_viorel_roman_1388742302.html [Corola-blog/BlogPost/361636_a_362965]
-
mai este nevoie, mai dau un pasaj eminescian, din multele care se pot da: „Pentru a căpătui suma aceasta de bulgari tîmpi și de grecotei pornoscopi și netrebnici, cari n-au nici posibilitatea de a se ocupa cu o muncă productivă, se creează din ce în ce mai multe funcțiuni cari să atîrne direct de stat.” (art. Muncă și producție în desfășurare istorică, 22 iulie, 1882). Nu vi se pare o chestiune actuală? Astăzi, la fel, se înființează cît mai multe „funcțiuni cari să atîrne
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Xenofobia_lui_eminescu_radu_parpauta_1326636873.html [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
este punctul de plecare. „E scris în cartea veacurilor ca acest element să determineze soarta și caracterul acestui stat” (Străini de origine română? 26 ianuarie 1882). Din acest punct de vedere, spune Eminescu, în România de atunci exista o clasă productivă, formată din două milioane de țărani din „rasa pămînteană” și o mică pătură neproductivă de diverse ranguri de conducători ai țării, în mare parte de „rase străine”, de „surtucari” ai satelor și alții din „clasa consumatorilor improductivi”. Iar acest element național
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Xenofobia_lui_eminescu_radu_parpauta_1326636873.html [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
cu seamă, în rândurile intelectualității, a scriitorilor și publiciștilor din România. Este meritul incontestabil al Acad. Nicolae Dabija, Directorul neobosit al acestei publicații, cu profil nu numai literar, ci multidisciplinar, social-politic și cultural. Nicolae Dabija este unul dintre cei mai productivi și valoroși poeți și scriitori români contemporani. Implicarea cu toată capacitatea și energia sa în viața social-politică, națională și culturală nu a diminuat cu nimic consacrarea sa pe „Altarul Spiritului”, aportul său creator în domeniul Literaturii. L-am asemăna, din
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nicoale_dabija_un_exponent_de_pompiliu_comsa_1373170210.html [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
de materiale, produse și animale cerute de domnie, siguranța târgurilor, ocnelor, vămilor și drumurilor mari. Acestor obligații aferente dregătoriilor mari, mijlocii și mici, deținute de boierii olteni, li se adaugă preocuparea acestora de a dobândi moșii și a le face productive. Asigurând un număr mai mare de familii țărănești(dependente)pe moșii, boierii olteni reușau să dezvolte creșterea animalelor- sursa principală de venituri bănești pentru familiile lor, precum și pentru domnie. Practic, aceasta este resursa principală pentru comerțul extern al Olteniei și
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
noi metode economice de gestiune realizate printr-o combinare de reglementări eficiente cu măsuri de încurajare a sectorului privat și de dezvoltare a potențialului uman. Fără un sistem de valori solid orice transformare a modelului socio-economic existent nu poate fi productiv. Un nou model de dezvoltare realist ar trebui să se bazeze pe principiile justiției, eficienței și solidarității sociale. Statele care caută să îmbrățișeze aceste principii în activitatea lor economică vor căpăta în mod sigur un avantaj competitiv în situații viitoare
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_criza_economica_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
dirijează (cu sau fără știință) totul. De aici, aerul ușor parodic, polemic chiar, de aici stratul meta-artistic (inocent, desigur) al mesajului. Referentul, în fiecare caz în parte, este, simultan, pretextul, faptul concret, obiectul vizat, și pictura însăși. O tensiune foarte productivă sub raport estetic. Tema ultimă (arhi-tema, cum o numesc adesea) este Paradisul pierdut, ori, mai exact, pierderea iremediabilă a Paradisului, cu toate consecințele ei asupra condiției umane. Reiau, și cu acest prilej, convingerea mea, rostită și scrisă, de multe ori
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1411637542.html [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > PRACTICA PRODUCTIVĂ Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1694 din 21 august 2015 Toate Articolele Autorului PRACTICA PRODUCTIVĂ Pe vremuri, la temelia procesului educațional, exista un principiu foarte sănătos, menit să asigure tinerilor, la finalul studiilor, un minim de experiență în
PRACTICA PRODUCTIVĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1440127232.html [Corola-blog/BlogPost/378267_a_379596]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > PRACTICA PRODUCTIVĂ Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1694 din 21 august 2015 Toate Articolele Autorului PRACTICA PRODUCTIVĂ Pe vremuri, la temelia procesului educațional, exista un principiu foarte sănătos, menit să asigure tinerilor, la finalul studiilor, un minim de experiență în meseria pentru care s-au pregătit. Pe baza lui, teoria se completa cu practica, iar elevii liceelor
PRACTICA PRODUCTIVĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1440127232.html [Corola-blog/BlogPost/378267_a_379596]
-
procesului educațional, exista un principiu foarte sănătos, menit să asigure tinerilor, la finalul studiilor, un minim de experiență în meseria pentru care s-au pregătit. Pe baza lui, teoria se completa cu practica, iar elevii liceelor industriale prestau o activitate productivă în întreprinderile cu care școlile aveau contracte. Astfel, la sfârșitul anul doi, mi-am desfășurat practica în secția de strungărie a Întreprinderii mecanice de material rulant „16 Februarie”. Nu eram străin de o astfel de activitate, întrucât mă deprinsesem cu
PRACTICA PRODUCTIVĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1440127232.html [Corola-blog/BlogPost/378267_a_379596]
-
primul contact cu materialul. Am oprit strungul și am tulit-o înainte ca bătrânul să mă înhațe și să-și pună în practică amenințarea. M-a ajuns doar ecoul sudălmilor și amenințărilor proferate de către „păgubit”. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: PRACTICA PRODUCTIVĂ / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1694, Anul V, 21 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PRACTICA PRODUCTIVĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1440127232.html [Corola-blog/BlogPost/378267_a_379596]
-
interactivitatea copiilor, să transforme activitatea la grupă într-un proces facil, atractiv și recompensatoriu. CARTEA PRIMĂVERII, cu cele două secțiuni ale sale (colecția de jocuri didactice și concursul de creație artistico-plastică PENTRU TINE, COPILE!), se dovedește a fi un proiect productiv, folosind atât copiilor - prin posibilitatea manifestării creativității într-un cadru organizat, cât și educatorilor - unul dintre rezultatele efortului comun constând în publicarea unei lucrări cu un mare grad de utilitate pentru lucrul la grupă. Coordonatorilor proiectului, cadrelor didactice participante la
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1441298209.html [Corola-blog/BlogPost/352588_a_353917]
-
construit în 40 de zile, cu o investiție de 60.000 de euro. „Aș vrea ca din ce în ce mai mai multă știință și din ce în ce mai multă tehnologie să fie prezentă îe școlile noastre și să avem o Românie mai logică, mai ordonată, mai productivă. Știm cu toții starea în care se află învățământul românesc, cu foarte multe vârfuri, dar cu un mare, mare gol la partea de mijloc. Noi încercăm să avem cât mai multe licee care să participe la acest program. Ionuț Panea a
Liceele românești se întrec în roboți. A fost lansată competiția First Tech Challenge România by https://republica.ro/liceele-romanesti-se-intrec-in-roboti-a-fost-lansata-competitia-first-tech-challenge-romania [Corola-blog/BlogPost/337964_a_339293]
-
cele mai noi tehnologii, am zburat în cosmos și am pătruns misterele internetului, ne-am cufundat în adâncurile oceanelor și ne-am fertilizat, îmbunătățit și extins comunicarea prin telefonie, ne-am adus mai aproape unul de altul, ne-am lichefiat productiv în raporturi tehnologice și ne-am alungat în neant barierele lumii. Am devenit același, unul cu altul, ne-am înfrățit și ne-am compus pasiuni colective, ne-am topit la comun alchimiile grație cărora suntem atât de diferiți ca nație
NEBUNIE CURATĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Nebunie_curata_cristea_aurora_1365885629.html [Corola-blog/BlogPost/345730_a_347059]
-
la atelierul mecanic subteran pentru a-i avertiza pe meseriași să nu se mai deplaseze pe acel traseu. Eram schimbul întâi și toată acțiunea mea se încheia în jurul orei 11 am. Pentru mine totul decurgea normal ca și pentru personalul productiv. După ora 12 dimineața eram anunțat că se produsese un accident fără să mi se precizeze cu exactitate locul evenimentului. M-am deplasat la un abataj care era posibil să se fi întâmplat un eveniment. Aici aveam să aflu unde
ACCIDENT MINIER SUBTERAN CARE PUTEA FI EVITAT! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Accident_minier_subteran_care_putea_fi_e_mihai_leonte_1347607007.html [Corola-blog/BlogPost/343823_a_345152]
-
suntem lacomi. Vrem mult și dăruim puțin.(...) "Gheorghe Grigurcu domină de ani de zile viața literară fără să se amestece în ea. Nu cred că a existat în ultimii 15 ani un autor mai serios și, în același timp mai productiv, indiferent dacă își exersa condeiul neobișnuit în comentariul politic, în poezie, în eseu, în polemică, în critică sau istorie literară. (...) El nu este un critic literar care scrie și versuri și nici un poet care scrie și critică literară, el este
GHEORGHE GRIGURCU, LA 80 DE ANI! de TEODOR DUME în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/teodor_dume_1460736907.html [Corola-blog/BlogPost/381090_a_382419]
-
consistent și astfel a fost destituit. Noi lucram în echipă formată din 4 muncitori; miner, ajutor miner și doi vagonetari necalificați. Noul angajat era maghiar ca naționalitate și se numea Istvan. Numele nu este cel real. Lucram la un abataj productiv din Filonul 6. Aici eram sub pază permanentă specifică minelor de aur. În prima zi de muncă pe Istvan l-am repartizat cu ajutorul miner, la operațiunile specifice abatajului. Aparent nu era nimic deosebit, însă la ieșirea din schimb am fost
DECĂDEREA UNUI SECURIST de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/_decaderea_u_mihai_leonte_1347952320.html [Corola-blog/BlogPost/343615_a_344944]
-
să ne completăm studiile liceale. După terminarea liceului am lucrat din anul 1972 la sectorul investiții până în decembrie 1975, când la solicitarea mea am trecut la sectorul transport și mai apoi am solicitat să merg din nou la un sector productiv, de data asta fiind solicitat de inginerul Vasile CĂPRAR cu care aveam să lucrez peste un deceniu. COLEGII DIN CLASA A XII seral 1971 -1972 ANDRIȚOI FLORICA, BEUTURĂ GHEORGHE, BRĂILĂ ȘTEFAN, BURIMAN ILIE, BUȘ NICOLAE, BRUNDEAN ILIE, CIORNEI ION, CĂPĂȚÂNĂ
1972 UN AN DECISIV PENTRU TERMINAREA LICEULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1439154513.html [Corola-blog/BlogPost/340245_a_341574]
-
cu cel din Israel, pe care românii vor munci ca sclavi, cum spunea într-un articol, publicat în ziarul nostru, dl. prof. dr. docent Dumitru Teaci. Cert este că în perspectiva marii vânzări a teritoriului țării, a părții celei mai productive și tentante, politicile antieconomice și antinaționale au condus la deprecierea acestui bun fundamental al unei nații, până la valori execrabile, inimaginabile, de 200-300 dolari hectarul! Prețul unei biciclete mai bune sau al unui cal mai prost. Sau, ca să fim și mai
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romanesti_cap_14.html [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
un elixir al tinereții sau să dau fuga la gerontolog. Mai scârție, mai pârâie, dar vitalitatea launtrică se regenerează luand doar o scurtă ”pauză” de la reflexivitate și ea este cea care îți redă biodisponibilitatea naturală. Așa va începe o perioadă productivă, în care acțiunile simple sunt cele mai complete și cele hotăratoare pentru viitor. Concluzia este că ceea ce facem acum este doar să trasăm cu jucăușenie cum și cât de longevivi o să fim. http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2013/04/01/in-prezent-ne-creem-viitorul
ÎN PREZENT NE CREĂM VIITORUL de DALELINA JOHN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/In_prezent_ne_cream_viitorul_dalelina_john_1365601499.html [Corola-blog/BlogPost/345807_a_347136]