73 matches
-
întregime, opera ei, că dacă nu avea ea un anume miros al evenimentelor, încă atunci când nu eram decât doi logodnici săraci în gară la Tecuci... He-he! Azi n-aș fi decât un scârțar, un amărât de notar, sau grefier, sau profesoraș, cine știe?... De aceea a simțit nevoia să te pună la punct. Cu atât mai mult cu cât egalitatea sexelor recent câștigată o făcea să aibă sentimentul unei anume superiorități. Și cât erai tu de filosof (mai ești și-acum
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
exprimării votului cetățenilor români cu drept de vot. Este vorba despre proiectul de lege nr. 380 din anul 2006. (Declarație politică, iunie 16, 2009, Parlamentul României) Dintr-un imaginar socio-politic Tipologii politice 1.Diplomatul ratat, dar ahtiat după putere 2.Profesorașul boem 3.Chirurgul expirat 1. Diplomatul ratat, dar ahtiat după putere: Fiu de colonel de securitate, ginere de nomenclaturiști, personaj mediocru, de aceea ”prostănac”, cu produși lingvistici lineari și emanați din statutul fostului inginer de șantier, cocoțat pe cai mari
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
președinte de țară, un Ilici puțin mai reformat, acum îndoctrinat ”din afară” în interesul tagmei partinice și al ocrotirii corupților. Exsanguinat, fără personalitate, dispus la toate compromisurile politicii murdare. Nu degajă încredere, nu emană forță. O marionetă de partid. 2. Profesorașul boem: Profesorașul de țară, fostul rocker cu plete, susținut de ”junețea atractivă”, care vrea mai mult decât poate duce deoarece i s-a indus ideea că discursul bine ticluit, ceva mai bun decât cel al corifeilor limbajului de lemn, poate
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
țară, un Ilici puțin mai reformat, acum îndoctrinat ”din afară” în interesul tagmei partinice și al ocrotirii corupților. Exsanguinat, fără personalitate, dispus la toate compromisurile politicii murdare. Nu degajă încredere, nu emană forță. O marionetă de partid. 2. Profesorașul boem: Profesorașul de țară, fostul rocker cu plete, susținut de ”junețea atractivă”, care vrea mai mult decât poate duce deoarece i s-a indus ideea că discursul bine ticluit, ceva mai bun decât cel al corifeilor limbajului de lemn, poate agonisi adeziune
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
nu cuvinte goale ce din coadă dau să sune, că Eminescu, săracu’!, știa el ce știa. Literatura e oglinda unui popor, a unui timp, a unor frământări. Așa au făcut și grecii, și romanii, și Bizanțul, așa face toată lumea. Voi, profesorașii, tare mai sunteți naivi! Am auzit eu că, acolo, la liceul vostru, e unu’ de franceză, Laurențiu Nicodim care, suplinitor fiind, e mai puțin preocupat de catedra ce i se va da sau nu la început de an, decât de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
în măsură să aprecieze, lucid și obiectiv, situația” “Totuși, omul ăsta e o personalitate în oraș, el are niște rezultate care-i pledează cauza...” “(Cine te-o fi pus pe tine, ditamai prim-secretarul, să faci pe avocatul unui biet profesoraș de liceu?!)...” “Mulți dintre foștii săi elevi sunt acum specialiști cu foarte înaltă calificare...” “Asta a fost odată, tovarășe prim-secretar. Acum profesorul Șerban a coborât mult ștacheta, în primul rând, față de sine însuși” “De unde știi dumneata?” “N-o spun
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
un caz ceva mai deosebit. * * * Măi Petre-tată! De ce n-ai învățat și tu mai bine ca să nu ajungi în pustietatea asta a codrilor? L-a dojenit directorul pe profesor. Și vezi că și organili s-au interesat ce hram poartă profesorașul de germană, l-a atenționat... Sper să nu fi fluierat în biserică ori să fi spart nuci cu capul ca să-mi creezi probleme în școală. Ascultă directore, terminologia asta securistă îmi este total necunoscută! Așa că să avem pardon! Deocamdată sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nu trebuie să uităm. Se îngăduie chiar și destulă ambiguitate. Dacă știi s-o descoperi, s-o cucerești, s-o aliezi... — L-am întâlnit acum un an. Tot așa, din întâmplare, pe stradă. Nu mă așteptam să mă recunoască aiuritul profesoraș. Ei bine, știa totul despre mine! Declara chiar că mă stimează pentru luciditatea cu care am izbutit să-mi împlinesc cariera etc. etc. Am schimbat numere de telefon, așa, simbolic, cum se face. De necrezut, m-a sunat! Nu doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cărțile nu sunt perfecte, nici lectorii nu sunt. Dacă așa scrie, vom cere o erată. Nu-i strică sacrului Coran puțin umor, crede-mă. Cât despre adevăr... nu se poate lipsi de minciună. Sunt în contact, inseparabile. Prea ești încruntat, profesorașule! Ți-ar face bine concertul, crede-mă. Intră în capela lui Bach, învață seninătatea. Doctorul se grăbea, într-adevăr, urcase scările, dispăruse sub bolțile amurgului. Încruntat, auzi! Conu’ Fănică Olaru și tonicul Toni Marga proclamă seninătatea. „Fii atent... strigase Marga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
o lase așa, cu un șut de despărțire, cum o termina cu altele. Magda, simțea, îl iubea de-adevăratelea. Cum parcă nu-l iubise nici o alta. Nu putea pricepe ce o apucase să se îndrăgostească tocmai de el. O nenorocise profesorașul ăla despre care, biata de ea, credea că fugise la mama dracului. Mai cât pe ce să-i spună că ei știau de fuga lui. Sau să-i dea de înțeles că l-a furat sorbul acela din Baltă, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
venea în Ghiolul Negru de la Lintițau și aranja evenimentele cu Chiru, despre care vorbea toată lumea, cu respect, mister și folclor. Îi era milă de ea, cum se chinuia că nu mai știa ce să creadă, cum se distrusese de dorul profesorașului. De milă o tot lălăia cu ea. Dar și mila are limitele ei. Nu-i poți spune chiar totul unei femei care-ți dă fagurele, doar, pentru că ți-e milă de ea. Și, la urma urmei, până când s-o tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și la nepoți. Tineret crescut de noi, școală de la noi, vacanțe de la noi, slujbă de la noi, viață tihnită că le purtăm noi de grijă și ei se-mpiedică când e la o adică în niște oase. Năzos și ăsta ca profesorașu ăla de mi-a scăpat de sub nas. Pentru el mă prelucrează la beleală la toate instruirile. Și doar aranjasem totul cu nenorocitul! Ce tineret am mai crescut și noi! Cu idealismele astea a lor...“ Câteva ciocănituri ușoare în ușă. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ăia din Baltă să iasă în lume. De când trecuse pragul judecătoriei, i se ițise în față unul. Dacă nu erai atent, puteai să crezi că-i vreun conțopist care muta dosarele dintr-o încăpere în alta. Putea fi și vreun profesoraș care venise să depună mărturie că directorul lor nu o agresase sexual pe stagiara de engleză în laboratorul de istorie, chiar pe macheta Sarmizegetusei. Sau putea fi și vreun gură-cască, venit să piardă dimineața în sala de ședințe. Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de suflete, să cercetăm chiar la fața locului prin alcovurile, tabieturile și restaurantele lui de taină, dacă spiritele pe care el le eliberează prin crimă, după crimă, ele devin imortale sau nu. - Arasel! Mi-a picat fisa. Motive sucite de profesorași labagii ca, prefăcîndu-se că cercetează niște chestii, să se zgâiască, din mașină, după muieri. Știi cum am poreclit-o noi, profesioniștii, pe mașină? - Nu cred că aș chici. - Aspiratorul de gagici după muieri. - Ne-ați îndatora? - Cine plătește cursa? - Celui
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
la hotelul din centrul orașului. Acasă nu era recomandat din cauza vecinilor cârcotași care spionau mereu din spatele ușilor crăpate. Abia ar fi așteptat hârca de madam Gușă să mă vadă la braț cu o brunetă apetisantă („O, l-ai văzut pe profesorașul nostru?!..., i-ar fi zis lui Țiți Mițura, partenera ei de măcel limbuțial, am bănuit eu că nu e om serios... Aș fi putut să jur, Mițuro...). Sigur, la hotel ar fi fost cel mai potrivit. Nu mai simțeam nici un
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
vizita Inspectorului General, care la intrarea in cancelarie după sărbătorile Paștelui s-a simțit lezat în amorul propriu, când i-a răspuns la " Bună ziua!" cu "Hristos a înviat!" Tocmai el, ditamai inspectorul să fie luat peste picior de un simplu profesoraș!?... Dați-l afară din învățământ, desfaceți-i contractul de muncă!" i-a ordonat nervos directorului de școală. Numai că, nu i-au putut desface contractul de muncă, deși se făcuse, în concordanță cu moda, o inversare vizibilă a diminutivelor. S-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
recâștige și astfel moșiile pierdute de fostul soț. E materie pentru un bun roman de moravuri în notele de subsol ale D-lui C. Popescu - Cadem, dar se ridică, iată, întrebarea dacă nu cumva acest Petru Poenaru va fi fost profesoraș prin Craiova - și, apoi, dornic să-și răzbune tatăl de infidelitatea Cleopatrei, ca „Dl. Goe” dar fără săbiuță de lemn ci cu praștie și bolovan. Dl. C. Popescu - Cadem este dator să scoată din subsoluri aceste fragmente de informații - între
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Nu cunosc, în lumea în care m-am mișcat mai bine de patru decenii, în lumea creatorilor, un caz asemănător cu al lui. A oferit locuri de muncă dușmanilor ideologici, care îl persecutaseră în anii dictaturii, a adus la Iași profesorași de provincie cărora le-a obținut case de la primarii care mai ajutau famelica lume literară, le-a angajat soțiile, copiii, a scos din necaz colegi de breaslă sau a oferit oportunități de carieră tinerilor talentați, dar fără "pile", pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
plus semantic 62: * sufixe diminutivale (plus semantic = perceperea dimensiunilor mai mici/ a caracteristicilor diminuate ale unui element, raportarea subiectivă la acesta implicare afectivă/ alint, ironie/ caracter peiorativ etc.): măsuță, scăunel, ineluș, floricică, floricea, frunzuliță, copilaș, puișor, mămică, tătic, inimioară, copiliță, profesoraș, repejor, aolică, mătăluță etc.; * sufixe augmentative (plus semantic = ideea de mărire sau perceperea exagerată a caracteristicilor unui element): copilandru, băiețoi, băietan, căsoaie; * sufixe colective (plus semantic = perceperea ideii de mulțime, raportare la referent ca la unul colectiv): frunziș, brădet, porumbiște
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
onoruri și premii. Corupția literară este și azi în floare. Este una din urmările cele mai grave ale comunizării culturii și literaturii române. Ierarhiile oficiale au fost, au rămas încă în conștiința multora, mai ales în provincie, o realitate. Niște profesorași de provincie nu acceptă noile manuale. Nu o vor, de pildă, pe Ana Blandiana. Reconsolidarea vechilor structuri este de netolerat. Menținerea și readucerea la putere a vechii clase literaro-nomenclaturiste și a mentalității sale trebuie respinse energic. Printre întemeietorii noului P.C.R.
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
participanți la colocvii, seminarii și congrese, unde, o anume suficiență și chiar aroganță intelectuală este destul de perceptibilă. Reacția scriitorilor, a oamenilor de cultură români cu conștiință efectiv europeană este, în asemenea cazuri, de inevitabilă și firească reținere, rezervă, necooperare. Orice profesoraș francez (să spunem, de mâna a doua-treia, ce s-a nimerit într-un serviciu cultural francez, numai în baza legii serviciului civil, ca să scape, altfel spus, de serviciul militar) nu credem că poate cultiva, civiliza și bate pe umăr superior
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
amintește și prin odiseea neplăcutelor incidente de Grand Hotel "Victoria Română", scrierea lui D. D Pătrășcanu este o povestire ilustrativă pentru umorul care stârnește un zâmbet trist, indispoziția mascată de o veselie a resemnării. Personajul central, franțuzul Jean Renaud, ajuns profesoraș din provincie, este tipul fanfaronului inofensiv care provoacă sentimente contradictorii de dispreț și de compătimire, prin penibilul încercării de cosmetizare a sărăciei cu ajutorul formulărilor pretențioase. Ar fi de remarcat, în privința acestora, un aspect esențial, și anume: lipsa de ridicol. Aceasta
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu iz caragialesc alternează cu scene umoristice redate în tonalități diferite, de la cele duioase, melancolice, la cea involuntar ilariantă. În Steaua fără nume, spre exemplu, între starea de indiferență față de viață, față de târgușorul în care s-a trezit captivă, față de profesorașul care o găzduiește binevoitor și starea de fascinație copilărească față de toate acestea, straniu aureolate la lumina zilei, Mona experimentează și teama provocată de metamorfozarea instantanee a inofensivului Miroiu într-un exaltat care pare să fi pierdut contactul cu realitatea: Necunoscuta
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]