1,903 matches
-
unui trecut literar strălucit. Romantismul românesc, observă autorul, a fost o Renaștere fecundată, pe de o parte, de romantismul occidental și, pe de altă parte, propulsată de mitul poeziei populare. Realitățile noastre politico-sociale au impus lirica patriotică de evocare istorică, profetică și libertară, care a găsit sugestii în liberalismul francez și nu în poezia romantică germană sau engleză, improprii pentru momentul, ca și pentru nivelul cultural al societății românești de atunci. La noi, romantismul joacă rolul Renașterii din Occident, se confundă
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
o cuvântare despre martiriul celui trecut în veșnicie. Patriarhul Teoctist a evocat activitatea celui trecut în veșnicie în lupta împotriva unui regim ateist și materialist, pre cum și „mucenicia temnițelor comuniste”. Părintele Justin Pârvu a rostit în final un omagiu profetic: „Părintele Gheorghe Calciu este un nou apostol al românilor, un nou sfânt care ne va călăuzi și ne va ajuta, cum a făcut-o și când era printre noi”. Părintele Calciu a cerut să fie îngropat la Mănăstirea Petru Vodă
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
o notă de maximă spiritualizare. E ca și când am fi conectați direct la însuși limbajul Instanțelor cerești. Adevărul sentențios conținut în Stihirile glasurilor (partea a 4-a) e impus de sonoritatea terifiantă a alămurilor și de accentele declamatorii ale vocilor, subliniind profetic ideea deșertăciunii oricărei măriri și a toate cele omenești. Stihirile glasurilor sunt urmate de Strigătul Atotțiitorului (partea a 5-a, "corespunzătoare oarecum catolicului Dies irae"), în același registru apocaliptic. Deși penultima, secțiunea a 6-a, Evanghelia, constituie apogeul lucrării. Într-
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
și stilistic, înțelese ca norme de obținere a persuasiunii. în demonstrația acestui adevăr autorul, excelent inițiat în istoria acestei arte, se bizuie pe argumente extrase din substanța marilor contribuții teoretice, începând cu Retorica lui Aristotel (citită în traducere franceză, prefațată profetic despre viitorul elocvenței de eruditul om politic J. Barthelemy-Saint-Hilaire), cu Cicero și Quintilian, până la Noua retorică. Tratat de argumentare, de Perelman și Olbrechts-Tyteca. Paginile, destul de numeroase, despre " Stilul și retorica poetică" pot fi oricând parcurse de un teoretician al literaturii
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
se întoarce spre Fiu, edificându-se astfel o amplă metaforă a metamorfozei, a transubstanțierii și continuității. Versurile lui Gheorghe Izbășescu, fie că e vorba de aventuroase incursiuni spirituale, fie de cantilene metafizice, au un violent parfum gotic și un mesaj profetic nostradamic: "O oglindă de cianură în care să-mi potrivesc/ fapta după cuvânt, un cerc pe dâra copilăriei./ Ca inocența să nu-și întrerupă descântecul/ din căni de cositor,/ oricâte împușcături voi auzi în creier,/ oricâte furtuni voi aduna sub
Parfum gotic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10117_a_11442]
-
care a declanșat viziunea poetică din versurile liminare ale poemei. Astfel, găsim în Geschichte..., vol. II, p. 66-68, colaționată după vechi cronici turcești legenda despre visul întemeietorului Imperiului Otoman, sultanul Osman, cu motivul arbor erecta din pasajul despre visul său profetic: „...hrănit de vintrele lui un copac se înalță și, crescând în vigoare și frumusețe, el își întinde ramurile din ce în ce mai mult peste țări și peste mare (über Länder und Meer), până la orizontul final al celor trei părți ale pământului”. Cu o
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
punând legenda despre visul lui Otman în gura unui derviș „foarte iscusit în arta chimiei și în prelucrarea aurului” (p. 308). Să reținem acest amănunt, care se poate dovedi important în identificarea modelului gravurii lui Cantemir. Desenul principelui redă visul profetic al lui Osman, înfățișându-l pe întemeietorul Imperiului Otoman, sultanul Otman/Osman, din al cărui trup întins se ridică un imens arbor erecta alcătuit din trupuri de șerpi, figurând aici dinastia pe care sultanul a întemeiat- o. Sub copac sunt
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
rușine arăt în legătură cu cei perverși cele perverse și ție scârboase, dar aceasta o fac ca să vadă cei credincioși și să înțeleagă cât de departe de adevarul tău e minciuna acelui pseudoprofet Muhammed” (p. 231) . „Arborele falnic” din legenda despre visul profetic al sultanului devine în pamfletul lui Cantemir un arbor mala, dar nota pamfletară nu ar fi pe deplin înțeleasă fără a se trece și pe la sursa acestei gravuri. Ea este, în opinia noastră, gravura de pe pagina de titlu a cărții
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
din punerea acestui vis de expansiune a Aliotmanului în antiteză cu „iubirea de moșie” a bătrânului „atât de simplu după vorbă după port”. Pamfletarul Eminescu intervine plenar abia atunci când pune în antiteză trecutul, „veacului de aur” care a întrerupt visul profetic al sultanului Osman, cu un prezent pe care „ni-l umplură saltimbancii și irozii”...
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
Hristosul. Pe lângă numele de Ioan, lumea i-a mai zis și Botezătorul, pentru că el, propovăduind pe malurile Iordanului, chema poporul la pocăință și-l boteza prin scufundarea în apă. Predica lui era simplă și ea se rezuma, ca orice îndemn profetic, la acele cuvinte care potoleau așteptările mesianice: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat împărăția Cerurilor! El știa că lumea de atunci așteaptă o împărăție, ca o revanșă de ordin politic și național, dar Ioan vrea să-i lămurească cum că
Agenda2004-35-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282824_a_284153]
-
și Patriciu că îl costă prea mult coperta pentru cărți. Revista 22 crede că Bookfest a fost o reușită, iar Rodica Culcer scrie, în linii mari, că toți politicienii sunt nașpa, inclusiv trădătorul de Oajdea. Doar Băsescu era, în 2004, profetic. Să-l alegem, deci, și în 2014, că darul profețiilor e pe viață. Cum finis coronat opus, 22 îi dă spațiu preț de ...scuze, nu avea (P), de la publicitate... deci îi dă vreo trei pagini lui Vasile Blaga. Citez din
Ziare, la zi. Menaj în trei cu Licuricii Mari () [Corola-journal/Journalistic/28086_a_29411]
-
adresată cuiva că Paul Valery, de o gravă nedreptate, dacă ea e inspirată de o aducere forțată a ideilor scriitorului în sfera actuala de referință intelectuală. Însă Valéry însuși ne obligă, mă tem, la o astfel de operațiune, prin tonul profetic al afirmațiilor sale, prin felul în care lansează teorii care ignoră orice barieră temporală, sau determinant cultural. El scrie pentru un public universal, atemporal și aspațial, asadar e firesc să nu îl citim nici noi, astăzi, cu condescendenta piticilor cătarăți
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
nu i se asocieze problemă catolicismului român. Într-un cuvînt, pentru Europa nu-i nimic mai dificil decît rezolvarea acestei probleme în viitor, desi 99% dintre europeni poate că nici nu se gîndesc la asta în momentul de față." Cuvinte profetice. * Toate acestea, printre care cea mai grea și mai plină de consecințe este Dogmă infailibilității Papei, au rămas complet în umbră în timpul vizitei istorice a Papei în România. Acel "Non possumus" total potrivnic oricărei imixtiuni laice a despărțit și desparte
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
e încă prezentă în mințile oamenilor la acest sfîrșit de mileniu." Cristian Crisbășan, într-un articol cu titlu ireproductibil, bate senin aceeași potecă: "Masturbarea la bărbați nu e decît răzbunarea tandră a femeii din noi." Cornel Gologan (După 89) conchide profetic: "sexul de unul singur viitor de aur are". Pe o linie convergentă se înscrie Jean-Lorin Sterian (Examenele sexului oral): "Marea întrebare despre sexul oral nu este dacă ar trebui să-l faceți, ci cînd ar trebui să-l faceți." Lași
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
de-a dreptul patetică și entuziastă. Fără să aducă interpretări originale, Nichifor Crainic aduce o aprofundare a universului liric al poeților și mai ales o justificare teologică a atitudinii lor. Poezia lui Goga este văzută îndeosebi în dimensiunea ei mesianică, profetică, iar natura este "îmbisericită", pentru că "Octavian Goga, ca și ceilalți doi mari poeți ardeleni, George Coșbuc și Lucian Blaga, este fiu de preot. A crescut în biserică. Climatul ritual i-a străbătut copilăria până în adâncul ei și aceste puternice impresii
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
anumite întrebări pe evreii pe care îi avem mai mulți decât îi are Germania pe iezuiți, pe socialiști și pe evrei împreună. Dacă Apusul va ști să impună cu forța emanciparea evreilor, românii vor ști să reziste. Cu un simț profetic macabru, Slavici (scrie Carol Iancu) a prevăzut soluția finală: ăDacă va ajunge cuțitul la os, Europa creștină și iudeo-germană va fi pentru noi, si nu pentru semiții mozaici! Știm cât de iubiți sunt evreii în țările occidentale! Să încerce să
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
proscris pe care il au "în patria lor". Zilele de temnița le conferă aureola de martiri. În timpurile de "război" ei devin din profeți oameni politici. Regimul lor e acum altul: protejați de Imperiu, ei își puteau rosti discursul lor profetic, puteau implică sacrul în oratoria, în literatura, în opțiunile lor. După 1900, tot ceea ce se întâmplă arată altfel. Lumea s-a desacralizat. Ei sunt "recitiți" sub alt semn. În primul pătrar al veacului, toate s-au schimbat. Rămâne el fidel
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
robia universală... Intelectualitatea lor nu reunește, nu amplifica: eliminează! fabricată din mediocritate și cruzime. O falsă intelectualitate suplinește generozitatea văzului omenesc, cu ferocitatea fanatica a belferului mărginit. Azi sîntem proprietatea tarului, mîine putem deveni proprietatea unor arendași de stată". Cuvinte profetice, care nu ne mai îngăduie iluzia unei iluzii, chiar dacă autorul lor a devenit ulterior, într-un fel, "proprietatea unor arendași de stat", a ideologilor de partid, în voia cărora s-a lăsat într-un mod atît de întristător... Firește că
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
liberale din 1908-1914. Și presa epocii atribuia faptul refuzului liderului liberalilor sau chiar refuzului fostului exilat siberian. Elisa Brătianu adaugă că de la Stere a invatat "ceea ce rusul detesta cel mai mult este spiritul european. El descria atunci într-un mod profetic o Rusie revoluționară, arbitrară și oarbă, care pînă la urmă avea să dezorganizeze toate elementele ei componente". De reținut sînt și paginile despre I.G. Ducă, care, student fiind, era "veselia întruchipata", pe care, apoi, soțul ei îl prețuia nespus, făcîndu-l
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
fost întâmpinați de militanți fanatici cu urlete precum „Moarte lui Rushdie!”, cel dintâi care a luat cuvântul a spus: „Numele meu e Robert Stone, dar astăzi noi suntem cu toții Salman Rushdie.” Iar Leon Wieseltier a rostit câteva cuvinte cu nuanță profetică: „Într-o zi, lumea musulmană s-ar putea să-și aducă aminte cu admirație de acest Voltaire al ei, anglo-indian, de la sfârșitul secolului al douăzecilea.” Există, așadar, șanse ca prețul scriitorului să fie altul decât cel pe care l-am
Cât valorează un scriitor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2517_a_3842]
-
cu autorul însuși, convins de valoarea atemporală a criticii literare autentice (în eseul Să-l criticăm pe critic), dacă opiniile și analizele sale mai pot oferi sugestii literaților de azi. Credem că da, întrucât multe din ele au un son profetic, specific unui scriitor dotat cu un fin simț al realității sociale. Astfel, multe din „diagnozele” sale par tablouri ale climatului literar contemporan: Eliot este foarte actual atunci când avertizează asupra pericolului reprezentat de pătrunderea în critica literară a unor influențe din cadrul
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
înșiși, așa cum o au anglo-americanii. Foarte limpezi la minte, cînd este să judece în domeniul științelor exacte, si chiar în domeniul istoriei, germanii sînt cu mintea turburata cînd este să-și fixeze conduită politică". Și oare următoarele rînduri nu sînt profetice pe termen lung:"După înfrîngerea Germaniei nu urmează o epocă de înfrățire între popoare pe baza principiilor democrației, urmează organizarea unei viitoare dominații"? Să vedem acum care e concepția ca atare a lui C. Rădulescu-Motru asupra conștiinței etnice, id est
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
răsuflet, Simțirea-i fierbe, și-al ei suflet A rupt cătușele lui vechi ; Prin vine vâlvătăi se-adună... Iar glasul minunat răsună Mereu aproape de urechi. Abia spre ziua, somnul greu O dobândi pe ne-așteptate; Dar mintea-i depana mereu Profetice visări ciudate: Un tanar, cu tăcerea geamăn, De-o frumusețe fără seamăn, Se aplecă spre dânsa-ncet ; Era în tristă lui privire Atâta jale și iubire, Era atât de mult regret ! Dar nu e îngerul de pază Ce către cer
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
productiv ca și acela organizat pe principiul rupturii. Nicolae Bârna, Gabriel Chifu, Marian Victor Buciu au vorbit despre formele și tehnicile romanului actual, raportate, aceste forme și tehnici, la "noul orizont de așteptare". Dan Stanca s-a referit la "dimensiunea profetică" a romanului, exemplificând, pentru veacul trecut, cu Dostoievski, și, pentru veacul nostru, cu Soljenițân și Orwell. În aceeași ordine de idei S. Damian a vorbit despre profetismul romanelor lui Kafka, prevestitoare ale totalitarismelor epocii noastre. Mihai Sin a vorbit despre
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
era mai mare, cu atît preocuparea de a mă adresa unui cititor universal devenea mai pregnantă. Raportul dintre "Eul care scrie" și "Eul care citește" se amplifica în intensitate și diversificare, fără să știu dacă romanul va dobîndi o putere profetică. Prin Al doilea mesager, am anticipat tot ce am trăit ulteorior. Întîi am scris și apoi am trăit ce am scris, sau, scriind o carte mi-am scris viața: dublă forță creativă. Romanul este forma prin care dăm spirit... pietrei
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]