35,104 matches
-
ceea ce, spre deosebire de Sartre, îi repugnă lui Camus cînd zicea ceva de genul: dacă aș avea de ales între justiție și mamă, aș alege-o pe mama) regimurile totalitare - și, din păcate, nu numai ele - au pervertit totodată și ideea de progres în măsura în care ea a intrat în contradicție cu aceea a demnității umane. Progresul, în viziunea multor politicieni de ieri și de astăzi, transformă toți oamenii în mijloace pentru urmărirea unui țel care-i depășește; ori, ideea de demnitate implică, așa cum a
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
dacă aș avea de ales între justiție și mamă, aș alege-o pe mama) regimurile totalitare - și, din păcate, nu numai ele - au pervertit totodată și ideea de progres în măsura în care ea a intrat în contradicție cu aceea a demnității umane. Progresul, în viziunea multor politicieni de ieri și de astăzi, transformă toți oamenii în mijloace pentru urmărirea unui țel care-i depășește; ori, ideea de demnitate implică, așa cum a văzut-o și Kant, postulatul după care soarta lor, a oamenilor, trebuie
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
pentru urmărirea unui țel care-i depășește; ori, ideea de demnitate implică, așa cum a văzut-o și Kant, postulatul după care soarta lor, a oamenilor, trebuie să reprezinte întotdeauna scopul, niciodată doar mijloacele pentru atingerea lui. În plus, ideea de progres în forma în care s-a încetățenit în secolul XX, cu implicita încredere în capacitatea omului de a fi total stăpîn pe destinul său, conține în fașă și obsesia acțiunii destructive a dușmanului din umbră, această obsesie paranoică crescînd proporțional
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
să inducă, așa cum arată Vasile Igna, "în opinia românească, o viziune completamente opusă orientării oficiale, promotoare a unanimității, a "sensului unic" și a atotputerniciei noului realism, socialist, ce trebuia să domnească în artă". Din cealaltă tabără, a "noului" mistificator, a "progresului" care era în realitate un catastrofal regres, răspund Eugen Schileru (vai!), intratabilul dogmatic Nicolae Moraru, mobilul, atît de contradictoriul M. R. Paraschivescu (în Contemporanul și Scînteia). Reacțiile lor sînt, firește, neconvingătoare, futile. Aroganța unora dintre ei traduce un simțămînt subiacent
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
n.1952) a continuat să publice articole și volume despre democratizare, politica economică internațională, rolul culturii și al capitalului social în viața economică modernă și în tranziția către societatea informațională. Dând glas preocupărilor generale privind destrămarea ordinii sociale produse de progresul tehnologic, modificarea normelor comportamentale, rupturii de "încredere" care a dus, nu în ultimul rând, la delincvență și dezintegrarea familiei, Fukuyama pune punctul pe i-ul (i-urile) actualei dezordini sociale: "în societățile în care indivizii se bucură de mai multă
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
aceea "cele mai proprii" e înlocuit cu neutrul "mai noi". în alt loc dispare pur și simplu adverbul "pururi" (referitor la îndreptarea inspirației poetului spre trecutul istoric și anistoric). Din afirmația că Eminescu avea o viziune a vieții "în care progresul nu mai poate ocupa nici un loc", secvența citată dispare în ambele reeditări. O frază ca "Atitudinea spirituală a lui Eminescu orientată într-un sens opus civilizației va reflecta și ceea ce precedă și se opune rațiunii, originea lucrurilor și coincidența contrariilor
Fragor... Fragosus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14546_a_15871]
-
aceea "cele mai proprii" e înlocuit cu neutrul "mai noi". în alt loc dispare pur și simplu adverbul "pururi" (referitor la îndreptarea inspirației poetului spre trecutul istoric și anistoric). Din afirmația că Eminescu avea o viziune a vieții "în care progresul nu mai poate ocupa nici un loc", secvența citată dispare în ambele reeditări. O frază ca "Atitudinea spirituală a lui Eminescu orientată într-un sens opus civilizației va reflecta și ceea ce precedă și se opune rațiunii, originea lucrurilor și coincidența contrariilor
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
artă majoră în muzică, poezie, roman, arhitectură sau teatru care să prezinte actul istoric de emancipare națională care a schimbat lumea. În Rusia, republicile baltice, Germania de Est, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România și în Balcani a avut loc un progres extraordinar, deși oarecum dezordonat, pe calea unei cârmuiri democratice și a unei economii de piață: o înflorire intelectuală s-a petrecut și în alte sfere, cum ar fi economia sau gândirea politică - fie că suntem de acord sau nu cu
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
care o fac confrații noștri să fie mai acidă, deși, cine știe, poate că e nevoie și de o revistă a revistelor scrisă protocolar, dar nu strict enumerativ. Altminteri, cum scrie Al. Călinescu în rubrica sa Proximități citînd pe cineva Progresul, care va să zică..., citat care, la o adică, poate fi luat și în serios. Citirea războiului televizat Am remarcat două editoriale despre războiul văzut la televizor, cuprinzînd ambele excelente observații de psihologia telespectatorului. În EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu renunță la omnisciența comentatorului
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
de Adunarea Generală a ONU, la data de 10.12.1948, prevede că: "Orice persoană are dreptul de a lua parte în mod liber la viața culturală a colectivității, de a se bucura de arte, și de a participa la progresul științific și la binefacerile lui." Pactul Internațional cu privire la Drepturile economice, sociale și culturale, la care România este parte din 1974, prevede că: "Statele părți la respectivul pact recunosc fiecăruia dreptul de a participa la viață culturală și de a beneficia
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
și la binefacerile lui." Pactul Internațional cu privire la Drepturile economice, sociale și culturale, la care România este parte din 1974, prevede că: "Statele părți la respectivul pact recunosc fiecăruia dreptul de a participa la viață culturală și de a beneficia de progresul științific și de aplicațiile sale." Actul Final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, semnat la Helsinki la 01.08.1975, prevede că: "Statele participante vor respecta drepturile omului și libertățile fundamentale, inclusiv libertatea de gândire, conștiință, religie sau
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
sistemului care asigură nivelul de confort al personajului (îndeplinirea sau depășirea planului de producție la hectar ca realizare personală și scop profesional la Virginia în Serifii, Legea - inclusiv atunci cînd o încălca, în spiritul epocii, la Cezar în Dincolo de plăcere, progresul tehnologic al României la inginerul Dan Muraru, în Casa soarelui răsare). Invers, o poziție socială dezavantajată, presupune interese intelectuale și artistice, sfidarea normelor (de multe ori în numele unei morale superioare), revolta, declasarea. Personajele lui Constantin Munteanu au trecut printr-o
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
sobru, evitând, pe cât s-a putut, efectele teatrale din scena morții. Am avut surpriza plăcută de a asculta două soprane românce evoluând în acest spectacol de elită: Ileana Tonca și Aarona Bogdan. O regăsim pe Ileana Tonca într-un real progres față de evoluțiile ei de la Opera Națională Română, cu o voce cristalină și inteligent condusă în rolul lui Tebaldo. Aarona Bogdan, în scurta ei intervenție din culise în "vocea din cer", nu a putut să ne convingă de măsura reală a
Ceasuri vieneze by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14146_a_15471]
-
Dicționarului de idei literare, enciclopediștii proslăveau civilizația ca pe un panaceu, visînd a întrona formula unui univers instrumentalizat exclusiv de factorii materiali: "Elogiul industriei care fertilizează totul și răspîndește pretutindeni abundență și viață este elocvent". În concepția lor lejer optimistă, "progresul (...) înlocuiește mîntuirea". Drept corolar, "îndrăzneala enciclopediștilor se manifestă îndeosebi față de religie". Lucrurile se înfățișează întocmai ca sub pana contemporanului nostru, Adrian Marino, acest succesor al celebrei întreprinderi a lui Diderot: "Peste tot în Enciclopedia lui Diderot credința religioasă apare drept
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
de tineri anarhiști din care amândoi făceau parte, îndoctrinați până peste poate cu teoria maoistă - în accepția căreia imperialismul american era un tigru de hârtie - militau în cel mai activ, dar și cel mai naiv mod pentru instaurarea Revoluției, pentru progresul „maselor largi". Romantici incorigibili, Martin, Treize, Fichaoui-dit-Julot, Momo-Mange-serrures, Judith, Chloé, Roger le Belge, Reureu l’Hirsute și toți cei asemeni lor resping societatea burgheză și individualismul din anii când președintele Pompidou (numit în roman președintele Pompe!) i-a urmat lui
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
Știu că există în Franța o dezbatere privind relansarea istoriei artei ca disciplină științifică. Vi se pare că evoluția ei merge mînă în mînă cu evoluția instituției muzeale? Este cert că un muzeu ca Luvrul joacă un rol major în progresul cunoștințelor noastre de istoria artei, și este imperativ necesar să fie așa. Cataloagele de expoziție, dar mai ales cataloagele rezonate ale colecțiilor - ultimul apărut la Luvru este cel al desenelor spaniole din colecțiile sale - toate publicațiile științifice ale celor șapte
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]
-
este imperativ necesar să fie așa. Cataloagele de expoziție, dar mai ales cataloagele rezonate ale colecțiilor - ultimul apărut la Luvru este cel al desenelor spaniole din colecțiile sale - toate publicațiile științifice ale celor șapte departamente contribuie în mod hotărîtor la progresul acestei discipline. Cred că Luvrul nu va publica niciodată îndeajuns în domeniul istoriei artei. La un moment dat, chiar dvs. ați formulat o întrebare, la care v-aș ruga să răspundeți indicînd cîteva repere: "Ce fel de istorie a artei
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]
-
știm dintr-un studiu recent al d-nei Iudita Călușer care s-a ocupat de biblioteca episcopală cu pricina, și la care dl Mihoc face trimitere). Între altele, Șincai scrie (traducerea Daciei Pleș) despre obstacolele ce ar fi stat în calea progresului material și spiritual al românilor ardeleni din secolele XVII-XVIII: Între obstacole primul loc îl ocupă odiosul nume de «tolerați», care nu s-a consfințit prin vreo lege publică sau drept pozitiv, ci a fost introdus, în Constituțiile Transilvaniei, doar din
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14267_a_15592]
-
Că, după știința lui, existau aici asemenea lucruri. - Da' de unde! a răspuns bunicul. Poate altădată, nu zic nu, dar acuma nu mai sunt. - Altădată? s-a interesat străinul. - Da, a răspuns bunicul. Înainte, când nu exista lumină electrică și nici progresele tehnice de azi, ce știu eu. Pe atunci se vorbea uneori de spiriduși, de stafii, unii credeau în asemenea lucruri. Dar nu toți. Bărbatul stăruia. A luat magnetofonul de pe masă, l-a pus pe tejghea, unde stătea bunicul, și eu
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
mai mică urmă a vreunui favoritism sau a unei intenții ascunse. Adversarii vor fi serviți la fel de bine ca și partizanii, dar nu va fi nici o prioritate. Același ritm va fi păstrat în cursul anilor care vor urma. Ținând cont de progresele demografice și de coeficienții natalității, vor fi necesari șaizeci de ani pentru a duce operația la bun sfârșit, căci nu trebuie să uităm că decesele normale vor furniza o contribuție apreciabilă. Intențiile și liniile mari ale programului sunt clare și
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
aproximează astfel: "Ce e o "idee neconvențională"? Un răspuns potrivit, așteptat, la o întrebare nepotrivită, surprinzătoare. Punerea de întrebări nepotrivite, pentru a primi răspunsuri potrivite, a fost dintotdeauna, susținea Jacob Bronowski în The Ascent of Man, metoda care a asigurat progresul științei. Lucrul acesta este valabil, de asemenea, în filosofie, psihologie, sociologie, dar și(...) în critica și istoria literară". Nu s-ar putea oare inversa definiția "ideii neconvenționale"? N-ar putea reprezenta ea un răspuns nepotrivit, neașteptat la o întrebare potrivită
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
de propulsări în mitologie. De la critica "limitelor" din anii '50 s-a ajuns la tabuizarea defectelor, la elogiul nemăsurat, exclusiv, obositor al meritelor. Un entuziasm conformist riscă, însă, să compromită interesul pentru biografii și opere. Într-o literatură matură fermentul progresului nu poate fi decît critica bazată pe "idei neconvenționale"". Adversarii revizuirilor ar putea medita cu folos asupra observațiilor de mai sus. În repetate rînduri, Constantin Călin revine asupra statutului profesional al criticului care întîmpină dificultăți de tot soiul, nu în
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
mereu inclus i-au remodelat scriitorului personalitatea. Și chiar dacă scrierile sale au menținut cititorul la un confortabil și moderat debit emoțional, critici mai vechi și mai noi recunosc în Viața la țară și Tănase Scatiu veriga ce a făcut posibil progresul romanului românesc.
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15090_a_16415]
-
scrierii, într-o țară în deplină desfășurare culturală, a unei istorii a literaturii române. Iar pentru a aduce la îndeplinire acest deziderat este nevoie de cunoașterea monografică a celui mai mare poet al ei. Pentru a fi de real folos progresului culturii orice formă ar lua critica literară, ea trebuie făcută cu desăvîrșită bună credință și cu indiscutabilă competență. Asemenea opinie atrage după sine lămurirea noțiunilor literare de istorie și critică. Am văzut cum autorul monografiei Opera lui Mihai Eminescu nu
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
masă datorită implicării savanților în cercetarea militară, organismele transgenetice și avîntul de neoprit al cercetărilor asupra genomului uman ne duc în preajma "unei mutații antropo-biologice a speciei umane" etc. Tot ceea ce simțul comun și ideologia post-iluministă reprezenta ca pozitiv devine terifiant: progresul științific și tehnic devenit scop în sine se îndreaptă spre "instaurarea unui rasism genetic și a unui eugenism întemeiate exclusiv pe raționalitatea economică și pe ideea că progresul este tocmai controlul total al stocului genetic al tuturor ființelor vii". Dușul
Minunata lume nouă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15214_a_16539]