68 matches
-
sfârșitului istoriei, iscată de ideologiile moderne, nu a frânt o speranță, nici nu a frustrat o dorință, ci tocmai că le-a făcut credibile exacerbându-le, și le-a dat o putere de actualizare istorică fără precedent. Monologul sufocant al progresismului nu și-a putut impune discursul decât preluând ștefeta de la un vis comun. Iar imaginația occidentală nu a produs poate niciodată mai multe conduite fantasmatice decât în ideologia fericirii finale a istoriei." (Jean-Jacques Wunenburger, Utopia sau criza imaginarului, traducere de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Pe langă themata, o componentă importantă a gândirii sociale este și nexus-ul. Introdus în studiile psihosociologice de către Michel-Louis Rouquette 150, acest concept are meritul de a clarifica funcția "nodurilor afective prelogice" care leagă indivizii dintr-o societate. "Patriotismul", "conservatorismul", "internaționalismul", "progresismul", "dreapta", "stânga", "democrația", "libertatea", "dreptatea", "egalitatea" sunt exemple de termeni des folosiți în discursul public, care se impun parcă de la sine, neavând nevoie de argumentare. Termenii de acest fel au calitatea de a lega între ele mai multe atitudini, făcându
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
o formă de coerență în interiorul sistemelor cognitive: nu coerența, articulată, a argumentației, ci cea compactă a fuziunii. Nexus-urile servesc drept justificări și repere pentru o întreagă serie de judecăți, angajamente și acte publice: este cazul "patriotismului" sau "internaționalismului", "conservatorismului" sau "progresismului", al "dreptei" și al "stîngii" etc." (ibid., p. 68). Sînt încărcate cu fondul lor afectiv și contribuie la apariția unor stări de efervescență colectivă. "Materializează" valori și conflicte majore în societate. Dau naștere unor adeziuni masive și unor emoții puternice
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
salvare, care are prețul și reversul ei: sumbrele bănuieli de abatere și de artă degenerată (cum se numește cea care nu a apucat pe drumul bun la momentul potrivit). Căci terorismul evanghelic al evoluției nu acceptă decât capul sau pajura, progresismul și fascismul, promisiunea și anatema. Arta modernă va fi fost, fără îndoială, ultimul refugiu al mesianismului secular, iar o anumită critică literară, versiune triumfătoare a vechii Biserici militante, ultima plută de salvare a mitului revoluționar. Într-o lume a artei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Lupta statului din Kiev împotriva Bizanțului are o mare influență asupra desvoltării societății pe teritoriul patriei noastre" (Roller, 1952, p. 56). Sistemul social românesc este astfel dislocat din aria de influență a Bizanțului retrograd, intrând sub sfera culturii slavone, reprezentanta progresismului în istorie. Dincolo de slavofilia explicită care străbate întreaga expoziție istorică, în manual pot fi reperate și o serie de prelungiri ale istoriografiei critice cristalizate în interbelic. Infiltrarea acestor accente critice în elaboratul istoriografic al comunismului incipient a fost permisă pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este un sclav.” - respingerea totalitarismului și datoria de a i te opune - „Principiul toleranței nu implică în mod logic respectarea intoleranței”. La toate acestea s-a mai adăugat și ideea unei fragilități intrinsece a democraților. Opunându-se neutralismului și orbirii progresismului, CPLC își înscrie acțiunea într-un proiect pe termen lung, creând un comitet internațional și un secretariat instalat la Paris în primăvara anului 1951. Doi oameni joacă un rol esențial: elvețianul Franșois Bondy și polonezul Constantin Jelenski - legat de revista
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
30 După exemplul tiparelor cunoscute în Occident, anume păstrarea avantajelor (sau a achizițiilor) sociale, în Europa Centrală (în Cehia în orice caz) a fi de stânga înseamnă a fi conservator, ceea ce pune oarecum aceste partide într-o postură falsă în raport cu "progresismul" afișat. 31 M. Novák și Kl. Vlachová, "Cross-cutting Cleavages in the Czech Republic. A Comparison of the National Level with a Specific Regional Example", Sociological Papers, Institutul de Sociologie al Academiei de Științe a Cehiei, nr. 8, 2001. 32 Existența
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Lupta statului din Kiev împotriva Bizanțului are o mare influență asupra desvoltării societății pe teritoriul patriei noastre" (Roller, 1952, p. 56). Sistemul social românesc este astfel dislocat din aria de influență a Bizanțului retrograd, intrând sub sfera culturii slavone, reprezentanta progresismului în istorie. Dincolo de slavofilia explicită care străbate întreaga expoziție istorică, în manual pot fi reperate și o serie de prelungiri ale istoriografiei critice cristalizate în interbelic. Infiltrarea acestor accente critice în elaboratul istoriografic al comunismului incipient a fost permisă pentru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cum vom reuși să le oferim protecție celor ce vor face față cu dificultate tranziției? Unii vor veni cu răspunsuri conservatoare tradiționale; alții, cu răspunsuri liberale tradiționale. Eu vă ofer aplatizarea miloasă. Aplatizarea miloasă este definiția pe care o dau progresismului Într-o lume globală. Pornesc de la presupunerea că, exceptând unele explozii geopolitice, lumea va deveni din ce În ce mai globalizată și mai aplatizată, la fel de sigur după cum nopții Îi urmează ziua. Misiunea guvernelor și a politicienilor Într-o asemenea lume aplatizantă este mai importantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
de (tânără) femeie comunistă nu le-am realizat decât când am ajuns în Franța - unde sunt de vreo zece ani -, deci în lumea civilizată, unde mi s-a explicat că, de fapt, femeile au avut un noroc chior în sistemul progresismului comunist, că li s-au dat de-a gata „drepturi“ pentru care ele, femeile occidentale, au trebuit aici să lupte din răsputeri. Sigur, replica ce îmi venea pe buze, și anume că ne-am fi bucurat foarte tare să-și
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Mondial, disciplinele intelectuale care dominau în Franța traduceau, fiecare în limbajul ei, această încredere în mișcarea societății și a spiritului uman. Aron trebuie să-și găsească calea împotriva unor maeștri, iubiți și stimați. Împotriva pacifismului apolitic al lui Alain, împotriva progresismului idealist al lui Léon Brunschvicg, el a măsurat cu din ce în ce mai multă acuitate hrănită de anxietate cât de mult depinde soarta oamenilor de modul în care își trăiesc viața politică. Dacă Primul Război Mondial nu a fost suficient pentru a zgudui
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
o ultimă soluție de continuitate cu modernitatea, specific literară de astă-dată, apropiată de estetica postmodernă În accepțiunea lui Lyotard (care vede În postmodernism un „modernism născînd” și Încercarea de a „reprezenta neîntruchipabilul”) este anti-modernitatea, versantul galben, reactiv și reacționar al progresismului modern. II. 3. Postmodernitatea ca antimodernitate În momentul În care ne Întrebăm cu năduf, În România, „de ce nu moare socialismul”, uităm de existența maidanului ideologic În care stînga și dreapta au tot atît sens cît codul rutier pentru Tarzan (și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
origine. La Science catholique des Evangiles et l’histoire du XXe siècle, de Francois Laplanche (Albin Michelm 2006), dar mai ales despre impresionantul tom Les Antimodernes a lui Antoine Compagnon (Gallimard, 2005), cărți care demontează prejudecata echivalenței dintre modernitate și progresism. Pasionat de Montaigne și de Proust, cărora le-a dedicat mare parte din activitatea de cercetare În domeniul istoriei și teoriei literare (La Seconde main ou le travail de la citation, 1979 și Nous, Michel de Montaigne, 1980, În cazul primului
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
demersului lui Compagnon n-ar trebui scăpată. Criticul, metamorfozat În istoric al ideilor, demontează În primul rînd clișee ideologice apodictice: dacă modernitatea e și reacțiune - și e - poate ar fi bine să ne gîndim că nici stînga nu e doar progresism năuc, corectitudine politică tîmpă și mult cabotinism; poate nu toți cei „din stînga” sînt, moral și intelectuali niște siniștri... Atunci cînd, În România, cineva atacă un reprezentant al stîngii, se vede obligat să reia epuizata temă a colaboraționismului (care, mai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
munca depusă, a fost promovat la rangul de maior în cadrul Armatei Poloneze. Încă de la începutul tinereții, Korczak arăta interes pentru probleme legate de creșterea copiilor, fiind influențat de viziunea și practicile „noii educații”. A fost influențat de asemenea de teoria progresismului pedagogic dezvoltată, printre alții, de John Dewey, dar și de lucrările lui Decroly, Montessori sau ale altor pedagogi mai timpurii - Pestalozzi, Spencer și Fröbel; era familiarizat cu conceptele pedagogice ale lui Tolstoi . A pus accentul pe nevoia dialogului cu copiii
Janusz Korczak () [Corola-website/Science/323431_a_324760]
-
a creat Grupul de Prohibiție Carrie Nation, ai cărui activiști intrau în saloane, cântau, se rugau și le cereau cu insistență patronilor de saloane să nu mai vândă alcool. La începutul secolului XX însă, datorită mișcării de reformă socială numită Progresism, susținerea pentru prohibiție a crescut semnificativ în toată societatea americană. În general, se opuneau elitele, clasa de mijloc urbană, dar și grupuri din mediile rurale. În timp ce suporterii prohibiției erau numiți „uscați”, oponenților li se spunea „uzi”. Saloanele reprezentau în imaginarul
Expansiunea Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329143_a_330472]
-
din Pacific este adus la final de o nouă invenție tehnologică și militară finală- bomba atomică. O nouă ordine mondială a fost creată - si America a schimbat lumea pentru totdeauna. Un nou spirit a apărut în aceste timpuri, cunoscut ca Progresism, care și-a făcut apariția din 1890 și a durat până în 1920.Alegerile prezidențiale din 1900 i-au oferit Americii o șansă pentru a trece de judecată administrației McKinley, în special în privința politicii sale externe.Întâlnindu-se la Philadelphia, republicanii
Istoria Statelor Unite (1918-1945) () [Corola-website/Science/329144_a_330473]
-
lor, cum ar fi jurnalistul Ida M. Tarbell, care pornise o cruciadă împotriva Standard Oil Trust, au devenit cunoscuți sub numele de "Muckrakers". În românul sau, The Jungle, Upton Sinclair a expus condițiile groaznice de igienă din Chicago. Impactul scriitorilor progresismului vizau anumite sectoare ale populației, în special clasa de mijloc prinsă între jocurile politice și marile corporații. Multe state au promulgat legi pentru a îmbunătăți condițiile în care oamenii trăiau și lucrau. La insistențele unor astfel de critici sociale importante
Istoria Statelor Unite (1918-1945) () [Corola-website/Science/329144_a_330473]