632 matches
-
Toate trei, puse în opera de acelasi om, de aceeasi neobosita scriitoare, eseista, jurnalista etc. - Ligya DIACONESCU (printre multe alte merite, este ctitor, proprietar și director general al revistei româno-canadiano-americane „STARPRESS RÂMNICU VÂLCEA”). Care elaborează, în Canada, ceea ce febră visului proiectiv îi șoptește, în România - Românie pe care n-a uitat-o o clipă și pe care o revede, de câte ori vrea să-și reîmprospăteze inspirația și imaginația! Având în vedere energia incredibilă a acestui “mișcător de cultură” român, doamna Ligya DIACONESCU
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
se sugerează și alte funcții ale teatrului. În general, printre care aceea de relaxare, de scăpare de stres, de evadare într-o lume simbolică, de atenuare a crizei identitare”. O altă funcție a teatrului este dezbătută de Zoltan Schapira, cea proiectivă și de catharsis. Cunoscându-se faptul că teatrul este „oglinda societății și a grupului de indivizi care se vede în ea”, spectacolul devine o sublimare a unor situații sociale cu „putere de a idealiza”. Astfel, parabola și dramatizarea devin factori
TEATRU ŞI IDENTITATEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356888_a_358217]
-
referitoare la concentrare, distributivitate, flexibilitate, stabilitate și rezistența la factori perturbatori; ... – probe psihomotorii referitoare la reactivitatea simplă și completă, nivelul dezvoltării abilităților motorii, calitățile reactivității - rapiditate, precizie, corectitudine, autocontrol, nivelul sensibilității vizuale, auditive, kinestezice. ... ... 3. Teste de personalitate (chestionare, teste proiective, teste situaționale) privind: – echilibrul emoțional, autocontrolul, responsabilitatea; ... – sistemul de atitudini și aspirații, nivelul intereselor și motivației vocaționale; ... – integrarea socială și atitudinile interpersonale. ... ... 4. Observația subiectului sub aspect constituțional și comportamental cu referire la: – simptomatica stabilă - tip constituțional, aspecte fizionomice; ... – simptomatica
NORME METODOLOGICE din 4 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298979]
-
criteriile de selecție în cadrul procedurii de ofertare concurențială. La cererea de finanțare se vor anexa obligatoriu următoarele documente: () studiul de fezabilitate (conform H.G. nr. 907/2016, cu modificările și completările ulterioare); () Auditul electroenergetic în baza facturilor anterioare și/sau de tip proiectiv, pentru validarea curbei de consum de energie electrică pentru 12 luni, a dimensionării sistemului fotovoltaic, inclusiv proiecție producție/consum propriu energie electrică. Auditul trebuie să justifice îndeplinirea următoarei relații, prin comparația curbei de consum și a curbei estimate de producție: I
GHIDUL SOLICITANTULUI din 14 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298334]
-
filosoficul și de a autonomiza filosofia. Platon și Aristotel au luat din modulul de literatură amestecată cu filosofie al muncii spirituale a celor ce au fost numiți filosofi presocratici tot ce era „platonician” și „aristotelian”. Îi vedeau prea interesat, prea proiectiv, prea determinat. Având puterea de a decide cursul istoriei dicursurilor literare și filosofice ei au decis. Îi vedeau prea bine pe “presocratici”, ca să-i vadă într-adevăr și corect. Trebuie, arată Heidegger, să încercăm să gândim inocent grecește, să gândim
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: Fundamentele sincretismului literarului cu filosoficul () [Corola-blog/BlogPost/339595_a_340924]
-
SNDDR 2030 prin asigurarea cadrului adecvat de implementare, creșterea capacității instituționale a autorităților centrale, eficientizarea comunicării și colaborării interinstituționale, asigurarea consistenței implementării prin monitorizarea progresului și prezentarea tendințelor de dezvoltare ale României, permițând decizii publice bazate pe dovezi în maniera proiectivă, anticipând evoluții și riscuri sistematice. Obiectivele specifice: 1. Operaționalizarea cadrului strategic existent în domeniul dezvoltării durabile prin elaborarea planului de acțiune pentru implementarea SNDDR 2030, de către Departamentul pentru dezvoltare durabilă; 2. Realizarea unui mecanism de monitorizare și raportare a
PROGRAMUL din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265601]
-
Modele > GHEORGHE CAUTIȘANU. O ȘTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1725 din 21 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Regula fundamentală a echilibrului mediatic exclude satisfacerea dorinței persoanelor publice ca imaginea lor să fie proiectivă în corelație strânsă cu ceea ce vor să pară, mai mult decât cu ceea ce sunt, în definitiv. În cazul unor politicieni există un reflex embriologic și epigenetic al puterii, care dezvoltă pasiunea acaparării totalitare a oamenilor, ceea ce țese un păienjeniș neural
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
3) spațiul ca loc (Einstein); 4) spațiul în calitate de continuum (Einstein). În mișcările plastice moderne, angajate în organizarea unei noi configurări spațiale, putem observa două versiuni distincte: • dizolvarea obiectului în favoarea spațiului (impresionism, cubism, futurism); • recuperarea obiectului și negarea spațiului - desființarea spațiului proiectiv (expresionism, suprarealism, pictura metafizică); de fapt, „recuperarea obiectului” se referă la redarea particulară a acestuia în datele sale realist-figurative, în timp ce sintaxa imaginii (la care aceste obiecte participă) este suprareală, ilogică și aberantă. Una dintre cele mai celebre și des comentate
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
valoare, în modul cu putință descriptivă a fiecăruia, dar, pentru niciun moment, în exterioritatea multului bun simț, eleganței, sincerității, culturii, fineței, pe măsura deplină a aparițiilor în spațiul public, al lui Adrian Cioroianu. Indiciile comportamentale de ținută ale sale sunt proiective cu determinare de echivalență din partea partenerilor de conversație, dezbatere sau acțiune. În măsura în care eleganța e eleganță, potențialitățile eleganței sunt maxime. De altfel, cu Adrian Cioroianu nici nu pot fi abordate relații de dificultate, de tipul obscurum per obscurius, deoarece, pentru Adrian
ADRIAN CIOROIANU. LIBERTATEA BIOGRAFIEI FĂRĂ FIXITATE ŞTIINŢIFICĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347320_a_348649]
-
realizarea scopurilor educaționale. În al treilea rând, motivația este variabila care a asigurat și asigură continuu organizarea interioară a comportamentului în cele mai multe dintre acțiunile sale. În context școlar, motivația educațională poate avea calitatea de: - scop - reflex al dialecticii în plan proiectiv a raportului dintre valorile extrinseci și cele intrinseci; - mijloc - expresie a interferenței semnificative între stimulările prezente în activitățile de învățare și a celor prezente în momentele de control și evaluare a activității de învățare; - sursă - manifestare a echilibrului stărilor comportamentale
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
implică deopotrivă cercetarea științifică demers practic. Proiectul este o anticipare a ceea ce se va realiza, o prefigurare ideală a ceea ce se dorește. Ca fază pregătitoare a acțiunii, proiectarea este un prilej de explorare și căutare a variantei potrivite. Prin gândirea proiectivă, esențială spiritului uman, activitatea devine controlabilă iar acțiunea previzibilă. Dobândirea priceperii proiective ușurează, accelerează și explicitează acțiunea, asigurând trecerea de la experiența bazată pe instinct la cea reflexivă. Metoda se bazează pe necesitatea de a stabili relații între acțiune și consecințele
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
se va realiza, o prefigurare ideală a ceea ce se dorește. Ca fază pregătitoare a acțiunii, proiectarea este un prilej de explorare și căutare a variantei potrivite. Prin gândirea proiectivă, esențială spiritului uman, activitatea devine controlabilă iar acțiunea previzibilă. Dobândirea priceperii proiective ușurează, accelerează și explicitează acțiunea, asigurând trecerea de la experiența bazată pe instinct la cea reflexivă. Metoda se bazează pe necesitatea de a stabili relații între acțiune și consecințele sale, pentru ca previziunea să fie posibilă. Metoda proiectelor are numeroase avantaje: * Asigură
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
românesc mutațiile, absolut necesare, se produc în sens invers. Metoda proiectelor trebuie privită în acest context ca modalitate de formare a elevilor care înlocuiește parțial metodele clasice. Este evident că nu se poate trata întreaga programă de studiu prin cercetare proiectivă. Proiectul este un demers complex care debutează în timpul orelor, continuă zile sau săptămâni, în funcție de amploarea cercetării, și se finalizează în clasă. Proiectul individual sau de grup se încheie cu prezentare și dezbatere. Tema proiectului este dată de profesor până când elevii
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
starea de incapacitate sintetică" (3-4 ani: copilul nu este atent și nu manifestă îndemânare manuală); ,,realism intelectual" ,,stadiul desenului ideo-plastic" (5-6 ani: copilul reflectă în desen, într-o manieră aglutinată, ceea ce vede/știe); ,,realism vizual" la 7-8 ani apar ,,intuiții proiective" în desenele copilului, iar la 8-9 ani perspectiva vizuală este una particulară 75. Primului stadiu (nivelul 1, al ,,mâzgăliturii"), Osterrieth (1976) îi adaugă alte trei niveluri, dintre care doar cel de-al doilea este avut în vedere în capitolul de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Delimitările nu au caracter restrictiv, educatorul implicându-se, în principiu, și în conceperea unor documente prezentate anterior în categoria celor de ,,completat" (cel puțin în ,,personalizarea" acestora). Celelalte direcții ale activității de concepere de ,,documente" de către cadrul didactic reflectând demersul proiectiv al acestuia prin proiectarea anuală/semestrială/săptămânală, proiectarea activității, vor fi avute în vedere ulterior vezi capitolul 13 (centrat pe repere în proiectarea activităților de educare a limbajului). Trimiteri bibliografice Bulc, Mihaela, Metodica activităților de educare a limbajului în grădinița
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
specifice, a căror pondere a fost punctată diferit în literatura de specialitate, cumulul lor reflectând însă tocmai pluralitatea și complexitatea coordonatelor care definesc acest tip de activitate: * funcția cognitivă în teoria lui Piaget; * funcția socială după Wallon și Château; * funcția proiectivă în opiniile lui Freud și Winnicott 202. Jocul ca metodă didactică activ-participativă este centrat pe raportarea la/descoperirea/fixarea de conținuturi, în condițiile implicării copiilor în propria instruire/formare în cadrul unui demers caracterizat prin valențele ludicului demers construit după o
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
comunicării prin convorbire (desfășurată în principiu o dată pe lună, la copiii de peste 5 ani): cu întreaga grupă; cu un grup de copii; individuală. În realizarea activității propriu-zise de convorbire, cadrul didactic trebuie să aibă în vedere parcurgerea următoarelor secvențe: etapa proiectivă constând în stabilirea temei, a obiectivelor, precum și a succesiunii de întrebări, cuvinte/sintagme-cheie etc.; anunțarea temei asociate obiectivelor vizate; constituirea anumitor premise ale convorbirii elemente cu rol declanșator corelate: * unor aspecte abordate, cel mai frecvent, anterior în demersul instructiv-educativ; sau
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
bunicii, Micii pietoni, Prietenul la nevoie se cunoaște etc.; povestiri care reflectă aspecte din natură: Frunzele toamnei, Iarna, Bucuriile primăverii, În pădure etc. Perspectiva etapizată asupra lecturii după imagini realizate în cadrul activităților de educare a limbajului în grădiniță implică: etapa proiectivă importantă prin ancorarea lecturii după imagini în tema săptămânii, prin stabilirea obiectivelor, precum și prin pregătirea propriu-zisă a imaginii/succesiunii de imagini pe baza căreia se va derula activitatea; se are în vedere în mod deosebit alegerea unei/unor imagini care
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în artizan 338 al construirii de modele reflectând specificul demersului ales spre derulare într-o anumită perioadă. Proiectarea, ca etapă a procesului instructiv-educativ, este prezentată din perspective diferite în literatura de specialitate, unul dintre aspecte asociind, în general, proiecția/planul proiectiv, cu ceea ce se asimilează în principiu nivelului imaginarului 339 (colectiv, respectiv individual 340 atât din punctul de vedere al ,,proiectantului" procesului educativ, cât și din punctul de vedere al subiecților vizați). Într-un demers de la general la particular, respectiv de la
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
apud Bócsa 2003: 13, Momanu 2002: 69, Popenici 2001: 35-38. 38 E. H. Erikson, apud Bócsa 2003: 15. 39 Întregul stadiu vizează copiii până la vârsta de 11 ani. 40 Urmând stadiului impulsiv și emoțional (0-6 luni) și celui sonzorio-motor și proiectiv (1-3 ani), în teoria lui Henri Wallon, construită pe conceptele de bază ,,emoție", ,,mișcare" și ,,imitație" apud Baude 2002: 94-97; pentru o sinteză privind ,,perioadele succesive ale copilăriei", vezi Wallon 1975: 150-155. 41 Prezentate, alături de ,,vârsta celei mai mici copilării
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
planificarea trimestrială/anuală, programa analitică a disciplinei de învățământ și planul de învățământ ca exemple pentru proiectarea proceselor educaționale, diferențiată de R. M. Gagné și L. J. Briggs de proiectarea de sisteme educaționale): proiectarea secvenței educaționale implică relevarea (la nivel proiectiv) a corelației obiectiv operațional conținut avut în vedere în perspectiva realizării obiectivului respectiv strategie didactică (strategie/experiență de învățare) prin care se poate aborda conținutul și realiza obiectivul instrumente de evaluare care să reflecte măsura/maniera în care performanța a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
nivel școlar, să dinamizeze mișcarea În favoarea educației religioase la nivel continental, s-o apere și s-o reprezinte În fața altor organisme europene. La fel ca În alte domenii, este nevoie de un „joc” eficient Între centru și local, Între unicitate proiectivă și diversitate executivă, Între decizie politică și acțiune efectivă, Între cel ce gândește o strategie și cel care o pune În practică. 9.2. Formarea religioasă - o nouă preocupare a organismelor europene Unii se pot Întreba dacă odată cu intrarea României
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de la disprețul superior (fie el al filosofilor din Antichitate, fie al intelectualilor moderni), până la reprimarea sângeroasă (pentru felul În care constructele vrăjitoriei topesc teme mitice arhaice vezi M. Eliade, 1976, sau C. Ginzburg, 1996). Dacă dinamica internă a vrăjitoriei este proiectivă (anumite acte magice sunt performate pentru atingerea unui anumit țel), dinamica socială a vrăjitoriei se Întemeiază pe o mișcare retroactivă - un eveniment intervine pe neașteptate, iar comunitatea Îi identifică sursa Într-un act anterior de vrăjitorie, efectuat de o persoană
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu problematica prozei se află eseurile din Destinul spiritului și secolul XXI (1998) și din volumul Între Alfa și Omega (2003), un gest de fidelitate față de vocația filosofică și discursul speculativ, care abandonează intuiția literară pentru un demers hermeneutic și proiectiv, unde sunt integrate, în mod paradoxal, mesajele cărților sacre și semnele erei informatice, într-un „mesianism” al civilizației postmoderne. Dacă La țărmul clipei a părut criticii o carte „impersonală”, tributară unor convenții asociative, trebuie remarcat că în volumele ulterioare C.
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
categorii. Când un copil este adus de urgență la psihiatrie, medicul pune o serie de întrebări pentru a evlua situația generală, memoria pe termen scurt și lung, perspicacitatea și capacitatea de concentrare sau atenția copilului. Psihiatrul face astfel o evaluare proiectivă. o evaluare a stării de sănătatea mintală. o evaluare funcțională. un plan de intervenție comportamentală. Consecința cazului Larry P. contra Riles a fost aceea că evaluările proiective au fost interzise în California. intervievarea clinică a copiilor a fost considerată neconstituțională
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]