628 matches
-
bine, alte reacționează negativ. Diferențele dintre persoane nu sunt neapărat structurale, nu țin de structurile de personalitate ci sunt conjuncturale (o persoană poate fi placeboreactivă într-o zi și placebononreactivă peste câteva săptămâni sau invers). Totuși, prin administrarea unor tehnici proiective și a unor teste de personalitate s-a constatat că trăsături de personalitate cum ar fi: extroversia, sociofilia, sugestibilitatea, conformismul, corelează cu un grad crescut de reactivitate la substanțele Placebo, în timp ce alte trăsături că: introversia, sociofobia, rigiditatea, susceptibilitatea și neîncrederea
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
Geometria proiectivă este acel domeniu al geometriei care tratează figurile geometrice din punctul de vedere al perspectivei și al liniei de orizont, figuri care sunt considerate invariabile prin proiecție. Originile se regăsesc în lucrările lui Pappus din Alexandria (secolul al IV-lea
Geometrie proiectivă () [Corola-website/Science/318095_a_319424]
-
de orizont, figuri care sunt considerate invariabile prin proiecție. Originile se regăsesc în lucrările lui Pappus din Alexandria (secolul al IV-lea d.Hr.) care, referindu-se la rezultatele lui Apoloniu din Perga, introduce conceptul de raport anarmonic. Studiul geometriei proiective este reluat mai târziu de către matematicieni ca Pascal sau arhitecți ca Gérard Desargues în secolul al XVII-lea, ca acest domeniu să fie teoretizat și predat în școli la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către Gaspard Monge. Jean-Victor Poncelet, prin
Geometrie proiectivă () [Corola-website/Science/318095_a_319424]
-
XVIII-lea de către Gaspard Monge. Jean-Victor Poncelet, prin lucrarea sa, "Traité des propriétés géométriques des figures", conferă un puternic avânt acestei științe, dar aceasta plecând de la geometria euclidiană. Totuși geometria afină excludea posibilitatea intersecției dreptelor paralele, noțiune esențială în geometria proiectivă. Dar descoperirile realizate în secolul al XIX-lea de August Ferdinand Möbius, Julius Plücker și mai ales cele ale lui Felix Klein către 1900, separă definitiv geometria proiectivă de cea euclidiană. Are loc și o revoluție conceptuală: Dacă până atunci
Geometrie proiectivă () [Corola-website/Science/318095_a_319424]
-
Totuși geometria afină excludea posibilitatea intersecției dreptelor paralele, noțiune esențială în geometria proiectivă. Dar descoperirile realizate în secolul al XIX-lea de August Ferdinand Möbius, Julius Plücker și mai ales cele ale lui Felix Klein către 1900, separă definitiv geometria proiectivă de cea euclidiană. Are loc și o revoluție conceptuală: Dacă până atunci geometria era o știință a figurilor, acum atenția se îndreaptă către transformările geometrice, către legile de compoziție interne asociate, structurile diverselor grupuri de transformări. Spre deosebire de geometria euclidiană, unde
Geometrie proiectivă () [Corola-website/Science/318095_a_319424]
-
Dacă până atunci geometria era o știință a figurilor, acum atenția se îndreaptă către transformările geometrice, către legile de compoziție interne asociate, structurile diverselor grupuri de transformări. Spre deosebire de geometria euclidiană, unde figurile se realizează cu rigla și compasul, în geometria proiectivă este necesară doar rigla. Geometria proiectivă nu ia în considerare paralelismul sau perpendicularitatea dreptelor, izometria, cercurile, triunghiurile isoscele sau echilaterale. Utilizează numai o parte din axiomele geometriei euclidiene. Spațiul proiectiv reprezintă ansamblul tuturor dreptelor vectoriale ale unui spațiu vectorial. Dacă
Geometrie proiectivă () [Corola-website/Science/318095_a_319424]
-
știință a figurilor, acum atenția se îndreaptă către transformările geometrice, către legile de compoziție interne asociate, structurile diverselor grupuri de transformări. Spre deosebire de geometria euclidiană, unde figurile se realizează cu rigla și compasul, în geometria proiectivă este necesară doar rigla. Geometria proiectivă nu ia în considerare paralelismul sau perpendicularitatea dreptelor, izometria, cercurile, triunghiurile isoscele sau echilaterale. Utilizează numai o parte din axiomele geometriei euclidiene. Spațiul proiectiv reprezintă ansamblul tuturor dreptelor vectoriale ale unui spațiu vectorial. Dacă ne imaginăm observatorul plasat în originea
Geometrie proiectivă () [Corola-website/Science/318095_a_319424]
-
unde figurile se realizează cu rigla și compasul, în geometria proiectivă este necesară doar rigla. Geometria proiectivă nu ia în considerare paralelismul sau perpendicularitatea dreptelor, izometria, cercurile, triunghiurile isoscele sau echilaterale. Utilizează numai o parte din axiomele geometriei euclidiene. Spațiul proiectiv reprezintă ansamblul tuturor dreptelor vectoriale ale unui spațiu vectorial. Dacă ne imaginăm observatorul plasat în originea spațiului vectorial, atunci fiecărui element al spațiului îi corespunde o direcție a privirii acestuia. Un spațiu proiectiv se diferențiază de un spațiu vectorial prin
Geometrie proiectivă () [Corola-website/Science/318095_a_319424]
-
o parte din axiomele geometriei euclidiene. Spațiul proiectiv reprezintă ansamblul tuturor dreptelor vectoriale ale unui spațiu vectorial. Dacă ne imaginăm observatorul plasat în originea spațiului vectorial, atunci fiecărui element al spațiului îi corespunde o direcție a privirii acestuia. Un spațiu proiectiv se diferențiază de un spațiu vectorial prin caracterul său omogen: nu conține niciun punct care poate fi considerat origine și prin aceasta se aseamănă cu spațiul afin. Fie formula 1 un K-spațiu vectorial (K fiind un corp, cum ar fi formula 2
Geometrie proiectivă () [Corola-website/Science/318095_a_319424]
-
poate fi considerat origine și prin aceasta se aseamănă cu spațiul afin. Fie formula 1 un K-spațiu vectorial (K fiind un corp, cum ar fi formula 2 sau formula 3), în niciun caz formula 4. Definim pe formula 5 relația de echivalență : formula 6. Numim spațiu proiectiv pe formula 1 mulțimea claselor de echivalență ale lui formula 5 prin relația de echivalență formula 9 : formula 10. Pentru orice element formula 11 din formula 1 vom nota formula 13 ca fiind clasa sa de echivalență: formula 14. Avem deci : formula 15 dacă și numai dacă formula 16 și
Geometrie proiectivă () [Corola-website/Science/318095_a_319424]
-
Pentru orice element formula 11 din formula 1 vom nota formula 13 ca fiind clasa sa de echivalență: formula 14. Avem deci : formula 15 dacă și numai dacă formula 16 și formula 17 sont coliniare. Aplicația formula 18 se numește proiecție canonică. Putem spune mai simplu că spațiul proiectiv formula 19 este mulțimea dreptelor vectoriale ale luiformula 1; elementul formula 21 al spațiului proiectiv este dreapta vectorială a lui formula 1 pentru care vectorul director este formula 16. Dacă formula 1 este de dimensiune finită formula 25 atunci spunem că formula 19 est de dimensiune finită: formula 27
Geometrie proiectivă () [Corola-website/Science/318095_a_319424]
-
sa de echivalență: formula 14. Avem deci : formula 15 dacă și numai dacă formula 16 și formula 17 sont coliniare. Aplicația formula 18 se numește proiecție canonică. Putem spune mai simplu că spațiul proiectiv formula 19 este mulțimea dreptelor vectoriale ale luiformula 1; elementul formula 21 al spațiului proiectiv este dreapta vectorială a lui formula 1 pentru care vectorul director este formula 16. Dacă formula 1 este de dimensiune finită formula 25 atunci spunem că formula 19 est de dimensiune finită: formula 27 fiind dimensiunea spațiului proiectiv. În particular: Dacă spațiul formula 1 este un spațiu
Geometrie proiectivă () [Corola-website/Science/318095_a_319424]
-
dreptelor vectoriale ale luiformula 1; elementul formula 21 al spațiului proiectiv este dreapta vectorială a lui formula 1 pentru care vectorul director este formula 16. Dacă formula 1 este de dimensiune finită formula 25 atunci spunem că formula 19 est de dimensiune finită: formula 27 fiind dimensiunea spațiului proiectiv. În particular: Dacă spațiul formula 1 este un spațiu vectorial de dimensiune formula 25 "tipică" adică formula 34 atunci avem o notație specială pentru spațiul proiectiv formula 35 în loc de formula 36.
Geometrie proiectivă () [Corola-website/Science/318095_a_319424]
-
este de dimensiune finită formula 25 atunci spunem că formula 19 est de dimensiune finită: formula 27 fiind dimensiunea spațiului proiectiv. În particular: Dacă spațiul formula 1 este un spațiu vectorial de dimensiune formula 25 "tipică" adică formula 34 atunci avem o notație specială pentru spațiul proiectiv formula 35 în loc de formula 36.
Geometrie proiectivă () [Corola-website/Science/318095_a_319424]
-
Dan Enăchescu ( nepot al preotului Ilarion Fiera) Doctor în Psihologie, doctor în Medicină, Medic primar psihiatru. Este profesor universitar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității București. Este autorul unor importante lucrări de specialitate: “"Elemente de Psihologie Proiectivă"” (1973), “"Expresia plastică a personalitatii"” (1975), “"Psihologia activitații patoplastice"” (1977), “"Tratat de igiena mintală"” (1996), “"Tratat de Psihanaliză și Psihoterapie"” (1998), “"Tratat de psihologie morala"” (2002), “"Tratat de Psihosexologie"” (2003), “"Tratat de Psihopatologie"” (2005), “"Tratat de teoria cercetării știintifice”" (2005
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
și altor noțiuni din geometria algebrica. A studiat cu succes inelele noetheriene, artiniene, inelele locale și inelele topologice. A reluat concepțiile lui Simion Stoilov, relativ la metoda spațiilor topologice, de acoperire, pe care a modificat-o. A contribuit la dezvoltarea geometriei proiective. Principala să lucrare este: "L'Arithmétique dans leș algèbres des matrices" (apărută la Paris).
Claude Chevalley () [Corola-website/Science/326782_a_328111]
-
a incorpora și asimila ce alții externalizează și proiectează pe aceștia", conchizând că femnomenul de gaslighting ar putea fi "un sistem foarte complex ce cuprinde contribuții de la mai multe elemente ale aparatului psihologic." Dorpat descrie acest eveniment ca fiind identificare proiectivă. Tratând femeile în particular, Hilde Lindemann apără cu empatie că în aceste cazuri, abilitatea victimei de a se opune manipulării psihologice depinde de "abilitatea acesteia de a avea încredere în propria-i judecată." Establishment of "counterstories" may help the victim
Gaslighting () [Corola-website/Science/336311_a_337640]
-
În matematică, coordonatele omogene, introduse de August Ferdinand Möbius, permit transformări afine prin reprezentarea lor sub forma unei matrici. Coordonatele omogene permit, de asemenea, efectuarea calculelor în spații proiective într-un mod similar cu cel în care coordonatele carteziene o fac în . Coordonatele omogene ale unui punct din spațiu proiectiv de dimensiune n sunt de obicei scrise că (x: y: z: ...: w), un vector linie de lungime n + 1
Coordonate omogene () [Corola-website/Science/310502_a_311831]
-
permit transformări afine prin reprezentarea lor sub forma unei matrici. Coordonatele omogene permit, de asemenea, efectuarea calculelor în spații proiective într-un mod similar cu cel în care coordonatele carteziene o fac în . Coordonatele omogene ale unui punct din spațiu proiectiv de dimensiune n sunt de obicei scrise că (x: y: z: ...: w), un vector linie de lungime n + 1, altele decât (0: 0: 0: .. .: 0). Două seturi de coordonate, care sunt proporționale denotă același punct din spațiul proiectiv: pentru orice
Coordonate omogene () [Corola-website/Science/310502_a_311831]
-
din spațiu proiectiv de dimensiune n sunt de obicei scrise că (x: y: z: ...: w), un vector linie de lungime n + 1, altele decât (0: 0: 0: .. .: 0). Două seturi de coordonate, care sunt proporționale denotă același punct din spațiul proiectiv: pentru orice non-zero c scalar din domeniu care stă la baza "K", ("cx" : "cy" : "cz" : ... : "cw") reprezintă același punct. Prin urmare, acest sistem de coordonate poate fi explicat după cum urmează: în cazul în care spațiul proiectiv este construit dintr-un
Coordonate omogene () [Corola-website/Science/310502_a_311831]
-
același punct din spațiul proiectiv: pentru orice non-zero c scalar din domeniu care stă la baza "K", ("cx" : "cy" : "cz" : ... : "cw") reprezintă același punct. Prin urmare, acest sistem de coordonate poate fi explicat după cum urmează: în cazul în care spațiul proiectiv este construit dintr-un spațiu vectorial V de dimensiune n + 1, se introduc coordonatele în "V", prin alegerea unei baze, și utilizarea acestora în "P" (V), clasele de echivalentă proporționale non-zero vectori în "V". Există două feluri de multiplicare scalara
Coordonate omogene () [Corola-website/Science/310502_a_311831]
-
formula de mai sus da [0:0:0] ca rezultat, care după cum se știe nu reprezintă niciun punct. Într-adevăr, formula 7 e nedefinita, așa că nu este o imperfecțiune în definiție. Fie o pereche de puncte A and B pe 3-spațiu proiectiv, a căror omogene coordonate sunt Este de dorit a se găsi linear combination formulă 10 where "a" și "b" coefficients ajustabili, with the condition that formulă 11, or (more exactly) that formulă 12, to avoid degenerate points. There are three cases to consider
Coordonate omogene () [Corola-website/Science/310502_a_311831]
-
O translație în formula 13 poate fi reprezentată că unde vectorii coloana sunt coordonatele omogene ale celor două puncte. Toate transformările lineare că rotație și reflexie prin origine pot fi și ele reprezentate prin matrice de forma Mai mult toate transformările proiective pot fi reprezentate prin alte matrice. Această reprezentare simplifica calculul în grafică computaționala deoarece toate transformările necesare pot fi efectuate prin înmulțirea matricelor . Ca rezultat, o serie de transformări afine pot fi combinate simplu prin multiplicarea succesiva a matricelor. Aceasta
Coordonate omogene () [Corola-website/Science/310502_a_311831]
-
sfârșitul vieții. În perioada 1866 - 1868, îl are ca asistent pe strălucitul matematician Felix Klein. În 1828 publică primul volum din "Analytisch-geometrische Entwickelungen", în care introduce "metoda notațiilor simplificate". În al doilea volum, apărut în 1831, pune bazele teoriei "dualității proiective". În 1858 publică descrierea primelor sale cercetări privind acțiunea câmpului magnetic asupra descărcării electrice în gaze rarefiate. Ca apreciere a operei și meritelor sale, în 1866 i se conferă "Medalia Copley" din partea Royal Society.
Julius Plücker () [Corola-website/Science/312215_a_313544]
-
mai sus. Spațiul soluțiilor este subspațiul afin , unde x este o soluție particulară a ecuației, și "V" este spațiul de soluții ale ecuației omogene (nucleul lui "A"). Mulțimea subspațiilor monodimensionale ale unui spațiu vectorial finit-dimensional "V" este cunoscută ca "spațiu proiectiv"; acesta poate fi folosit pentru a formaliza ideea dreptelor paralele care se intersectează la infinit. și generalizează acest lucru prin parametrizarea subspațiilor vectoriale de dimensiune fixă "k" și, respectiv, a subspațiilor.
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]