266 matches
-
gestația drumuluisă-și împlinească soroculși să sloboadădin pântecul eipoezia.Și s-a-nălțatprecum un megalit din fieraproape frumosîn hidoșenia luiocoperită de cărămiziulruginiice-i pregătea pieireaîncă din fașă.... XXII. PROLEGOMENE LA IUBIRE, de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016. Prolegomene la Iubire de Constantin Stana Dintre toate temerile care bântuie ființa umană, uneori spontan, ca o revelație, alteori constant, ca destinul, teama de neant, cu cele trei „zâne” ale sale, Anonimatul, Uitarea și Moartea, este, poate, cea mai persistentă; ea
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
care supraviețuiește prin urmași, faptele de răsunet eroic, care, prin epopeea lui Homer (Iliada) l-au eternizat pe Ahile în conștiința lumii, și creația, „utile dulci” în toate generoasele sale manifestări. Toate acestea sunt regentate de Iubire, ... Citește mai mult Prolegomene la Iubirede Constantin StanaDintre toate temerile care bântuie ființa umană, uneori spontan, ca o revelație, alteori constant, ca destinul, teama de neant, cu cele trei „zâne” ale sale, Anonimatul, Uitarea și Moartea, este, poate, cea mai persistentă; ea întregește drama
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
1160-84. . 1975. Form and Meaning in Fiction. Athens: University of Georgia Press. Frye, Northrop. 1957. Anatomy of Criticism. Princeton: Princeton University Press. [Frye.1972. Anatomia criticii. Trad. Domnica Sterian, Mihai Spăriosu. București, Univers.] Füger, Wilhelm. 1972. Zur Tiefenstruktur des Narrativen: Prolegomena zu einer generativen "Grammatik" des Erzählens. "Poetica" 5:268-92. Garvey, James. 1978. Characterization in Narrative. "Poetics" 7:63-78. Genette, Gérard. 1968. Vraisemblance et motivation. "Communications" 11:5-21. [Genette. 1978a. Verosimil și motivație. Trad. Angela Ion, Irina Mavrodin. In Figuri, pp.
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
France. Hendricks, William O. 1973. Essays on Semiolinguistics and Verbal Art. The Hague: Mouton. Hernadi, Paul. 1972. Dual Perspective: Free Indirect Discourse and Related Techniques. "Comparative Literature" 24:32-43. Hjelmslev, Louis. 1954. La Stratification du langage. "Word" 10:163-88. . 1961. Prolegomena to a Theory of Language. Trad. Francis J. Whitfield. Madison: University of Wisconsin Press. [Hjelmslev. 1967. Preliminarii la o teorie a limbii. București: Centrul de cercetări fonetice și dialectale] Hochman, Baruch. 1985. Character in Literature. Ithaca: Cornell University Press. Holman
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
A. Richards, coord. The Meaning of Meaning, pp. 296-336. New York: Oxford University Press. Mandler, Jean M., Nancy S. Johnson. 1977. Remembrance of Things Parsed: Story Structure and Recall. "Cognitive Psychology" 9:11-151. Margolin, Uri. 1983. Characterization in Narrative: Some Theoretical Prolegomena. "Neophilologus" 67:1-14. Martin, Wallace. 1986. Recent Theories of Narrative. Ithaca: Cornell University Press. Martínez-Bonati, Felix. 1981. Fictive Discourse and the Structure of Literature: A Phenomenological Approach. Trad. Philip W. Silver. Ithaca: Cornell University Press. Matejka, Ladislav, Krystyna Pomorska, coord
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cu principiul suprapunerii. Mai mult încă, sunt previzibile mari descoperiri în biologia conștiinței dacă vor dispărea gradual barierele mentale în raport cu noțiunea de niveluri de realitate. 2. ÎN CENTRUL DEZBATERII: TERȚUL INCLUS TERȚUL INCLUS ȘI NON-CONTRADICȚIA Principiul antagonismului și logica energiei Prolegomene la o știință a contradicției 1 reprezintă încercarea unei formalizări axiomatice a logicii antagonismului. Terțul inclus, cheia de boltă a filosofiei lupasciene, este, pentru prima dată în opera lui Lupasco, pe deplin prezent. Terțul inclus e cel care permite cristalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Lupasco, timpul este discontinuu, iar spațiul este și el discontinuu. Spațiul-timp cuantic este acela al celei de a treia materii, al fenomenelor cuantice, estetice și psihice 17. Ca un cercetător adevărat, Lupasco consideră însă că lucrarea sa nu constituie decît "prolegomene la o știință a contradicției"18. Așa se încheie Principiul antagonismului și logica energiei. Logica terțului inclus nu este doar o metaforă pentru un ornament arbitrar al logicii clasice, permițînd cîteva incursiuni aventuroase și trecătoare în domeniul complexității. Logica terțului
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
o filosofie a contradicției, așa cum ni se spune, ci cu o filosofie identificatoare, ce se referă la contradictoriu"13. Concluzia lui Fondane este stupefiantă prin profunzimea ei premonitorie. Într-adevăr, abia în 1951 Lupasco publică Principiul antagonismului și logica energiei. Prolegomene la o știință a contradicției. Fondane a avut intuiția fundamentală a non-contradicției filosofiei lupasciene, văzută, ce-i drept, mai mult ca o eroare decît ca o calitate: Ce avea să facă Lupasco cu această imensă libertate pe care noua sa
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
afectivității. Afectivitatea și terțul inclus se află într-o relație de unitate a contradictoriilor. Afectivitatea fără terț inclus nu e decît un cuvînt gol. Fondane a murit prea devreme. În 1951, dorința sa era împlinită. Principiul antagonismului și logica energiei. Prolegomene la o știință a contradicției este o carte profetică și inaugurală: cu el, terțul inclus își dobîndește drepturile depline în filosofia contemporană. "Logica dinamică a contradictoriului se prezintă ca [...] logica însăși a experienței și, în același timp, ca experiența însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Ibid., ediția română, pp. 20, 7, 14. 11 Stéphane Lupasco, Les Trois Matières, op. cit. , pp. 30-31. 12 Stéphane Lupasco, Le Principe d'antagonisme et la logique de l'énergie. Prolégomènes à une science de la contradiction (Principiul antagonismului și logica energiei. Prolegomene la o știință a contradicției), Paris, Hermann, "Actualités scientifiques et industrielles", n° 1133, 1951. 13 Basarab Nicolescu, Le Tiers inclus. De la physique quantique à l'ontologie (Terțul inclus. De la fizica cuantică la ontologie), in Stéphane Lupasco L'Homme l'œuvre
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ceea ce dictează legile, fie pentru că aceasta este dorința lui Dumnezeu, fie pentru că un suveran politic, căruia ai fost de acord să i te supui, îți cere acest lucru. Reprezentativi pentru aceste doctrine sunt Grotius, Pufendorf și Hobbes. Grotius spunea în Prolegomene la De iure belli ac pacis că, oamenii ar avea obligații, chiar dacă Dumnezeu n-ar exista sau nu ne-ar da nouă legi115. Prin urmare, consideră C. Korsgaard, Grotius a fost un realist prin omisiune, pentru că el credea că obligațiile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
odată cu apariția omului; d) cea a îndreptării acestuia către forma sa desăvârșită: personalitatea energetică. Bibliografie A. Bibliografie Imm. Kant și C. Rădulescu-Motru KANT, Imm., Critica rațiunii pure, traducere de N. Bagdasar și Elena Moisuc, Editura I.R.I., București, 1994. KANT, Imm., Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa drept știință, traducere de Mircea Flonta și Thomas Kleininger, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. KANT, Imm., Întemeierea metafizicii moravurilor, în vol. Critica rațiunii practice, traducere de N. Bagdasar, Editura Științifică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Institutului de Teorie Socială, București, 2000. DJUVARA, Mircea, C. Rădulescu-Motru, Cu prilejul ultimei lucrări "Timp și destin", în "Revista de filosofie", 3-4/1940. EMINESCU, Mihai, Lecturi kantiene, trad. din Critica rațiunii pure, Editura Univers, București, 1975. FLONTA, Mircea, Studiu introductiv "Prolegomenele" și "Critica rațiunii pure", la Imm. Kant, Prolegomene..., Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. FLONTA, Mircea, Filosofie critică și construcție metafizică, în "Revista de filosofie", 5/1993. FLORIAN, Mircea, Kant și criticismul până la Fichte, Societatea română de filosofie, București, 1937
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
introducere la o schiță de tipologie metafizică a poporului român), la realizarea volumului colectiv Rânduiala. Perspective românești, publicat de Editura Ioan Cușa la Paris, în 1973. Acest studiu deschide probabil cea mai importantă contribuție eseistică românească a lui A., căci „prolegomenelor” din Perspective românești le-au urmat în timp Metafizica creației lumii, Metafizica „Stării pe loc”, Lucian Blaga metafizician al sacrului românesc, Starea de urât etc., toate fiind publicate în „Revista scriitorilor români” și reprezentând capitole ale unui posibil Letopiseț metafizic
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
le-au urmat în timp Metafizica creației lumii, Metafizica „Stării pe loc”, Lucian Blaga metafizician al sacrului românesc, Starea de urât etc., toate fiind publicate în „Revista scriitorilor români” și reprezentând capitole ale unui posibil Letopiseț metafizic al Țării Românești. „Prolegomenele” sunt concepute ca un „discurs filosofic” adresat națiunii la redobândirea conștiinței de sine. Procesul fenomenologic este urmărit și descifrat pe un parcurs spiritual ce evoluează „de la etnic la cultural”, iar mai apoi „de la cultural la ethos”, descriind tipurile de conștiință
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
sa, recitând legenda întemeierii țării sau a descălecării în istorie a neamului”, demersul ajunge la „modelul etic românesc de a fi în lume”. Odată cu problema intrării în universal a conștiinței românești, A. lărgește considerabil unghiul de cuprindere analitică. Capitolele dezvoltă „prolegomenele”, discută specializat receptarea „perspectivelor” metafizice la Eminescu, Blaga sau Arghezi, cu atât mai mult cu cât „valoarea practică” a demonstrației aspiră să fie aceea „de a relua ceea ce a fost uitat, de a reînnoi ceea ce pare învechit și de a
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
artist care lucrează: ar fi de prost gust. Saloanele sunt prin urmare rezervate celor pe care distincția nu Îi amețește, tot așa cum fregatele sunt pentru cei pe care nu Îi apucă răul de mare. Dacă până acum nu ați respins prolegomenele noastre, trebuie să acceptați și toate consecințele care decurg din ele. Această doctrină va conduce la enunțarea unui aforism fundamental: XXXI În viața elegantă nu mai există nici un fel de superioritate: aici totul se tratează Între puteri egale. Cine este
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
narative, București, 1985; Mitologie populară românească, I-II, București, 1986-1988; Punctul și spirala, București, 1991; Bestiarul mitologic românesc, București, 1996; Introducere în sistemul mass-media, Iași, 1999. Repere bibliografice: Nicolae Iliescu, Mihai Coman, „Izvoare mitice”, CNT, 1980, 37; Dan C. Mihăilescu, Prolegomene la un sistem antropologic, LCF, 1980, 37; Nora Rebreanu, Mihai Coman, „Mitologie populară românească. II: Viețuitoarele văzhudului”, REF, 1980, 6; Ștefan Borbély, „Izvoare mitice”, VTRA, 1981, 2; Sorin Titel, Pasiune și erudiție, RL, 1981, 24; Paul Drogeanu, Reinterpretarea izvoarelor, LCF
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
slujitorilor științelor exacte. Dar mai sunt de reținut și întâlnirile lui cu Jorge Luis Borges și Constantin Noica, cruciale pentru simbioza dintre literatură și cultura filosofică. Literatură începe să publice în 1993: volumul de povestiri și eseuri Exerciții de naivitate, „prolegomenă pentru o cosmologie a spiritualității umane”, fiind conceput ca un dialog cu spiritul filosofului Constantin Noica. Creație a unui erudit, dar și a unui istoric al științelor și al literaturii, Exerciții... își rezumă conținutul în unul dintre titlurile sumarului: Încălcând
COMOROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286350_a_287679]
-
optsprezece personalități științifice, politice, literare. Un roman, Hearst II (2001), prezintă viața experimentată în trei orașe, New York, Paris, Caransebeș, cu marile lor diferențe de peisaj și mentalitate, de la cea mai crudă realitate la iluzie și visare. SCRIERI: Exerciții de naivitate. Prolegomenă pentru o cosmologie a spiritualității umane, București, 1993; România. Societate cu răspundere limitată, București, 1995; Treisprezece metamorfe, București 1996; Oglinzile sparte, București, 1997; Literatura. Povestea unei ficțiuni, București, 1998; „Nedespărțirea de Borges”, București, 2000; Hearst II, București, 2001. Repere bibliografice
COMOROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286350_a_287679]
-
XI, 325-328, 359-363, XII, 330-331, 349-350, 373, 386-387; Eugen Ionescu, Nu, București, 1934, 5-57; Petru Manoliu, Teologia lui Tudor Arghezi, CL, 1934, 2; Iorga, Ist. lit. cont., II, 234-235, 241-244, 289, 291-292, 295-296, 323; Sebastian, Jurnal, 220-224, 243-250; D. Caracostea, Prolegomena argheziană, București, 1937; Munteano, Panorama, 275-283; G. Călinescu, Tudor Arghezi, Iași, 1939; Pompiliu Constantinecu, Tudor Arghezi, București, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 724-736, Ist. lit. (1982), 808-819; Vianu, Opere, III, 129-135, 475-503, V, 224-234, 543-548; Cioculescu, Aspecte, 59-92; Umberto Cianciòlo
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
special dedicată originii românilor, concepută polemic, dar neterminată, este Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, având, după toate indiciile, variante în latină și română. Istoricii, care i-au găsit și scăderi, consideră totuși Hronicul... prima noastră istorie modernă, scrisă cu metodă, de la prolegomenă și până la ultima din cele zece „cărți”. E o argumentație întemeiată pe un număr impresionant de surse greco-latine. În partea a doua a titlului, autorul precizează că a făcut el însuși traducerea textului princeps din latină în română, în anul
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
Fiction. The Development of a Critical Concept", PMLA 70 (1955), 1160-1184. Fries, Charles C., The Structure of English, New York 1952. Füger, Wilhelm, "Das Nichtwissen des Erzählers in Fieldings Joseph Andrews", Poetica 10 (1978), 188-216. Füger, W., "Zur Tiefenstruktur des Narrativen. Prolegomena zu einer generativen `Grammatik´ des Erzählens", Poetica 5 (1972), 268-292. Funke, Otto, "Zur ‚Erlebten Rede' bei Galsworthy", Englische Studien 64 (1929), 450-474. Genette, Gérard, Narrative Discourse (Figures III), trad. Jane E. Lewis, Ithaca, N.Y., 1980. Goldknopf, David, The Life
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
apare la R. Wellek și Austin Warren, în Theory of Literature (1949, 226 și 336), Harmondsworth, 1970, 218 ș.u. Referiri la lucrări mai recente legate de opozițiile fable-sujet respectiv histoire-discours se găsesc în Wilhelm Füger, "Zur Tiefenstruktur des Narrativen. Prolegomena zu einer generativen `Grammatik´ des Erzählens", Poetica 5 (1972), 268-292 și în Scheerer, Thomas M. und Markus Winkler, "Zum Versuch einer Erzählgrammatik bei Claude Bremond", Poetica 8 (1976), 1-24, mai ales 11 ș.u. Vezi și Emile Benveniste, Problèmes de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Erwin Leibfried, Kritische Wissenschaft vom Text. Manipulation, Reflexion, transparente Poetologie (1970), Stuttgart 21972. 137 Ibid., 243. 138 Ibid., 247. 139 Ibid., 244. 140 Vezi și F.K. Stanzel, "Zur Konstituierung der typischen Erzählsituationen", 574-575. 141 Wilhelm Füger, "Zur Tiefenstruktur des Narrativen. Prolegomena zu einer generativen "Grammatik" des Erzählens", Poetica 5 (1972), 268-292. 142 S. Chatman, "The Structure of Narrative Transmission", 213-257. 143 John Austin, How to Do Things with Words (1955), New York 1962. 144 S. Chatman, "The Structure...", 233. 145 Ibid., 229
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]