71 matches
-
ordinea apariției: în "Ion a mîncat, apoi a ieșit", se respectă ORDINEA CRONOLOGICĂ. Pe de altă parte, pot apărea discordanțe între cele două ordini, ca în "Ion a ieșit după ce a mîncat"; apar atunci ANACRONII (RETROSPECȚII sau ANTICIPĂRI, ANALEPSE sau PROLEPSE, ÎNTOARCERI ÎN TRECUT sau PROIECȚII ÎN VIITOR). În unele cazuri, un eveniment poate fi deposedat de orice legătură temporală cu alte evenimente (poate fi nedatat): rezultatul este o ACRONIE. În alte cazuri, desfășurarea evenimentelor poate să respecte un principiu necronologic
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
menționată în trecere și, mult mai tîrziu, se dovedește că ascunde secrete capitale; simpla deschidere a unei ferestre se dovedește a avea consecințe incalculabile după un an. ¶Preavizarea nu trebuie confundată cu NOTIFICAREA PREALABILĂ. Prima nu constituie un exemplu de PROLEPSĂ; cea de-a doua este un asemenea exemplu. Prima nu se referă în nici un fel și nici nu face aluzie la ce se va întîmpla; cea de-a doua o face explicit. ¶Genette 1980. Vezi și PREFIGURARE. predicat [predicate]. Într-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Programele narative pot fi simple (cînd nu cer realizarea unui alt program narativ pentru efectuarea lor) sau complexe (cînd cer așa ceva). ¶Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și ACT, PARCURS NARATIV. proiecție în viitor [flashforward]. O PROLEPSĂ; o ANTICIPARE. Termenul se folosește frecvent în legătură cu narațiunea cinematică (Și caii se împușcă, nu-i așa?). ¶Chatman 1978; Prince 1982. Vezi și NOTIFICARE PREALABILĂ, ANACRONIE, ORDINE. prolepsă [prolepsis]. O ANACRONIE avansînd către viitor în legătură cu momentul "prezent"; o evocare a unui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1982; Hénault 1983. Vezi și ACT, PARCURS NARATIV. proiecție în viitor [flashforward]. O PROLEPSĂ; o ANTICIPARE. Termenul se folosește frecvent în legătură cu narațiunea cinematică (Și caii se împușcă, nu-i așa?). ¶Chatman 1978; Prince 1982. Vezi și NOTIFICARE PREALABILĂ, ANACRONIE, ORDINE. prolepsă [prolepsis]. O ANACRONIE avansînd către viitor în legătură cu momentul "prezent"; o evocare a unui eveniment sau a mai multor evenimente care vor avea loc după momentul "prezent" (sau momentul cînd relatarea cronologică a unei secvențe de evenimente este întreruptă pentru a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ANACRONIE avansînd către viitor în legătură cu momentul "prezent"; o evocare a unui eveniment sau a mai multor evenimente care vor avea loc după momentul "prezent" (sau momentul cînd relatarea cronologică a unei secvențe de evenimente este întreruptă pentru a face loc prolepsei); o ANTICIPARE, o PROIECȚIE ÎN VIITOR, o PROSPECȚIE. "Ion s-a înfuriat. Peste cîteva zile avea să-și regrete ieșirea, dar acum nu se gîndi la consecințe și începu să țipe". Prolepsele au o anumită ÎNTINDERE sau AMPLITUDINE (acoperă o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de evenimente este întreruptă pentru a face loc prolepsei); o ANTICIPARE, o PROIECȚIE ÎN VIITOR, o PROSPECȚIE. "Ion s-a înfuriat. Peste cîteva zile avea să-și regrete ieșirea, dar acum nu se gîndi la consecințe și începu să țipe". Prolepsele au o anumită ÎNTINDERE sau AMPLITUDINE (acoperă o anumită cantitate de TIMP AL ISTORIEI), ca și un anumit ORIZONT (timpul povestirii pe care îl acoperă se află la o anumită distanță temporală de momentul "prezent"): în "Maria nu păru să
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și un anumit ORIZONT (timpul povestirii pe care îl acoperă se află la o anumită distanță temporală de momentul "prezent"): în "Maria nu păru să observe ceva. Totuși, în ziua următoare, avea să se gîndească ore întregi la amănuntul acela", prolepsa are o întindere de mai multe ore și un orizont de o zi. ¶Prolepsele de completare nivelează rupturile ulterioare, reieșind din ELIPSELE narațiunii. Prolepsele de repetare sau NOTIFICĂRILE PREALABILE povestesc dinainte elemente care vor fi repovestite. ¶Genette 1980; Rimmon 1976
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
anumită distanță temporală de momentul "prezent"): în "Maria nu păru să observe ceva. Totuși, în ziua următoare, avea să se gîndească ore întregi la amănuntul acela", prolepsa are o întindere de mai multe ore și un orizont de o zi. ¶Prolepsele de completare nivelează rupturile ulterioare, reieșind din ELIPSELE narațiunii. Prolepsele de repetare sau NOTIFICĂRILE PREALABILE povestesc dinainte elemente care vor fi repovestite. ¶Genette 1980; Rimmon 1976. Vezi și ANALEPSĂ, ORDINE. prolog [prologue]. O secțiune inițială în unele narațiuni, care precede
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
să observe ceva. Totuși, în ziua următoare, avea să se gîndească ore întregi la amănuntul acela", prolepsa are o întindere de mai multe ore și un orizont de o zi. ¶Prolepsele de completare nivelează rupturile ulterioare, reieșind din ELIPSELE narațiunii. Prolepsele de repetare sau NOTIFICĂRILE PREALABILE povestesc dinainte elemente care vor fi repovestite. ¶Genette 1980; Rimmon 1976. Vezi și ANALEPSĂ, ORDINE. prolog [prologue]. O secțiune inițială în unele narațiuni, care precede și nu include EXPOZIȚIUNEA, SITUAREA ÎN INTRIGĂ sau o parte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ion s-a sculat brusc și a intrat în dormitor", primele două propoziții sînt coordonate. ¶Labov, Waletzky 1967 [1981]. Vezi și PROPOZIȚIE INDEPENDENTĂ, PROPOZIȚIE NARATIVĂ, PROPOZIȚIE RESTRÎNSĂ. prosceniu. Vezi PRIM-PLAN. prospecție [prospection]. O ANTICIPARE, o PROIECȚIE ÎN VIITOR, o PROLEPSĂ. ¶Todorov 1981. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. protagonist [protagonist]. PERSONAJUL principal; personajul care constituie punctul de interes principal. O narațiune articulată în termenii unui CONFLICT interpersonal presupune două personaje principale cu scopuri opuse: protagonistul (sau EROUL) și ANTAGONISTUL. ¶N. Friedman 1975
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
systeme general de la croyance, enrichissent l’experience religieuse des individus et de la societe” Jean-Claude Schmitt, Le corps, les rites, les rêves, le temps. Essais d’antropologie medievale, Editions Gallimard, 2001, p. 296. 139 așadar rol de analepsă, dar și de prolepsă. Credința în magie 516 sau în vrăjitorie este de asemenea prezentă în aceste universuri duale, oscilante între angelic și demonic. Există vrăjitori cu puteri aparte (VIII. 9), care pot face veritabile minuni atunci când sunt plătiți, dar pot fi și generoși
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ce-ul narațiunii și valențele ei semiotice, dar se lovește de limitele propriilor bariere teoretice. Aceste bariere au început să fie însă reconsiderate. Aparatul conceptual narativ instituit de Gerard Genette în Discourse du recit care distinge între ordine, durată, frecvență,prolepsă, analepsă, metalepsă și focalizare a fost nuanțat, în spațiul de cercetare american, prin Narratology . The Form and Functioning of Narrative și A Dictionary of Narratology de Gerald Prince, în acela european, prin Narratology. Introduction to the Theory of Narrative de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ideilor. Simbolul asigură accesul către o semnificație care codifică transcendentul sau imuabilul, în timp ce semnul intensifică raportul cu i-mediatul și cu realitatea. Simbolul mai curând recuperează și sedimentează un sens, este retroproiectiv (prin analepsă), în timp ce semnul este prevestitor sau prospectiv (prolepsă). Imaginile literare sau ansamblurile plastice complexe care oglindesc structurile imaginarului conțin atât imagini-simbol, cât și o "signaletică" ce trimite la aspecte sociale, identitare și la programe politice și religioase relevante pentru receptor (prezența unor indicii culturale în figurarea iadului din
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
recitator. Se întâmplă ca acest recitator să descrie, în anumite momente, gândurile și mobilurile personajelor: este un procedeu de îndepărtare care încearcă să păstreze libertatea de gândire a spectatorului. El poate anticipa uneori și informa publicul asupra deznodământului. Datorită acestei prolepse, spectatorul, debarasat de neliniștile referitoare la viitorul eroilor, are spiritul liber pentru a reflecta asupra desfășurării acțiunii. Cu adevărat, Brecht crede că lucrul cel mai important în teatru este acțiunea. Noțiunea de "fabulă" sau de "istorisire", la Brecht, a înlocuit
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o indirectă; ar putea fi și comparativă: ... și-l lăpădă tot așa de frumos cum fusese înainte. b) Atributiva predicativă Preocupându-se de această funcție sintactică la nivelul frazei, Gh. N. Dragomirescu ia în discuție o comunicare în care apare „prolepsa” (,,procatalepsa”), aceasta constând în limba greacă în anticiparea subiectului unei subordonate sub formă de complement direct în principală. Construcția respectivă există și în română, o frază fără prolepsă ca nu vezi tu că Ghiță e mereu pe gânduri? putând fi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
frazei, Gh. N. Dragomirescu ia în discuție o comunicare în care apare „prolepsa” (,,procatalepsa”), aceasta constând în limba greacă în anticiparea subiectului unei subordonate sub formă de complement direct în principală. Construcția respectivă există și în română, o frază fără prolepsă ca nu vezi tu că Ghiță e mereu pe gânduri? putând fi transformată în nu-l vezi tu pe Ghiță că e mereu pe gânduri?, unde apare prolepsa lui Ghiță. Întrucât în fraza fără prolepsă propoziția subordonată este completivă directă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
direct în principală. Construcția respectivă există și în română, o frază fără prolepsă ca nu vezi tu că Ghiță e mereu pe gânduri? putând fi transformată în nu-l vezi tu pe Ghiță că e mereu pe gânduri?, unde apare prolepsa lui Ghiță. Întrucât în fraza fără prolepsă propoziția subordonată este completivă directă iar în fraza cu prolepsă propoziția subordonată a devenit predicativă suplimentară, înseamnă că prolepsa reprezintă un mijloc de transformare a unei propoziții subordonate în propoziție predicativă suplimentară (cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în română, o frază fără prolepsă ca nu vezi tu că Ghiță e mereu pe gânduri? putând fi transformată în nu-l vezi tu pe Ghiță că e mereu pe gânduri?, unde apare prolepsa lui Ghiță. Întrucât în fraza fără prolepsă propoziția subordonată este completivă directă iar în fraza cu prolepsă propoziția subordonată a devenit predicativă suplimentară, înseamnă că prolepsa reprezintă un mijloc de transformare a unei propoziții subordonate în propoziție predicativă suplimentară (cu precizarea că există predicative suplimentare și fără
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
că Ghiță e mereu pe gânduri? putând fi transformată în nu-l vezi tu pe Ghiță că e mereu pe gânduri?, unde apare prolepsa lui Ghiță. Întrucât în fraza fără prolepsă propoziția subordonată este completivă directă iar în fraza cu prolepsă propoziția subordonată a devenit predicativă suplimentară, înseamnă că prolepsa reprezintă un mijloc de transformare a unei propoziții subordonate în propoziție predicativă suplimentară (cu precizarea că există predicative suplimentare și fără prolepsă). Relația gramaticală dintre predicativa suplimentară și subiectul sau obiectul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în nu-l vezi tu pe Ghiță că e mereu pe gânduri?, unde apare prolepsa lui Ghiță. Întrucât în fraza fără prolepsă propoziția subordonată este completivă directă iar în fraza cu prolepsă propoziția subordonată a devenit predicativă suplimentară, înseamnă că prolepsa reprezintă un mijloc de transformare a unei propoziții subordonate în propoziție predicativă suplimentară (cu precizarea că există predicative suplimentare și fără prolepsă). Relația gramaticală dintre predicativa suplimentară și subiectul sau obiectul din principală fiind atributivă, Gh. N. Dragomirescu propune ca
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
propoziția subordonată este completivă directă iar în fraza cu prolepsă propoziția subordonată a devenit predicativă suplimentară, înseamnă că prolepsa reprezintă un mijloc de transformare a unei propoziții subordonate în propoziție predicativă suplimentară (cu precizarea că există predicative suplimentare și fără prolepsă). Relația gramaticală dintre predicativa suplimentară și subiectul sau obiectul din principală fiind atributivă, Gh. N. Dragomirescu propune ca „în locul termenului de „predicativă suplimentară” să se folosească acela de atributivă predicativă”. III.7 Circumstanțialul de mod acordat Intervenind în discuția privitoare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]