70 matches
-
al unității muncitorești nu a fost încorporată în manual. Cu toate acestea, proiectul de proletarizare a zilei naționale merita menționat întrucât deschide o fereastră prin care pot fi examinate operațiile desfășurate în laboratorul ideologic de re-semantizare a trecutului românesc. Cazuistica proletarizării unirii naționale nu se oprește aici. Finalul celui de-al Doilea Război Mondial, sfârșit prin "eliberarea națională a României de către glorioasa armată sovietică", a ocazionat două evenimente cu valențe simbolice divergente, naționale, respectiv sociale: i) unificarea național-teritorială, prin redobândirea Transilvaniei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de clasă decît a unei conștiințe naționale. Pe deasupra, se cuvine să observăm că acestă conștiință de clasă a apărut dinainte de revoluția industrială, fiind în strînsă legătură cu o frustrare crescîndă resimțită în fața inegalităților de acces la proprietate și nu odată cu proletarizarea ulterioară.150 În Germania și în Franța, școala publică a servit la întărirea sentimentului național, cu scopul de a contracara solidaritățile de clasă ce nu s-au manifestat decît tîrziu, după revoluțiile de la 1848. Tiparul, părintele limbilor naționale Sentiment al
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
independent, a fost beneficiarul involuției de după 1989. Alții, prin violență fizică și verbală, sub acoperirea legilor, și-au însușit, prin deposedare, adevăratele proprietăți, averea poporului român; țăranul a rămas tot sărac și supus ruinării treptate, ceea ce-l va duce la proletarizare și înstrăinarea de țară. A FOST BĂTĂLIA DE LA VASLUI CÂȘTIGATĂ CU „OAMENI LUAȚI DE LA PLUG ?” E de mirare cum astăzi se caută cu înverșunare, cu multă cheltuială și multă vorbă meșteșugită, noi repere geopolitice și geostrategice pentru țara noastră, uitând
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
vechituri din apropierea Capitalei, unde oamenii se duceau să-și vândă obiectele personale. În timpul anilor ’50, talciocul a funcționat fără întrerupere într-o groapă, adică pe un uriaș teren viran înconjurat de cocioabe. Oameni de toate originile, reduși la mizerie de proletarizarea generală, se duceau duminica cu tramvaiul, ca să vândă de toate și orice, sub privirea nepăsătoare a autorităților. Prin intermediul talciocului și al Consignației, care se afla în centrul Bucureștiului, România a fost jefuită încetul cu încetul de resturile averilor particulare: tablouri
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
folosite de jurnalist aparțin limbajului politic și ele sunt perfect adaptate sistemului limbii române: a adera, apodictic, atavism, autonomie administrativă, buget, a capitaliza, contribuabil, reformator, ingerință, integritate, justițiabil, lege organică, legiuitor, memoriu, neutralitate, a pacifica, a pleda, politică protecționistă, prerogativă, proletarizare, a promulga, protectorat, putere beligerant, reședință, a stipula ș.a. Alături de numărul mare de neologisme, publicistica eminesciană înregistrează numeroase forme lexicale arhaice și regionale: a condemna, curagiu, cu osebire, disculț, a dizbate, a hrăpi, iașeni, împlerea, împrotiva, a închizășui, a încunjura
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de cunoscută ne este afirmația sociologului și cît de actuală în folosirea intelectualilor, a personalităților în momentele electorale de la noi. Cînd un partid e condus și animat de șefi plebiscitari, are loc o "aplatizare morală" sau, mai clar spus, o proletarizare spirituală a aderenților săi. Într-o asemenea organizare, aderenții nu-i pot fi utili șefului decît dacă i se supun orbește, adică dacă sînt, ca în America, înregimentați într-o mașinărie care nu e perturbată nici de vanitățile notabilităților, nici
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în cazul luptei pentru o credință, căci aceasta e condusă sau inspirată de obicei de conducători adevărați, profeți ai revoluției. Și, ca în cazul oricărui aparat condus de un șef, o condiție a succesului este acea aplatizare și mecanizare, acea proletarizare sufletească a aderenților în interesul "disciplinei". De aceea, odată ajunși stăpîni, partizanii luptătorului pentru o credință, de regulă, degenerează rapid într-o tipică pătură de profitori". Nu putem spune că Revoluția Română nu a urcat pe scaunele puterii o consistentă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
au plasat o parte din economii în împrumuturile către ruși. Refuzul guvernului sovietic de a onora datoriile regimului țarist îi pune într-o situație dificilă. Astfel, o parte a claselor mijlocii se trezește lipsită de resurse materiale, declasată, împinsă către "proletarizare" și pornită împotriva starului liberal, considerat responsabil de acest dezastru. Mai puțin afectați, muncitorii și funcționarii suferă din cauza creșterii prețurilor care nu este compensată de mărirea salariilor. Acest aspect, la care se adaugă revenirea celor demobilizați la locurile de muncă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de după război, clasele mijlocii sînt și ele afectate de criză și suportă consecințele măririi prețurilor, a devalorizării monetare și a politicii deflaționiste a lui Brüning. Numeroși reprezentanți ai acestor categorii suferă în plus și de pierderea care însoțește marginalizarea și proletarizarea acestei societăți încă foarte ierarhizată și legată de semnele recunoașterii sociale. Astfel, disperarea o împinge să se îndrepte către socialiști și comuniști care îi propun un remediu mai rău decît răul, dar alături de cei care pretind că îi oferă o
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
forță politică de prim plan. Recrutîndu-și membrii (200.000 în 1930) și alegătorii din rîndurile categoriilor sociale celor mai afectați de criză, Partidul Național-Socialist cîștigă adepți printre țăranii loviți de căderea exporturilor agricole, în burghezia mică și mijloacele amenințate de proletarizare și speriate de pericolul revoluției, în rîndurile șomerilor și ale marginalizaților cărora organizațiile naziste le oferă un refugiu provizoriu împotriva sărăciei și în sfîrșit în rîndul tinerilor al căror viitor pare a fi fără speranțe și care cred că vor
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
categorii reacționează la efectele economice și sociale ale războiului, apoi la cele provocate de "Marea criză" ilustrează foarte bine situarea lor pe poziții sociale pe care aceste evenimente le-au zdruncinat serios, chiar dacă, în termeni statistici cel puțin, ideea unei "proletarizări" a burgheziei și a claselor mijlocii trebuie privită ca relativă, inclusiv într-o țară ca Germania unde criza din 1920-1923 a avut la acest nivel efecte devastatoare. Peste tot, devalorizarea monetară a afectat patrimoniile și a determinat scăderea veniturilor tradiționale
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
întemeia o industrie națională, pentru organizarea producțiunii industriale"2 . Și dacă nici în viitor socialiștii nu prevăd o industrie națională, e clar că ei nu pot spera, nici pentru viitor, în existența unui proletariat. Socialiștii de pe atunci nu doresc nici proletarizarea țărănimii: 1 "Revista socială", 1886 ăan. I, nr. 8-11î. 2 Ibidem, p. 437. "Și ce vom avea în viitor în schimb cu jertfirea producătorilor mici? Vom avea o aristocrație bogată, în ale cărei mâini va fi adunat pământul țării românești
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
altor eroi sau situații. Cele mai răspândite c. au fost cele despre Horea, Tudor Vladimirescu, Avram Iancu, Al. I. Cuza și despre răscoalele de la 1907. Ca o prelungire a c. țărănesc de revoltă socială a apărut c. având ca subiecte proletarizarea, înstrăinarea emigranților și îndemnul la revoltă. Relativ la structura compozițională a c. se constată, ca în toată poezia populară, absența strofei. Segmentarea se poate face în funcție de motive și elemente motivice aglutinate, contaminate pe baza emoției asociative. Unele c. au refrene și
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
care autorul le face. Întâlnim în el concepte „uitate”, „ocolite” sau pur și simplu rămase inoperante pentru sociologii din România (alienare, fetișismul mărfii, xenocentrism, sexism instituționalizat, lupta de clasă, îmburghezirea clasei muncitoare, masculinitate hegemonică, oprimarea femeilor, panică morală, injustiție socială, proletarizare, socialism de stat etc.), care, lepădându-se de marxism, au aruncat, odată cu apa, și copilul din copaie. Dacă în perioada comunistă, în științele socioumane te împiedicai de „marxismul creator” la tot pasul, după decembrie ’89, Karl Marx a fost izgonit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
apreciere aproape universalizată a materiei naționale. * * * Față de modelul sacralizării, cel al monumentalizării deplasează sensibil referentul spontaneității creatoare. Din punct de vedere sociologic, figurile sacralizării corespund dispariției sistemului de bresle care organiza lumea artei și sunt angajate într-un proces de proletarizare a societății creatorilor și de modificare a regulilor de acces în câmpul artei. Chiar dacă în sens istoric acest fenomen corespunde unei realități instituționale specifice marilor culturi, vocabularul și dispozitivele imaginare au putut migra și "înarma" culturile emergente. În măsura în care acolo nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
majoritate fiind romi. Există deja o așezare informală de mici dimensiuni în perioada comunistă, dar procesul formării ghetoului respectiv este condiționat de procesul formării unei economii de tip neoliberal ce s-a instaurat după Revoluție, care a condus la de-proletarizarea unei părți masive din societatea românească și la excluderea și rasializarea accentuată a romilor[2], foști proletari industriali și agricoli cu o calificare scăzută, care au fost mutați la Pată Rât din centrul sau de la periferiile oraului unde locuiau adesea
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
al Întregii Rusii" erau aproximativ 200.000 de membri. Pe vremea lui Stalin, partidul s-a angajat într-o amplă campanie de recrutări de noi membri, atât din zona rurală cât și din orașe. Această acțiune avea ca scop atât "proletarizarea" partidului cât și încercarea lui Stalin să-și întărească baza de susținere prin depășirea numerică a veteranilor bolșevici și prin reducerea influenței lor în partid. Până în 1933, partidul avea aproximativ 3,5 milioane de membri dar, ca un rezultat al
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/298411_a_299740]
-
țăranilor asupra unor părți de moșie micșorase și interesele lor comune, solidaritatea lor în rezistența împotriva abuzurilor nobilimii. Izolați, ei erau mai ușor deposedați de lotul lor. Alungarea cu forța a țăranilor de pe moșii a accelerat ruinarea majorității țărănimii engleze, proletarizarea ei, dizolvarea completă a raporturilor de dependență feudală și a deschis larg calea pentru trecerea la sistemul muncii salariate, proces care se va desăvârși, însă, abia în secolul al VIII-lea, după revoluția burgheză.
Fenomenul împrejmuirilor () [Corola-website/Science/312156_a_313485]
-
mediu favorabil dezvoltării personalității în societate, ceea ce presupunea redefinirea raporturilor sociale devenite inechitabile. ""Principiul individual în economia pieței, adică în economia liberală prin excelență, trebuie să fie echilibrat de princiul social și uman, menit să îndepărteze pericolul de moarte al proletarizării. Aici este rolul uman al liberalismului: a lupta pentru desproletarizarea categoriilor muncitoare, susținând o politică socială energică, promovând o largă difuzare a proprietății, asigurând descentralizarea în toate domeniile."" Trebuie ținut seama că aceste idei erau prezentate în perioada în care
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
se datorează în primul rând majorității proletare formate din țărani alungați de pe pământurile aflate în uz comun odată cu generalizarea fenomenului de împrejmuire (enclosure), la care necesitatea supraviețuirii conta cu siguranță mai mult decât orice alt considerent când era vorba de proletarizarea lor și antrenarea în competiția acerbă pe piața muncii din orașe. Numeroși autori (Becker & Wössmann, Korotaiev, Malkov & Kalturina) au pledat sau testat cu succes teza care explică succesul economic și progresul capitalismului în teritoriile protestante prin legătura între accentul pus
Etica protestantă și spiritul capitalismului () [Corola-website/Science/312361_a_313690]