70 matches
-
în care ei erau despărțiți de mijloacele de producție. A răspunde la aceste întrebări înseamnă a încerca rezolvarea uneia din chestiunile esențiale ale istoriei începuturilor formării clasei noastre muncitoare: stadiul pe care l-a atins în acea perioadă procesul de proletarizare a lucrătorilor industriali. Din nefericire, natura materialului documentar, pe care ni-l pun la dispoziție actualmente arhivele, nu ne permite să dăm la acele întrebări un răspuns clar și complet. Știm că lucrătorii de la cele mai multe ateliere de cooperație capitalistă simplă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
slabă, asupra feudalității române, relativ puternică..." Astfel, "în timp ce în Occident instituțiile burgheze au fost un rezultat al dezvoltării burgheziei, în România totul s-a petrecut invers. Aici, burghezia s-a emancipat numai după introducerea instituțiilor burgheze". Socialiștii insistă asupra nemaipomenitei proletarizări a țărănimii. Cît privește situația muncitorimii, aceasta este astfel descrisă: "În marile orașe românești muncitori străini se găsesc în număr mare și, în unele ramuri ale industriei, salariații sînt mai elevați și ceva mai umani, dar muncitorii indigeni vor învăța
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care dormitează în străfundurile lui depind de un mare număr de alte persoane. Vedem cum indivizii cad pradă angoaselor sociale și presiunilor de a se conforma și asemăna cu un model colectiv. Conform acestei concepții, schimbarea nu e rezultatul unei proletarizări a omului, nici a unei socializări a economiei. Asistăm, din contra, la o masificare, adică la amestecarea și malaxarea categoriilor sociale. Proletari sau capitaliști, indivizi cultivați sau ignoranți, originea nu contează: aceleași cauze produc aceleași efecte. Plecînd de la diverse fragmente
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
partea bună a Forței sunt comuniștii. Titus Popovici și Mircea Drăgan, împreună cu excelenții actori Ilarion Ciobanu, Colea Răutu, George Calboreanu fixează un nivel de realizare a propagandei comuniste cu mijloace ale manipulării artistice greu de depășit. Aproape de soare (1961) sau Proletarizarea țărănimii Transformarea țăranilor în proletariat urban. Procesul de industrializare a României, construirea de blocuri de locuințe „socialiste” în toate orașele mari ale țării, asigurarea independenței energetice (minerit, hidrocentrale) cu forță de muncă. Din aceste cauze, la sfârșitul anilor ’50 are
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pentru combinat. Dincolo de interesul economic, Partidul Comunist dorește o creștere cantitativă a clasei muncitoare, masă de manevră și pepinieră de cadre. Pe de altă parte, tot propaganda cinematografică promovează un proces invers : tinerii ingineri, medicii, profesorii să meargă în sate. Proletarizarea țărănimii și ruralizarea intelectualității sunt obiectivele a căror realizare asigură PCR o structură socială convenabilă politic. Ambele servite cu sârg de cinematografie. Când primăvara e fierbinte (1961) sau Balet de imagine pe margine Cu Viața nu iartă, Manole Marcus și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ascensiuni sociale a multor muncitori și chiar țărani, prefăcuți peste noapte în activiști de partid, dar și, după o sumară școlarizare, în profesori, ingineri, militari de carieră. Securitatea "poporului" a înghițit singură câteva mii de asemenea inși, armata alte mii. Proletarizarea funcției publice, de la primăriile de sat la aparatul guvernului, este perfect ilustrată de modul în care Ana Pauker a evacuat într-o bună dimineață întregul personal din Ministerul Afacerilor Externe, arestându-i pe unii și înlocuindu-i, cu câteva rare
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
calendaristica națională, această dată simbolizează Unirea din 1859 a celor două principate române. În lucrarea Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică în R.P.R., pe scheletul căreia s-a scris manualul de Istoria R.P.R., M. Roller pregătea proletarizarea zilei de 24 ianuarie: "sărbătoarea Unirii Naționale este în același timp pentru clasa muncitoare din România sărbătoarea Unirii Muncitorești" (Roller, 1951, p. 171). La această dată în anul 1905 este consemnată o întrunire a muncitorimii care a relansat lupta proletară
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
întrunire a muncitorimii care a relansat lupta proletară împotriva exploatării capitaliste. Până la urmă, re-semnificarea zilei de 24 ianuarie dintr-un simbol al unității naționale într-unul al unității muncitorești nu a fost încorporată în manual. Cu toate acestea, proiectul de proletarizare a zilei naționale merita menționat întrucât deschide o fereastră prin care pot fi examinate operațiile desfășurate în laboratorul ideologic de re-semantizare a trecutului românesc. Cazuistica proletarizării unirii naționale nu se oprește aici. Finalul celui de-al Doilea Război Mondial, sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al unității muncitorești nu a fost încorporată în manual. Cu toate acestea, proiectul de proletarizare a zilei naționale merita menționat întrucât deschide o fereastră prin care pot fi examinate operațiile desfășurate în laboratorul ideologic de re-semantizare a trecutului românesc. Cazuistica proletarizării unirii naționale nu se oprește aici. Finalul celui de-al Doilea Război Mondial, sfârșit prin "eliberarea națională a României de către glorioasa armată sovietică", a ocazionat două evenimente cu valențe simbolice divergente, naționale, respectiv sociale: i) unificarea național-teritorială, prin redobândirea Transilvaniei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de cunoscută ne este afirmația sociologului și cît de actuală în folosirea intelectualilor, a personalităților în momentele electorale de la noi. Cînd un partid e condus și animat de șefi plebiscitari, are loc o "aplatizare morală" sau, mai clar spus, o proletarizare spirituală a aderenților săi. Într-o asemenea organizare, aderenții nu-i pot fi utili șefului decît dacă i se supun orbește, adică dacă sînt, ca în America, înregimentați într-o mașinărie care nu e perturbată nici de vanitățile notabilităților, nici
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în cazul luptei pentru o credință, căci aceasta e condusă sau inspirată de obicei de conducători adevărați, profeți ai revoluției. Și, ca în cazul oricărui aparat condus de un șef, o condiție a succesului este acea aplatizare și mecanizare, acea proletarizare sufletească a aderenților în interesul "disciplinei". De aceea, odată ajunși stăpîni, partizanii luptătorului pentru o credință, de regulă, degenerează rapid într-o tipică pătură de profitori". Nu putem spune că Revoluția Română nu a urcat pe scaunele puterii o consistentă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de capital, în competiția pentru rămășițele lumii necapitaliste" (ibid. 391, în trad. engl. a autorului). Dintre gînditorii clasici marxiști, Rosa Luxemburg a vorbit cel mai mult despre impactul imperialismului asupra societăților precapitaliste, distrugerea economiei naturale, perfecționarea mijloacelor de producție și proletarizare, adică expansiunea muncii salarizate. Totuși, punctul ei de vedere asupra acestui subiect se limita la impactul capitalului străin și excludea "orice considerație asupra forțelor interne și a contradicțiilor din cadrul modului precapitalist de producție" (Barone 1985:34). Teza subconsumului a fost
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
folosite de jurnalist aparțin limbajului politic și ele sunt perfect adaptate sistemului limbii române: a adera, apodictic, atavism, autonomie administrativă, buget, a capitaliza, contribuabil, reformator, ingerință, integritate, justițiabil, lege organică, legiuitor, memoriu, neutralitate, a pacifica, a pleda, politică protecționistă, prerogativă, proletarizare, a promulga, protectorat, putere beligerant, reședință, a stipula ș.a. Alături de numărul mare de neologisme, publicistica eminesciană înregistrează numeroase forme lexicale arhaice și regionale: a condemna, curagiu, cu osebire, disculț, a dizbate, a hrăpi, iașeni, împlerea, împrotiva, a închizășui, a încunjura
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
întemeia o industrie națională, pentru organizarea producțiunii industriale"2 . Și dacă nici în viitor socialiștii nu prevăd o industrie națională, e clar că ei nu pot spera, nici pentru viitor, în existența unui proletariat. Socialiștii de pe atunci nu doresc nici proletarizarea țărănimii: 1 "Revista socială", 1886 ăan. I, nr. 8-11î. 2 Ibidem, p. 437. "Și ce vom avea în viitor în schimb cu jertfirea producătorilor mici? Vom avea o aristocrație bogată, în ale cărei mâini va fi adunat pământul țării românești
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de clasă decît a unei conștiințe naționale. Pe deasupra, se cuvine să observăm că acestă conștiință de clasă a apărut dinainte de revoluția industrială, fiind în strînsă legătură cu o frustrare crescîndă resimțită în fața inegalităților de acces la proprietate și nu odată cu proletarizarea ulterioară.150 În Germania și în Franța, școala publică a servit la întărirea sentimentului național, cu scopul de a contracara solidaritățile de clasă ce nu s-au manifestat decît tîrziu, după revoluțiile de la 1848. Tiparul, părintele limbilor naționale Sentiment al
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
nu ar fi întregită de înțelegerea omului matur, a scriitorului înarmat cu cunoașterea legilor dezvoltării societății. Oglindind un moment însemnat, cel al anului care cuprindea fermenții marii răscoale țărănești, Zaharia Stancu a relevat ceea ce a fost semnificativ atunci: sărăcia deplină, proletarizarea unor largi pături țărănești, accentuarea exploatării, a jefuirii maselor muncitoare de către moșierime și burghezie. El a scos în lumină, în același timp, forța maselor, ura înverșunată împotriva stăpânilor. În sfârșit, ca atent observator al realităților satului, Zaharia Stancu a ilustrat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în măsură să demistifice unele „adevăruri” cu putere de circulație în epocă, să „mineze” unele prejudecăți în cunoașterea sociologică. Sunt relevante, din acest punct de vedere, contribuțiile gheriste cu privire la „nonvaloarea pământurilor țărănești”, care producea acea lipsă relativă de pământ, precum și „proletarizarea neoiobăgistă” cu efecte în direcția fărâmițării și transformării pământurilor țărănești în nonvalori, „chiar când raportul dintre întinderea pământului și volumul populației rămâne neschimbat și când pământul nu se concentrează în mâini mai puține” (Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 11); de pe pozițiile neoiobăgiei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
calendaristica națională, această dată simbolizează Unirea din 1859 a celor două principate române. În lucrarea Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică în R.P.R., pe scheletul căreia s-a scris manualul de Istoria R.P.R., M. Roller pregătea proletarizarea zilei de 24 ianuarie: "sărbătoarea Unirii Naționale este în același timp pentru clasa muncitoare din România sărbătoarea Unirii Muncitorești" (Roller, 1951, p. 171). La această dată în anul 1905 este consemnată o întrunire a muncitorimii care a relansat lupta proletară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întrunire a muncitorimii care a relansat lupta proletară împotriva exploatării capitaliste. Până la urmă, re-semnificarea zilei de 24 ianuarie dintr-un simbol al unității naționale într-unul al unității muncitorești nu a fost încorporată în manual. Cu toate acestea, proiectul de proletarizare a zilei naționale merita menționat întrucât deschide o fereastră prin care pot fi examinate operațiile desfășurate în laboratorul ideologic de re-semantizare a trecutului românesc. Cazuistica proletarizării unirii naționale nu se oprește aici. Finalul celui de-al Doilea Război Mondial, sfârșit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al unității muncitorești nu a fost încorporată în manual. Cu toate acestea, proiectul de proletarizare a zilei naționale merita menționat întrucât deschide o fereastră prin care pot fi examinate operațiile desfășurate în laboratorul ideologic de re-semantizare a trecutului românesc. Cazuistica proletarizării unirii naționale nu se oprește aici. Finalul celui de-al Doilea Război Mondial, sfârșit prin "eliberarea națională a României de către glorioasa armată sovietică", a ocazionat două evenimente cu valențe simbolice divergente, naționale, respectiv sociale: i) unificarea național-teritorială, prin redobândirea Transilvaniei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]