101 matches
-
trupului. Astfel, ea se deschide foarte sugestiv către interlocutor, traducând o dorință relațională intensă. În cea de-a doua imagine, capul Synei nu urmează poziția capului lui Syner. De altfel, în cea de-a doua situație încheieturile mâinilor aflate în pronație nu se deschid în direcția încheieturilor lui Syner. Syna păstrează controlul situației. Dar atunci când capul ei se înclină, Syna se abandonează lascivității pe care o cheamă. Aceste două gesturi inconștiente dezvăluie dorințe mai conștiente. Gesturile efectuate pe antebrațe sunt similare
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
noastre. Fără ele nu am putea îmbrățișa, nu ne-am putea apropia afectiv de cineva. În situațiile în care ne protejăm, coatele sunt îndepărtate de trup, stabilim o distanță, un câmp între noi și ceilalți. Încheieturile mâinilor noastre sunt în pronație. Tindem să ne închidem, să ne retragem în noi. Invers, când ne întoarcem către ceilalți, coatele și încheieturile mâinilor se deschid către ei. De altfel, când ne deschidem explicit către ceilalți pentru a-i primi, ne este imposibil să o
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
stângă a creierului) intervine pe deplin atunci când ne plasăm în postură de control - prin urmare, de închidere sau de agresivitate (vezi caseta despre Hitler, p. 150). În următoarele două imagini, partea superioară a trupului este închisă, iar coatele, aflate în pronație, sunt blocate în direcția interiorului trupului. Brațul stâng este brațul emoțiilor, cel mai „impulsiv”. Aici, cu el așezat mai în față, Syna este mai dispusă să se deschidă emoțional, să intervină, să acționeze. Cu toate că prima ilustrație este mai pozitivă decât
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
desprindem, eram gata să ne deschidem. Ne dădeam seama că există o lume exterioară, diferită de noi. Pentru specialiștii în dezvoltarea copilului, deschiderea încheieturilor mâinilor, numită și „supinație”, este cu adevărat semnul deschiderii spre ceilalți și spre lume. Încheieturi în pronație Încheieturi în supinație Prin deschiderea încheieturilor mâinilor și din mișcarea lor în toate felurile dăm forță cuvintelor care însoțesc aceste gesturi. Raportul dintre vorbă și gest se transmite prin încheieturi. Având în vedere implicarea profundă a emisferei stângi în limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
degrabă desface ușor picioarele, așa cum face Syner în cele două situații de mai jos. Încercați să ghiciți în care dintre ele deschiderea lui sexuală este mai mare. Ambele poziții sunt de deschidere, însă în imaginea din stânga, cu încheieturile mâinilor în pronație, Syner e ferm pe poziție. Deschiderea se datorează curiozității; trupul lui nu exprimă o anumită deschiderea afectivă, pentru că încheieturile mâinilor lui nu sunt deschise, ca în a doua imagine. Examinarea procesului de seducție ne permite să remarcăm două lucruri care
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
de pe loc și din alergare); Învățarea și consolidarea prinderii mingii venite din urmă, din alergare în plină viteză; Învățarea și consolidarea pasei cu o mână (din alergare de viteză, laterale, oblice înainte și înapoi); Învățarea și consolidarea paselor speciale (din pronație, din săritură, pe sub picior); Învățarea și consolidarea driblingului simplu și multiplu; Învățarea și consolidarea aruncării la poartă (de pe loc, din alergare, din săritură, de la distanță, cu pas adăugat, încrucișat, săltat); Învățarea și consolidarea aruncării la poartă din plonjon (cu cădere
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
-
la alt vârf de contraatac; 5. Aruncarea la poartă din săritură, din alergare și cu boltă peste portar; 6. Alergare cu schimbări de direcție, depășire în dribling; 7. Infiltrarea la semicerc. Atacul organizat: 1. Pasarea mingii în pătrundere succesivă din pronație și din săritură; 2. Aruncarea la poartă: din săritură cu ducerea brațului lateral stânga sau dreapta, în funcție de unghiul de aruncare și poziția față de poartă (stânga sau dreapta), din săritură cu aterizare pe piciorul din partea brațului de aruncare, din săritură cu
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
-
mușchii coracobrahial, și brahial anterior, nervul musculocutanat; * mediale: cu vasele brahiale; * laterale: cu nervul radial. Prin nervul musculocutanat Acțiunea: 1. flexia antebrațului pe braț (care este completă numai dacă antebrațul este în supinație); 2. este supinator al antebrațului aflat în pronație; 3. adductor al brațului (capul scurt); 4. abductor și rotator medial al brațului (capul lung); 5. flexia brațului față de antebraț (mișcarea de împingere din flotări) când ia punct fix pe antebraț. MUȘCHIUL BRAHIAL Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
radială are raporturi cu ramura superficială a nervului radial și cu vasele radiale; - este încrucișat de tendoanele mușchilor lung abductor al policelui și extensor scurt al policelui. Acțiunea: 1. flexor al antebrațului pe braț; 2. supinator, dacă antebrațul este în pronație forțată, 3. pronator, dacă brațul este în supinație completă. Din nervul radial. MUȘCHIUL LUNG EXTENSOR AL CARPULUI (PRIMUL RADIAL EXTERN) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - marginea laterală a humerusului, - septul intermuscular lateral al brațului. La baza metacarpianului al
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
sus spre înainte jos și pune bățul de ștafetă, în mâna „primitorului”. Acest lucru se realizează în urma unei comenzi, semnal, stabilit de comun acord cu „primitorul”. „Primitorul”, la semnalul partene- rului său, duce brațul întins înapoi sus, cu palma în pronație (în sus) și încearcă să mențină această poziție nemișcată- chinograma nr.10. „Primitorul” are și sarcina de a alege momentul oportun de a începe alergarea, ținând cont de viteza cu care vine „aducătorul”. Este cel mai avantajos procedeul de chinograma
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
pacientului să ridice brațul contra rezistenței opuse de KT. Verificarea participării marelui dorsal se face din aceeași poziție cu brațul la orizontală, solicitându-se apropierea acestuia de trunchi împotriva rezistenței opuse de KT. La nivelul cotului se verifică flexia, extensia, pronația și supinația antebrațului, executând o mișcare activă cu rezistență opusă de KT la executarea mișcărilor de flexie a cotului, atunci când KT se opune acestei mișcări, prin încercarea de a duce antebrațul în extensie, iar pentru extensie sunt testate mișcările de
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și supinația antebrațului, executând o mișcare activă cu rezistență opusă de KT la executarea mișcărilor de flexie a cotului, atunci când KT se opune acestei mișcări, prin încercarea de a duce antebrațul în extensie, iar pentru extensie sunt testate mișcările de pronație și supinație. La nivelul pumnului, al mâinii și degetelor, se recurge la aceleași procedee, cu unele observații asupra policelui. Practic, pacientul este solicitat să se opună mișcărilor pasive de flexie și extensie a policelui executate de către KT sau, cu palma
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
La această vârstă intră în discuție și coordonarea brațelor în acțiuni complexe de apucare, ridicare și manevrare a unor obiecte uzuale, poziția brațelor în ortostatism (cu ambele brațe pe lângă corp; un braț întins, celălalt flectat din cot cu mâna în pronație, degetele flectate, policele între index și median), dacă poate sau nu să stea în picioare; amețește; flectează genunchii; cade în față, în spate sau în lateral și dacă poate să se deplaseze - iar în caz afirmativ, dacă prezintă tulburări de
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
ceafă, cu membrul superior plegic plasat în extensie, palma înpronație, degetele în extensie prin intermediul unui săculeț cu nisip (fig. VI.28 a, b). Posturarea în decubit ventral se realizează cu brațul în abducție peste 90°, cotul în flexie, antebrațul în pronație, iar în mână se ține un sul (fig. VI.29). Posturarea în decubit lateral se realizează numai pe partea sănătoasă, brațul în ușoară abducție cu ajutorul unei pernuțe, cotul în flexie la 90°, mâna în pronație, ține un sul, membrele inferioare
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
cotul în flexie, antebrațul în pronație, iar în mână se ține un sul (fig. VI.29). Posturarea în decubit lateral se realizează numai pe partea sănătoasă, brațul în ușoară abducție cu ajutorul unei pernuțe, cotul în flexie la 90°, mâna în pronație, ține un sul, membrele inferioare în ușoară flexie, cel plegic depășindu-l pe cel sănătos, între membre plasându-se o pernă sau o pătură (fig. VI.30). Fig. VI.28 a, b Fig. VI.29 Fig. VI.30 Posturarea în
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
b Fig. VI.29 Fig. VI.30 Posturarea în așezat se realizează cu brațul afectat în abducție, cu un săculeț cu nisip în mână, la nivelul cotului se plasează o pernă pentru a menține brațul în abducție, iar antebrațul în pronație. Fig. VI.31 Așezat, brațul în ușoară abducție, antebrațul flectat în rotație externă cu un sul în mână, fiind fixat cu un săculeț cu nisip (Vlad și Pendefunda, 1992). Fig. VI.32 Posturile în afecțiunile cardiovasculare Utilizarea posturilor în afecțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
care KT le poate folosi în procesul de recuperare și care, cu înțelegere și multă perseverență, le poate procura: masa basculantă; montaj de scripeți cu contragreutate; planșete pentru poziționat corpul în decubit dorsal, ventral și lateral; sistem cu contragreutăți pentru pronație și supinație; manivela pentru circumducție; bicicleta verticală; paralele reglabile pentru reeducarea mersului; montaj de trepte pentru reeducarea mersului; montaj de scripeți pentru abducția și adducția membrelor superioare și inferioare; amenajarea scaunului și a fotoliului rulant. La aceste dispozitive și amenajări
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
infantilă; b) diplegia spastică, cu cele două forme: - paraplegia; - tetraplegia. a) Hemiplegia spastică infantilă se caracterizează prin deficit motor al membrelor de aceeași parte a corpului, dublat de spasticitate. Forme de manifestare: membrul superior în adducție, cotul flectat, antebrațul în pronație, pumnul strâns în flexie, policele între degetele 2 și 3. Membrul inferior: contractat în extensie, șoldul în adducție și rotație internă, genunchiul extins, piciorul în echin. b) Diplegia spastică, forma paraplegică. Spasticitatea interesează selectiv membrele inferioare. Tabloul clinic înscrie adducția
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
să mențină contactul cu solul. Se repetă și cu celălalt picior, spatele este menținut drept, fiind sprijinit de toracele KT. υ Pacientul: în decubit dorsal, picioarele flectate; capul este sprijinit pe un săculeț cu nisip, brațele pe lângă corp, palmele în pronație. ω KT este plasat în dreptul capului pacientului, P și CP pe umeri, cu degetele 2-5 pe omoplați, iar policele pe claviculă. Acțiunea: KT ridică partea superioară a corpului, concomitent cu bărbia în piept, palmele alunecă pe sol, iar picioarele se
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
extensia este îndepărtarea antebrațului de braț. Mișcarea de flexie este realizată de mușchii brahial anterior și biceps brahial, iar cu rol accesoriu participă mușchii epitrohleeni și epicondilieni, cu precădere lungul și scurtul supinator, ultimii doi numai în condițiile antebrațului în pronație. În mișcările cu contrarezistență participă toți flexorii, atât cei principali, cât și cei accesorii. Mișcarea de extensie este realizată de mușchii triceps și anconeu. În extensie, primul intervine anconeul, urmat de vastul intern și apoi cel extern al tricepsului. Porțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
rezistență crescută. Antebrațul prezintă articulație radio-cubitală proximală și distală, ultima cunoscută și sub denumirea de articulație a pumnului. Mișcările în articulația radio-cubitală sunt de răsucire. Când aceasta se face în interior - palma privește în jos, iar policele înăuntru -, se numește pronație; când răsucirea se face în exterior - palma privește în sus, iar policele în afară -, se numește supinație. Flexia și extensia în articulația cotului influențează calitatea pronației și supinației astfel: prin flexia antebrațului pe braț pronația este diminuată, iar în extensia
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
aceasta se face în interior - palma privește în jos, iar policele înăuntru -, se numește pronație; când răsucirea se face în exterior - palma privește în sus, iar policele în afară -, se numește supinație. Flexia și extensia în articulația cotului influențează calitatea pronației și supinației astfel: prin flexia antebrațului pe braț pronația este diminuată, iar în extensia antebrațului mișcarea de pronație este mai amplă. Mușchii pronatori principali sunt: rotundul pronator, pătratul pronator, iar ca mușchi accesorii sunt: primul radial extern, marele palmar, brahioradialul
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
iar policele înăuntru -, se numește pronație; când răsucirea se face în exterior - palma privește în sus, iar policele în afară -, se numește supinație. Flexia și extensia în articulația cotului influențează calitatea pronației și supinației astfel: prin flexia antebrațului pe braț pronația este diminuată, iar în extensia antebrațului mișcarea de pronație este mai amplă. Mușchii pronatori principali sunt: rotundul pronator, pătratul pronator, iar ca mușchi accesorii sunt: primul radial extern, marele palmar, brahioradialul și anconeul. Mușchii supinatori principali sunt: scurtul supinator și
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
face în exterior - palma privește în sus, iar policele în afară -, se numește supinație. Flexia și extensia în articulația cotului influențează calitatea pronației și supinației astfel: prin flexia antebrațului pe braț pronația este diminuată, iar în extensia antebrațului mișcarea de pronație este mai amplă. Mușchii pronatori principali sunt: rotundul pronator, pătratul pronator, iar ca mușchi accesorii sunt: primul radial extern, marele palmar, brahioradialul și anconeul. Mușchii supinatori principali sunt: scurtul supinator și bicepsul brahial, iar camușchi accesorii, brahioradialul extensor propriu și
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
INDICAȚII METODICE: flexia se execută lent și se solicită pacientului să urmărească mișcarea și să încerce să o dirijeze mental, să redea senzațiile pe care le are în timpul mobilizării. υ Pacientul: în decubit dorsal, brațul în abducție, antebrațul întins în pronație. ω KT este în lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: flexia antebrațului pe braț. Fig. IX.32 a, b Extensia υ Pacientul: în decubit dorsal, cu brațul în abducție, antebrațul în flexie
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]