1,071 matches
-
demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât ... – Adjectivele pronominale. Ci, vi, ne cu valoare pronominală și adverbială ... – Numeralul: clasificare, folosirea numeralului cardinal și ordinal ... – Verbul: conjugare și diateză. Modurile și timpurile. Conjugarea verbelor regulate, neregulate, defective. Folosirea auxiliarelor. Acordul participiului trecut. Folosirea formelor pronominale cu imperativul și cu modurile impersonale. Folosirea conjunctivului. "Periodo ipotetico". Concordanța timpurilor la indicativ și conjunctiv. Vorbirea directă și indirectă ... – Adverbul: clasificare și formare; gradele de comparație ... – Prepoziția, conjuncția, interjecția ... ... II. Literatura italiană ● Noțiuni de teorie literară: ● Noțiunea de opera
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Subiectul - simplu, multiplu ... – Complement ● complementul direct - recunoaștere; realizări ale complementului direct; aspecte normative ● complementul indirect - recunoaștere; realizări ale complementului indirect; aspecte normative ... – Circumstanțiale: de loc, de timp, de mod, de măsură, comparativ, de cauză, de scop. ... – Atributul - atributul adjectival, substantival, pronominal, circumstanțial, predicativ. ... ... LITERATURA POLONĂ BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA POLONĂ MATERNĂ Limba polonă Literatura polonă ... 4. TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ PENTRU COPII A. LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
substantive comune și substantive proprii; genul și numărul; substantive colective; cazul substantivelor; funcții sintactice; categoria determinării: articolul hotărât și nehotărât; ortografie și ortoepie. ... – Adjectivul - tipuri; acordul adjectivului cu substantivul; gradele de comparație; funcții sintactice; ortografie și ortoepie. ... – Pronumele și adjectivul pronominal - tipuri (pronumele personal propriu-zis; pronumele reflexiv; adjectivul de întărire; pronumele de politețe; pronumele și adjectivul posesiv; pronumele și adjectivul demonstrativ; pronumele și adjectivul interogativ; pronumele și adjectivul relativ; pronumele și adjectivul nehotărât; pronumele și adjectivul negativ); cazuri și funcții sintactice
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
și adjectivul demonstrativ; pronumele și adjectivul interogativ; pronumele și adjectivul relativ; pronumele și adjectivul nehotărât; pronumele și adjectivul negativ); cazuri și funcții sintactice; ortografie și ortoepie. ... – Numeralul - tipuri de numeral (cardinal și ordinal), categoria numărului, genului; valoarea adjectivală, substantivală și pronominală; cazul; funcții sintactice; ortografie și ortoepie. ... – Adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția - tipuri/clasificare; recunoaștere; ortografie, ortoepie și punctuație. ... ● Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
direct - recunoaștere; realizări ale complementului direct; aspecte normative ● complementul indirect - recunoaștere; realizări ale complementului indirect; aspecte normative ● complementul relativ, complementul de agent ... – Circumstanțiale: de loc, de timp, de mod, de măsură, comparativ, de cauză, de scop ... – Atributul - atributul adjectival, substantival, pronominal, circumstanțial, predicativ ... ... ... II. LITERATURA TURCĂ 1. RIME și GHICITORI (Tekerlemeler, Bilmeceler): Tirtil, Kucuk Dostum, Leylek , Ebe, Hanim Kizi, Kayikși, Siniflar, Ucaklar, Ayva, Tavsan, Kelebek ... 2. POEZII (Șiirler): 23 Nisan Șiiri; Mevsimler; Sinifta; Topum; Kedi;, Yildizlar; Emin Ekinci-Ogretmen; Koksal Harslan-Ogretmenim; Hakki
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
cu anumite conținuturi abordate la activitatea opțională o limbă străină); sinonimia; antonimia; paronimia; omonimia; polisemia; * nivelul morfologic: substantivul comun/propriu; genul, numărul, cazul; articolul; adjectivul: genul, numărul; acordul cu substantivul determinat; pronumele personale propriu-zise și de politețe; pronumele și adjectivele pronominale demonstrative (asociate frecvent adverbelor de apropiere/depărtare); pronumele și adjectivele pronominale posesive; numeralul; verbul; adverbul (de loc, de timp, de mod); prepoziția și conjuncția; interjecția; * nivelul sintactic: propoziția simplă/dezvoltată; numărul cuvintelor unei propoziții; locul ocupat de un anumit cuvânt
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
antonimia; paronimia; omonimia; polisemia; * nivelul morfologic: substantivul comun/propriu; genul, numărul, cazul; articolul; adjectivul: genul, numărul; acordul cu substantivul determinat; pronumele personale propriu-zise și de politețe; pronumele și adjectivele pronominale demonstrative (asociate frecvent adverbelor de apropiere/depărtare); pronumele și adjectivele pronominale posesive; numeralul; verbul; adverbul (de loc, de timp, de mod); prepoziția și conjuncția; interjecția; * nivelul sintactic: propoziția simplă/dezvoltată; numărul cuvintelor unei propoziții; locul ocupat de un anumit cuvânt în propoziție; propoziția enunțiativă/interogativă/exclamativă; propoziția afirmativă/negativă; raportul de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
educatoarea). Valențe ale conversației catehetice pot fi valorificate în secvențele de fixare, sistematizare a anumitor conținuturi de exemplu, în fixarea reperelor (acționale, din planul personajelor etc.) care caraterizează un text literar, a asocierilor corecte substantiv adjectiv acordat, a formelor personale pronominale etc., cel mai frecvent conversația având valoare de procedeu în cadrul jocului didactic (sau al altor metode vezi și metoda fonetică, analitico-sintetică). 6.3.5. Definiția Definiția, prezentată ca metodă 172 didactică în unele studii de specialitate, implică raportarea termen de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
enunțiative, interogative, respectiv exclamative; construirea de enunțuri pornind de la elemente date; scrierea anumitor semne grafice, litere, cifre etc.; realizarea acordului adjectiv substantiv determinat, predicat subiect; dezvoltarea/simplificarea unei propoziții; trecerea de la afirmativ la negativ și invers; folosirea corectă a formelor pronominale propriu-zise și de politețe, în conformitate cu particularitățile situației de comunicare; depășirea blocajelor în comunicare; relevarea caracteristicilor rolului de emițător al unui mesaj în diferite contexte; evidențierea calităților unui ascultător activ; adaptarea ca locutor la particularitățile interlocutorului; interpretarea anumitor roluri; realizarea dramatizărilor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
articolului hotărât/nehotărât; exerciții de fixare a formelor corecte de genitiv (în asociere cu articolul posesiv-genitival) și dativ; exerciții de completare a unor enunțuri cu formele potrivite de genitiv/dativ ale unor substantive comune/proprii; exerciții de diferențiere a formelor pronominale personale propriu-zise, respectiv de politețe; exerciții de adaptare a formelor pronominale și verbale la tipul de situație de comunicare; exerciții de realizare a acordului adjectiv substantiv determinat; exerciții de actualizare în enunțuri a unor adverbe, interjecții, a ,,cuvintelor de legătură
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în asociere cu articolul posesiv-genitival) și dativ; exerciții de completare a unor enunțuri cu formele potrivite de genitiv/dativ ale unor substantive comune/proprii; exerciții de diferențiere a formelor pronominale personale propriu-zise, respectiv de politețe; exerciții de adaptare a formelor pronominale și verbale la tipul de situație de comunicare; exerciții de realizare a acordului adjectiv substantiv determinat; exerciții de actualizare în enunțuri a unor adverbe, interjecții, a ,,cuvintelor de legătură" (conjuncții, prepoziții) etc.; * exerciții sintactice exerciții de identificare a cuvintelor unei
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
multe; Eu spun multe, tu spui una, A/al cui este...?, Al cui glas este?, La cine s-a oprit roata?, Ruda lui este...), respectiv ale adjectivelor (Găsește cuvintele potrivite, Ne jucăm cu baloane, Cum este?) și ale anumitor forme pronominale (Al cui este?, Ea el), persoana și numărul pronumelor și verbelor (Completează ce lipsește!, Continuă!, Cine este și ce face?), timpul verbelor (Ieri azi mâine, Ce am făcut ieri/în vacanță?, Ce facem acum/azi?, Ce vom face mâine?), gradele
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
et Ioan Pop-Curșeu est trop vague. Par contre, Philippe Loubière connaît le sens de cette expression et la traduit de manière adéquate. Le nom " ispita " (" tentation "), tout comme le verbe " a ispiti " (" tenter "), qui se retrouve parfois à la voix pronominale, șont fréquents dans leș poèmes de Blaga : " mă ispitesc singur să cred/că lumea e o cantare " " dans l'ombre mă propre tentation me porte à croire/que le monde est une chanson " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " je m
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Avec un sourire d'automne/sur tous leș sentiers du jour/se crucifient seuls/leș grands Christs sur des croix d'aulne. " (Tăgăduiri/Dénégations) (Miclău, 1978 : 359) On remarque la présence inédite du verbe " a răstigni " (" crucifier ") à la voix pronominale. Le verbe " a se împărtăși " (" se communier ") a, à l'origine, des connotations religieuses, même s'il est employé dans des contextes laïques. La traduction adéquate est celle de Jean Poncet, qui garde la connotation religieuse du terme : " Așteptăm/o
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
De reținut În metaanaliza pe care au efectuat-o, Macintosh și Dissanayake (2004) notează că, deși s-au identificat tipare de vorbire diferite (cei din grupul de copii cu autism înalt funcțional având tipare de vorbire mai atipice (ecolalie, inversiunea pronominală, gesturi atipice), iar cei cu sindrom Asperger tinzând să aibă mai multe ritualuri verbale și să pună întrebări ciudate), studiile aduc foarte puține argumente în favoarea diferențierii diagnosticului. Analizarea tiparelor cognitive a dat rezultate ambigue: unele studii sugerează existența unei bune
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
a împărtăși experiențele (arată, indică cu degetul) Reciprocitate socială/emoțională Perturbarea calitativă a comunicării: este necesară prezența a cel puțin un simptom Limbaj întârziat sau absent Abilități conversaționale deficitare Folosirea stereotipă și repetitivă a unor tipare lingvistice atipice (ecolalie, inversiunea pronominală) Absența jocului simbolic sau a imitării sociale Gamă restrânsă de activități/interese: este necesară prezența a cel puțin un simptom Preocupări monovalente (alinierea obiectelor) Preocuparea pentru anumite părți ale obiectelor (roțile mașinii) Respectarea rigidă a unor rutine nefuncționale Comportamente motorii
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
verbale și non-verbale. Atunci când vorbesc, acești copii au o voce monotonă, de robot, și o intonație mai degrabă interogativă (ascendentă la sfârșitul frazei) decât afirmativă. Frecvent, apare ecolalia (tendința de a repeta ceea ce li se pune) și fenomenul de inversiune pronominală. De asemenea, autiștii nu pot formula enunțuri pragmatice și, de multe ori, interpretează informația auzită în mod literal. În plus, nu se implică spontan în jocuri de simulare sau sociale. Spre deosebire de cei cu sindrom Asperger, copiii cu autism înalt funcțional
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
abordare a opoziției persoană / 143 4.5. Deicticele spațio-temporale în narațiunile la persoana întîi și la persoana a treia / 149 4.6. "Întruparea" naratorului și motivația actului narativ / 151 4.7. Cîteva consecințe pentru interpretare / 153 4.8. Alternarea referinței pronominale la persoana întîi și la persoana a treia / 159 4.8.1. Alternarea referinței pronominale la persoana întîi cu cea la persoana a treia în Henry Esmond / 161 4.8.2. Alternarea referinței la persoana întîi și a referinței la
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
la persoana a treia / 149 4.6. "Întruparea" naratorului și motivația actului narativ / 151 4.7. Cîteva consecințe pentru interpretare / 153 4.8. Alternarea referinței pronominale la persoana întîi și la persoana a treia / 159 4.8.1. Alternarea referinței pronominale la persoana întîi cu cea la persoana a treia în Henry Esmond / 161 4.8.2. Alternarea referinței la persoana întîi și a referinței la persoana a treia în romanul modern: Herzog, Numele meu fie Gatenbein, Montauk / 167 5. Opoziția
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
convenție care era cunoscută încă la vremea respectivă. În sfera acestei conexiuni, trebuie să ținem seama de măsura în care cititorul observă sau cel puțin simte tensiunea care derivă din contaminarea unui element comentativ (timpul trecut) de către unul narativ (forma pronominală de persoana întîi). În Henry Esmond situația este deosebit de complexă, dată fiind variația dintre referința la persoana întîi și cea la persoana a treia. În titlurile de capitol toate trimiterile la erou sînt la persoana întîi ("Merg la Cambridge și
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
sînt împărțite în funcție de identitatea vorbitorului dacă acesta este un narator sau un personaj ficțional (non-narator). Un narator poate fi activ sau pasiv în relație cu întîmplarea și cu procesul narativ. Numai în ultimul caz se face și distincția dintre referințele pronominale la persoana întîi și la persoana a treia în relație cu naratorul sau cu personajul. Două dintre opozițiile fundamentale ale lui Doležel sînt elemente constitutive ale situațiilor narative, și anume narator personalizat narator nepersonalizat (mod) și narațiune la persoana întîi
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ca o confirmare a tezei mele, întrucît a fost formulată expres în opoziție cu perspectiva lui Booth asupra caracterului trivial al diferenței dintre forma la persoana întîi a narațiunii și forma la persoana a treia 230. 4.8. Alternarea referinței pronominale la persoana întîi și la persoana a treia Nu aș vrea să fiu eul care trăiește povestea mea. (Max Frisch, Numele meu fie Gantenbein) El este un eu ținut la distanță. (Jacques Dubois și alții, Retorică generală) În multe romane
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
săptămînă sau două și nu m-aș mai fi culcat de atunci. Nu știu cînd a fost ziua de ieri. Mi se pare că de luni de zile port autorizația de căsătorie în buzunar 233. 4.8.1. Alternarea referinței pronominale la persoana întîi cu cea la persoana a treia în Henry Esmond În istoria romanului britanic, opera Henry Esmond a lui Thackeray (1852) reprezintă cel mai interesant exemplu de alternanță constantă între referința la persoana întîi și referința la persoana
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
treia în Henry Esmond În istoria romanului britanic, opera Henry Esmond a lui Thackeray (1852) reprezintă cel mai interesant exemplu de alternanță constantă între referința la persoana întîi și referința la persoana a treia 234. În acest roman schimbarea referinței pronominale are loc deja în trecerea de la titlul cărții la cel al primului capitol și de la acesta din urmă la textul narativ: Cartea II Viața ostășească a domnului Esmond și alte treburi privind familia Esmond Capitolul I Stau la închisoare și
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
desfășurată în toiul nopții sub ochii săi. Simțea că nu ar fi putut să se înfățișeze scumpei sale stăpîne spre a-i povesti cele întîmplate 235. Situația este destul de complicată. Probabil acesta este unul dintre motivele pentru care schimbarea referinței pronominale în Henry Esmond încă nu a fost explicată în mod satisfăcător. Alt motiv este probabil acela că a existat un anumit consens în critica literară referitoare la Thackeray în ceea ce privește ideea că scriitorul nu era condus de vreo intenție particulară în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]