2,031 matches
-
În primul rînd, s-au înmulțit foarte mult împrumuturile, anglicismele neadaptate grafic și care nici nu par să se adapteze prea curînd, atîta vreme cît tendința culturală - întemeiată pe prestigiul cultural al englezei - este de a respecta forma (scriere și pronunția) de origine: look, market, killer, broker, desktop etc. Uneori se revine la ortografia de origine chiar în cazuri în care grafia era de mult adaptată: "speaker-ul Camerei Reprezentanților din Congresul american" (RL 2083, 1997, 4). Apar însă și grafii "hipercorecte
Domnul K by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12110_a_13435]
-
scos un muzical de succes acu' șaișpe mii de ani ", computergames.ro), șaptișpe sau șaptîșpe ("păi sunt șaptișpe mii de feluri de cutii", daciaclub.ro). în genere, par să fie preferate formele populare bisilabice și fără oscilații și complicații de pronunție (ceea ce ar explica popularitatea mai redusă de care se bucură trisilabicele, mai ales cu variații de pronunțare - șaptîșpe/șapteșpe, optîșpe/optușpe, nouășpe/nooșpe - și de acord - douășpe/dooșpe). Nu e însă de exclus să fie și alți factori, pe lîngă
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
Rodica Zafiu Trecînd în revistă, săptămîna trecută, utilizările actuale ale cuvîntului drac (frecvente în oralitatea popular-familiară și în textele spontane), observam mai ales variațiile sale de pronunție și de scriere: trunchierile, rostirile regionale, inovațiile glumețe și mai ales eufemizante. Subiectul este însă destul de complex, așa încît cred că merită să enumerăm și principalele valori gramaticale și pragmatice ale termenului. Fără a fi făcut o statistică riguroasă, doar
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
EZ = Evenimentul zilei, 3517, 2003, 5). Trebuie să observăm că forma deh nici nu este cuprinsă ăn DEX (ăn care găsim doar interjecția de, cu variantele dă și dec). Nu e clar ăn ce măsură e folosită azi cu o pronunție care să corespundă ortografiei (cred că de multe ori cei care o scriu nu pronunță pe h, acesta marcănd cel mult o aspirație finală); e greu de spus dacă grafia ar putea fi una de ămprumut (există deh ăn italiană
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
ăndoielnic) că h final se pronunță: "Cin " ți-a zis că păine fără muncă, eh? " (EZ 10.02.2000). În cazul lui eh e mult mai probabil să fie vorba de modele străine (interjecții cu forma grafică eh " dar cu pronunții diferite - există ăn franceză și ăn engleză) și de funcția de diferențiere. În fine, alături de o interjecție mai bine fixată ăn limbă (hei), ăn textul citat apărea și o ilustrare a oscilațiilor ăn transcrierea unor sunete particulare, absente din sistemul
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
poziție de neutralizare, sunetul ș tinde să se asimileze, devenind j; în poziția respectivă se poate produce și un sunet intermediar, între surda ș și sonora j - și în orice caz nu există posibilități de confuzie: șmecher și jmecher sînt pronunții în variație liberă. Desigur, normele ortografiei românești nu admit o asemenea variație: tocmai de aceea, apariția lui j în scris în locul lui ș (ca în transcrierile fonetice) creează un efect puternic de oralitate populară. într-un articol din 1932, Al.
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
apariția lui j în scris în locul lui ș (ca în transcrierile fonetice) creează un efect puternic de oralitate populară. într-un articol din 1932, Al. Graur vorbea despre ,legea sforțării minime" în articularea curentă, dar și despre ,sforțarea maximă" a pronunției culte, care caută să se diferențieze de aceasta; lingvistul își ilustra considerațiile cu exemple precum zlab și jmecher, ,pronunțări care nu se întîlnesc decît în popor" (Puțină gramatică, I, p. 92). Dată fiind oscilația pronunțării, apariția în scris a lui
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
ludică. Am găsit extrem de multe exemple în care se poate vedea cum substituția ș/j a depășit contextele normale de asimilare (jmecher, dujman), apărînd nu numai înainte de consoane surde (dejtept, mijto, nijte) - unde s-ar putea încă explica printr-o pronunție marcată - dar chiar și cînd ș nu mai precede o consoană: caz în care nu mai este vorba de o pronunție autentică, ci de o simplă modă grafică. În orice caz, jmecher e o pronunție și chiar o grafie cu
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
jmecher, dujman), apărînd nu numai înainte de consoane surde (dejtept, mijto, nijte) - unde s-ar putea încă explica printr-o pronunție marcată - dar chiar și cînd ș nu mai precede o consoană: caz în care nu mai este vorba de o pronunție autentică, ci de o simplă modă grafică. În orice caz, jmecher e o pronunție și chiar o grafie cu oarecare tradiție; asigurînd un caracter mereu familiar-argotic unui termen dintre cele mai stabile: ,e un pic mai jmecher decît noi" (fanclub
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
putea încă explica printr-o pronunție marcată - dar chiar și cînd ș nu mai precede o consoană: caz în care nu mai este vorba de o pronunție autentică, ci de o simplă modă grafică. În orice caz, jmecher e o pronunție și chiar o grafie cu oarecare tradiție; asigurînd un caracter mereu familiar-argotic unui termen dintre cele mai stabile: ,e un pic mai jmecher decît noi" (fanclub.ro); ,tu ești jmecheroaică sau jmecher ...?" (forum.softnews.ro). Modificarea consoanei poate fi asociată
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
EZ 1101, 1996, 7); "F.B. vinde de ani întregi broccoli în Piața Obor" (EZ 2805, 2001, 10); Broccoli și spanacul, de exemplu, conțin mai mult beta caroten (gfs.ro). Asemănarea fonetică și morfologică - faptul că forme nearticulate italienești au exact pronunția formelor articulate românești (pasta, ravioli) - creează în cazul italienismelor un sentiment de familiaritate și de ușurință la preluare, dar și mici probleme de adaptare, producînd asimetrii în sistemul gramatical.
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
Intelligence Quotient, ,coeficient de inteligență", numele unui bine cunoscut test de inteligență și al evaluărilor indivizilor pe baza sa). Noua ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 2005) o include în lista sa de cuvinte, ca substantiv neutru, cu pronunția de origine dar cu adaptare morfologică (IQ-ul, IQ-uri). Termenul circulă destul de mult, preluat din surse internaționale și extinzîndu-și folosirea în afara domeniului pur tehnic, ca simplu sinonim pentru ,inteligență". Autoritatea științifică pe care o evocă sigla nu putea să
IQ -ul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11481_a_12806]
-
în texte standard: ,Ghidul mass-mediei românești", ,Puterea mass-mediei ", ,Eseu asupra mass-mediei" etc. Problema nu este doar românească. Și în franceză, italiană, spaniolă etc. apar dificultăți de adaptare a formulei anglo-latine (în franceză și italiană e considerată un masculin plural, cu pronunția masme'dia, respectiv mas'midia); cu diferența, esențială, că în celelalte limbi romanice articolul e antepus, deci cuvîntul rămîne invariabil. DOOM 2005 a decis să accepte adaptarea morfologică a termenului, fără a se mai ține cont de etimologia sa: mass-media
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
alese cuvinte care au deja, de cîțiva ani, o largă circulație, orală și scrisă, și pe care e de așteptat ca vorbitorii să le caute în dicționar mai mult decît pe altele, pentru a le afla sau a le verifica pronunția și scrierea corectă: aftershave, brand, dealer, mouse, make-up, on-line, second-hand, server, site, staff, talk-show, trade-center, top-model, timing, trend etc. Nu sînt numai englezisme, ci și termeni - de circulație internațională - din franceză (acquis), spaniolă (macho), italiană (paparazzo) etc. Nu acceptarea în
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
vechiul DOOM nu indica pronunțarea unor împrumuturi, ceea ce ar fi implicat adaptarea lor fonetică totală, de fapt nerealizată. În DOOM-2 se indică explicit pronunțarea lor: computer (pron.: compiuter), parură (pron.: parüră) etc. Au fost corectate și unele recomandări (învechite) de pronunție a unor anglicisme după model francez: în 1982, bluf apărea ca pronunțat blöf; acum indicația este blaf. Și în morfologie s-a renunțat la unele adaptări analogice ale finalei (se recomandă pedigri, nu pedigriu, ca în vechiul DOOM), dar s-
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
norme. Situația de utilizare cea mai normală pentru DOOM este ținerea sa pe masa de lucru, de către orice vorbitor român care nu e totdeauna foarte sigur de forma de plural, de folosirea unui sufix sau a unei desinențe verbale, de pronunția sau ortografia unui cuvînt: chibrite sau chibrituri, conclave sau conclavuri, degajă sau degajează, (eu) continuu sau (eu) continui, mânăstire sau mănăstire etc. Din păcate, se poate vorbi și de utilizarea cea mai aberantă a dicționarului: învățarea sa pe de rost
DOOM2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11632_a_12957]
-
stea la coadă să i se înregistreze cartea dorită. Cu Internetul accentele se schimbă. E nevoie și în acest caz de o invenție diabolică... Ea se cheamă voce sintetică sau voce electronică, un program care citește corect ,potrivit regulilor de pronunție ale limbii respective, orice text la prima vedere. Așadar, nu are nevoie de nici un reper prestabilit. Pusă în fața unui fragment scris din memoria calculatorului, aflat pe dischetă ori pe un sit oarecare, un text total inedit pentru ea, vocea îl
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
text la prima vedere. Așadar, nu are nevoie de nici un reper prestabilit. Pusă în fața unui fragment scris din memoria calculatorului, aflat pe dischetă ori pe un sit oarecare, un text total inedit pentru ea, vocea îl citește conform regulilor de pronunție ale limbii engleze, dacă e programată astfel, chiar dacă textul e în poloneză. Firește că rezultă un produs auditiv mai dinspre vârful Turnului Babel, dar e o dovadă că progamul de citire electronică își face datoria în orice condiții. Ideal este
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
din inima celuilalt bucăți groase de plaur parcurgând restul drumului călare pe coama unui pelican cuvintele ne îndepărtează de zgomotul de cireadă cu care începe să se țeasă în jurul nostru acea neliniște ce precede formarea unui legământ atent la o pronunție foarte îngrijită a sunetelor reci, mirele meu îmi arată cum vine anotimpul când arțarii dau în stacojiul de brocart princiar din solzi apatici de discontinuitate îmi număr pretendenții la întâlniri interioare ca pe niște prieteni de mai târziu din purgatoriu
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
referit la efectele minime pe care sigla le are pt brandul României. Din păcate este caracteristic acestui popor! Mi-ai dat o idee de însemnare cu Timeo Danaos. Am gasit mai demult o înregistrare cu un exercițiu de reconstrucție a pronunției limbii latine pe un discurs al lui Cicero și în sfârșit latină sună vie. În ton cu articolul, povestea moștenirii pe care ne-a lăsat-o Brâncuși. Din câte știu lașase prin testament cu titlu de donație atelierul lui, cu
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
nu excludeau posibilitatea unor accente voluntare. Protest? Refuz de adaptabilitate? Frondă ludică? Puțin probabil la o fetiță de numai cinci ani și jumătate. De asemeni, întregul aparat al fonației părea, după spusa doctorilor, să fie întreg și la locul lui. Pronunția amalgamată și confuză a sunetelor, sau a pseudo-cuvintelor de origine necunoscută, trăda, totuși, o limpezime și o acuratețe aproape muzicală. Klaus își aminti că, la prima lui întrevedere cu Walburga cea mică, aceasta nu părea să fie un copil timid
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
germană, nici în rusă, în limbile romanice are accentul pe finală, iar în latinește, la nominativ, avea accentul pe prima silabă" (,Nume de agent", 15.05.1969, articol reprodus în Puțină gramatică, II, p. 175). În momentul de față schimbarea pronunției, tot mai frecventă, este dublată de o modificare semantică: termenul editor circulă în română cu mult mai multe sensuri decît în urmă cu treizeci de ani. Fenomenul poate fi legat de tentația actuală de a modifica mai vechile împrumuturi din
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
sau marcă?", brandingromania.com). Impus rapid într-o societate care redescoperea publicitatea și marketingul, conceptul a suferit lărgiri de sens mai mult sau mai puțin metaforice. În același timp, cuvîntul brand - cu avantajul unei grafii perfect asimilabile și al unei pronunții destul de ușor de adaptat - a produs o întreagă familie lexicală, în jargonul profesional și în stilul colocvial. În DOOM (2005) e înregistrat un substantiv neutru brand, cu pluralul branduri și cu o pronunțare corespunzătoare scrierii. De fapt, e vorba de
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
z." Tot Al Graur s-a luptat - fără succes - să impună forma a sezisa (mai firească, pentru că verbul provine din fr. saisir, în care al doilea s se pronunță z), în vreme ce uzul alesese deja (din comodități și preferințe spontane de pronunție) forma a sesiza. De altfel, în 1929, Sextil Pușcariu (în articolul Proiect de reformă a ortografiei române) preciza că se scriu și se rostesc "numai cu s: Asia, aterisa, basin, busolă, disertație, disident, francmason, furnisor, husar, piesă, vitesă" (Cercetări și
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
anii '20; nici pe atunci atitudinile specialiștilor nu erau lipsite de contradicții: de pildă, unii partizani ai renunțării la â etimologic erau pentru menținerea lui s etimologic. Ov. Densusianu - unul dintre susținătorii scrierii cu s, chiar în cazuri în care pronunția era z (ca în poesie) - își argumenta poziția invocînd conotațiile culturale ale cuvintelor: "Să recunoaștem deci că principiul strict fonetic nu are de ce să fie aplicat la neologismele cu s intervocalic, cum și alteori sîntem siliți să renunțăm la el
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]