74 matches
-
un soi de morbiditate suprafirească, pe care autorul nu ezită să o considere transgresivă, ieșită din minți. Eliminarea acelor derapaje neomenești înseamnă restabilirea echilibrului lumii în limitele măsurii umane. Viața, pare a spune Thomas Mann, nu are șanse de a propăși în cazul unor naturi hipersensibile, aprioric sortite dispariției (a se vedea moartea celor doi copii Hanno din "Casa Buddenbrook" și a lui Tadzio din "Moartea la Veneția", singurul copil-personaj mannian ce se va salva fiind divinul Iosif). Geniul narațiunii, spiritul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
are un capac carile închide gura, dar cu oarecare întoarcere se poate scoate. Luând ist sac în mână, prisecarul așteaptă minutul când roiul va să iasă din stup, lucru care fiecare prisecar ghibaci poate cunoaște din zborul singuraticilor albine ce propășesc ieșirea roiului. Îndată ce roiul purcede, sacul, cu partea unde este pânza, se pune înaintea urdinișului stupului, atunci tot roiul, în părere că este în aer, întră în acele rețele și, după ce se va strecura tot roiul, se leagă fundul sacului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
6. Cînd mă gîndesc, mă înspăimînt, și un tremur îmi apucă tot trupul: 7. Pentru ce trăiesc cei răi? Pentru ce îi vezi îmbătrînind și sporind în putere? 8. Sămînța lor se întărește cu ei, și în fața lor odraslele lor propășesc sub ochii lor. 9. În casele lor domnește pacea, fără umbră de frică; nuiaua lui Dumnezeu nu vine să-i lovească. 10. Taurii lor sunt plini de vlagă și prășitori, juncanele lor zămislesc și nu leapădă. 11. Își lasă copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
ascultat de înștiințările pe care le-au primit. 20. Zaharia, fiul preotului Iehoiada, a fost îmbrăcat cu Duhul lui Dumnezeu. El s-a înfățișat înaintea poporului și i-a zis: "Așa vorbește Dumnezeu: "Pentru ce călcați poruncile Domnului? Nu veți propăși. Pentru că ați părăsit pe Domnul, și El vă va părăsi." 21. Și au uneltit împotriva lui, și l-au ucis cu pietre, din porunca împăratului, în curtea Casei Domnului. 22. Împăratul Ioas nu și-a adus aminte de bunăvoința pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
El a făcut ce este bine înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său Amația. 5. A căutat pe Dumnezeu în timpul vieții lui Zaharia, care pricepea vedeniile lui Dumnezeu. Și în timpul cînd a căutat pe Domnul, Dumnezeu l-a făcut să propășească. 6. A pornit cu război împotriva Filistenilor. A dărîmat zidurile Gatului, zidurile Iabnei, și zidurile Așdodului și a zidit cetăți în ținutul Așdodului, și între Filisteni. 7. Dumnezeu l-a ajutat împotriva Filistenilor, împotriva Arabilor care locuiau la Gur-Baal, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
cele culte de a-și rezima luminarea și cultura lor pe fireasca limbă națională. Cultura limbei ca o firească urmare a culturei cei dinlăuntru cu toate că nu merge înaintea culturei cei dinlăuntru, pentru aceea totuși, ca cu atât mai sigur să propășească îi trebuiește oarecare îndreptare. Deci pe lângă câștigarea ideilor celor ce ni luminează mintea, se cuvine a lua aminte cumcă aceste idei atuncea numai vor intra în comerțul național când se vor însemna cu termini potriviți cu spiritul nației și cu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Dacă am căpătat trecere înaintea ta, mai zăbovește; văd bine că Domnul m-a binecuvîntat din pricina ta; hotărăște-mi simbria ta, și ți-o voi da." 29. Iacov i-a răspuns: "Știi cum ți-am slujit, și cum ți-au propășit vitele cu mine; 30. căci puținul pe care-l aveai înainte de venirea mea, a crescut mult, și Domnul te-a binecuvîntat ori încotro am mers eu. Acum, cînd am să muncesc și pentru casa mea?" 31. Laban a zis: "Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
țara noastră și recomandă ca exemplul acestui domn să fie imitat de orice bun român. Iar modestul d. Giuvara, "cunoscînd zelul cu care bătrânul " Romînul", stâlpul ziaristicei noastre, apără și încurajează cu părintească binevoință tot ce-ar putea face să propășească, fie întru cât de puțin, scumpa noastră literatură națională născândă, [î]i trimite cu preferință notița sa. " Articolul învățatului tânăr e intitulat Două manuscripte romane ale Biblioteci Naționale din Paris necunoscute până acum și începe astfel: Veste bună În cursul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dinafară. Când ea fuge cu bucurie ca să-și poată îmbrățoșa copilul vine cuiva mai degrabă să râză decât să plângă. Ne place jocul cel modest al d-rei Bîrsescu, regretăm că nu se dă nici o îngrijire de a o face să propășească pe calea artei, căci face erorile cele mai elementare. Întâlnind pe marchizul de Monteclain îl întreabă dacă n-a văzut pe George. Dar nu pune semnul întrebărei. În alt loc, pândind o convorbire, ea ar trebui să ia o poziție
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o știință străină, care trebuie învățată de la străini. Îmbătrâniți ex officio și pe cale artificială, nici un pas îndărăt nu ne mai poate reda tinereța etnologică, tinereța ca popor. Cu vremea, peste o sută - două de ani, am fi ajuns în adevăr, propășind ca tot ce e organic, încet, la o civilizație a noastră proprie, tot atât de înaltă ca și aceea a altor popoare. Dar ne-am scontat tinereța, am voit să fim civilizați, adecă bătrâni, înainte de vreme. Și timpul scontează în adevăr, dar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zic români, cari iubesc cu adevărat țara și pe poporul român. Aceștia, pe când pretutindeni erau goniți, pe când mai nicăieri nu găseau azil și protecțiune pentru viața ș-averea lor, au aflat în România nu numai azilul ci mijlocul d' a propăși, d' a se 'navuți. Ei știu deci, prin esperiența ce au, că, niciodată fanatismul religios n-a pătat inima poporului român; că niciodată persecuțiuni religioase nu s-au văzut pe ospitaliarul pământ al României; mai știu că, cu toate acestea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Este imposibil să citim acest pasaj fără a ne aminti de ultimele ore din viața pământească a Mântuitorului. Suferința, umilința și durerea Își aruncă umbra pe Întreaga secțiune. Pasajul pare a se deschide cu tema exaltării : „Vezi, Robul Meu va propăși, Se va sui, mare Se va face și Se va Înălța pe culmile slavei !” (Isaia 52, 13). Aceasta ar putea sugera imediat că „Robul” lui Dumnezeu va găsi faimă, noroc și bucurie În viață. Hristos - „Robul” este Într‑adevăr ridicat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de superstiții și tradiții apocrife. Ulterior, Iluminismul va prelua moștenirea respectivă, În numele noului ideal, mai laic, de luminare și civilizare a poporului. În această nouă campanie ideologică, lupta Împotriva „superstițiilor norodului”, a „credinței deșarte” - care Îi Împiedică pe români să propășească, menținându-i În Întuneric și În Înapoiere - ocupa un loc esențial. Nu este așadar surprinzător faptul că și intelectualii iluminiști români combăteau cu vehemență, În spiritul discursului oficial, caracterul nociv al excesului de sărbători necanonice celebrate de conaționalii lor mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Anastasie Fătu în 1870 în prefața la lucrarea "Enumerațiunea speciilor cultivate în Grădina Botanică din Iași" privind înființarea și scopurile acestei grădini: "Încă din 1856 am pus fundamentele unei Grădini Botanice în orașul Iași. Această instituție, care la început a propășit foarte încet, fiind redusă la propriile mele mijloace, mai târziu a prosperat mai bine, subvenționată fiind de Casa Statului și a Comunei Iașilor..." Prin eforturi financiare proprii susținute cu intermitență de autoritățile publice, grădina lui A. Fătu a durat până la
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Societatea de Mâine” ( Cluj), „Graiul Maramureșului”. A fost prefect al județului, consul a României la Oradea. În perioada dictaturii alogene din țara noastră, după război, este silit să presteze unele activități minore, În mediul rural. Viața culturală a comunei a propășit și datorită Învățătorilor Grigore Vlad, Ioan Botaș, Dionisie Vereș, Mihai Botaș, Ioan Radu. Apșa de Mijloc este menționată pentru prima dată la 7 decembrie 1406, Într-un act privitor la posesiunile nobililor români, ca În cazil lui Ioan, fiul lui
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
atît în congresele din țară, cat si cele internaționale, că înțelege să exercite tutela să numai intru atîta intru cat nevoile cooperației i-o vor impunea, dar că de îndată ce mișcarea va fi destul de bine închegata și destul de puternică spre a propăși și a se călăuzi singură, Statul va fi fericit să o lase stăpână pe destinele ei. În faza ei actuala de desvoltare, mișcarea noastră cooperativa, cu toate strălucitele progrese ce a săvârșit, nu este încă în măsură să se lipsească
DECRET-LEGE nr. 3.922 din 31 decembrie 1918 relativ la înfiinţarea casei centrale a cooperaţiei şi împroprietăririi satenilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
să o citești din curiozitate. Ceea ce îi face gloria, este să o recitești pentru a-ți hrăni spiritul.” Alfred de Vigny 793. „...La Hurezi cele mai bune cărți Din sfinți părinți și dogmă și știință Și starea lumii-închipuită-n hărți Cum propășesc popoare prin credință...” Ioan Alexandru 794. „Te sperii la vederea unei biblioteci mari și îți zici: E trist că ești condamnat să nu știi tot ce conține ea. Consolați-vă, nu e prea mult de regretat. Vedeți cele patru sau
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
puterile lor ca să înlesnească liniștita propășire a statului”. Regele își exprima speranța că fiul său, Carol, va „înlesni prin tot ce atârnă încă de dânsul ca România în timpul fiului său Mihai și a urmașilor Săi să se poată dezvolta și propăși în liniște și cu spor <...> Trebuie ca fiul meu Carol să caute astfel să impună oricăror rătăciți respectul situațiunii legale create prin renunțarea sa la Tron”. Speranțele regelui nu vor fi împlinite. Îndemnul său nu va fi urmat nici măcar de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de care suntem însuflețiți la editarea acestei reviste, este ca să deșteptăm în publicul român gustul pentru lucrări literare românești de valoare și ca să facem ca ideile întrupate în ele să pătrundă în toate păturile sociale românești. Căci numai astfel pot propăși orice dezvoltare literară a particularităților noastre naționale.” Privind în urmă cu mândrie, Traian Chelariu scria în Junimea Literară nr.1-9/1937: ... „În jurul Junimii noastre literare, revistă înființată cu doisprezece ani înainte de izbucnirea la Predeal a groazei românești de atac, se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ne-am vorbit” după mai bine de un deceniu de înstrăinare „în aceeași țară, în aceeași cultură”, abia la Paris, în casa prietenului meu, romancierul Virgil Tănase. (Care, generos, cum a fost și cu mine, și cu alți scriitori români propășiți în orgoliosul Paris, l-a ajutat să-și publice la editura sârbului Dimitrievici de la Laussanne, L’âge d’homme, excelenta sa monografie despre Gogol.Ă 2 Am vorbit mai sus de boala pe care am făcut-o, cu un an
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pe cale economică; căci, și În concurența evreilor, eu nu văd decât un stimulent de a dezvolta, pe câmpul economic, o muncă mai intensivă decât aceea de astăzi. Convingerea mea este că, dacă am da toți evreii afară, noi, În loc de a propășii economicește, ne-am Întoarce la lenea noastră tradițională și am reveni la starea de acum cincizeci de ani”. După părerea lui Carp, drepturile evreilor se cereau stabilite prin legi ordinare, și nu prin Constituție.... „și după 10, 15 ani vom
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
care adversarii le considerau simple demagogii. Soluția pe care a preconizat-o În cazul evreilor nu era altceva decât un Îndemn la muncă, la cunoaștere: “munciți și civilizați-vă” căci, “dacă am da afară toți evrei de la noi, În loc de a propăși economicește, ne-am Întoarce la lenea noastră tradițională și am reveni la starea de acum cincizeci de ani.” Având o minte ascuțită formată la școala germană a promovat deschiderea spre străinătate, spre cultura și civilizațiile occidentale, spre capitalurile străine căci
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ea un nou echilibru. Iar această legătură cu Europa de Vest, o vedeau ca o legătură în esență culturală, prin integrarea curentelor culturale și artistice din România în cele europene, din care urmau să facă o parte intrinsecă. Aceste idei care erau propășite atât de "Cuvântul Liber", cât și de alte reviste ale vremii cum erau Contemporanul, Unu, Punct, Mișcarea Literară și altele. Dar pe lângă activitatea publicistică grupul de tineri entuziaști din care făcea parte și Eugen Filotti căuta să organizeze și evenimente
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
o lipsă de încredere, existentă, din păcate, în întreaga țară, pornită de la clasele politice. Ea dăunează foarte mult atmosferei în care oamenii trebuie să creeze, să lucreze, să includă țara noastră în rândul celor civilizate, unde libertatea, democrația și bunăstarea propășesc. Dacă ne uităm la o mișcare teatrală cum este cea din Germania sau cea din Statele Unite, vedem că există o manifestare a încrederii în directorii de teatre. Li se încredințează o instituție, iar oamenii care îi învestesc o fac tocmai
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Tompa Gabor: „În alertă, omenirea caută un loc în care să poată trăi în pace și liniște” () [Corola-website/Journalistic/105799_a_107091]