787 matches
-
pot să spun fără modestie că l-a pisat de l-a omorît." Dar, aflăm din alt schimb de scrisori, era doar o părere, Costică fiind un ticălos interesat care, în așteptarea plății, n-a făcut de fapt nimic pentru propășirea așa-zisului talent. S-a pierdut un amic, un foarte bun amic... Sigur, neavînd tocmai simțul ridicolului în limbaj cu care se desfăta Caragiale, Mușatescu pare că forțează cînd amestecă latinisme precum sine qua non cu faulturi la gramatică. Doar
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
legătură spre Orient / 19 1.1. Dunărea și caracteristicile sale fizico-geografice / 19 1.2. Dunărea și amplasarea ei pe continentul european / 21 1.3. Dunărea de-a lungul istoriei / 23 1.4. Interesul european la gurile Dunării, Unirea Principatelor și propășirea lor economică / 30 1.5. Facilitarea navigației pe fluviul Dunărea / 38 1.5.1. Facilitarea navigației pe Dunăre prin mijloace de natură juridică / 40 1.5.1.1. Evoluția regimului privind navigația pe fluviul Dunărea până în 1948 / 40 1.5
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
avea să schimbe peisajul economic și politic din zona de vărsare a Dunării în Marea Neagră și însăși Unirea Principatelor este un rezultat direct și rapid al evoluției descrise mai sus. 1.4. Interesul european la gurile Dunării, Unirea Principatelor și propășirea lor economică În prima parte a secolului al XIX-lea, pe masura ce forță Imperiului otoman slăbea, cea a Imperiului rus se apropia de apogeu, lucru evidențiat de capacitatea să de extindere geografică, extindere care la 1812 cuprinde Basarabia, iar la 1829
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
popoare din diverse locuri din lume. Gurile Dunării au ajuns să condiționeze înainte de 1910 întreaga viață a României, din totalul exportului nostru, 86% ieșind pe apă, din care numai 1/3 prin portul Constantă.42 Dunărea ne garantează viitorul și propășirea noastră în marea lupta pentru existența între popoarele lumii și tot ea este cea care dictează interesele speciale și politica țării noastre; de modul în care putem să ne îndeplinim rolul ce trebuie să-l jucăm la gurile sale depinde
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
interdependentei dintre popoarele lumii, un popor nu poate să se dezvolte izolându-se; numai prin desfășurarea unei activități în cadrul larg al intereselor comune ale tuturor popoarelor, cu care natura îl obligă să intre în legătură, un popor își poate asigura propășirea. Astfel, el trebuie să caute să pună în concordanță interesele sale speciale cu interesul comun al tuturor și pe această cale să-și construiască o cale spre progres.43 Dunărea prezintă o serie de probleme de o mare importanță, printre
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
unui proiect ce priveste construirea unui căi de comunicație terestră satisface nevoia de mișcare a economiei și societății. Ambele tipuri de proiecte au însă ceva în comun: ele sunt simboluri ale unui efort major și susținut, depus de societate în vederea propășirii pe calea civilizației. Ambele tipuri de proiecte au menirea de a crea pentru firava ființă umană instrumentele prin care aceasta să poată să-și îmbunătățească calitatea vieții și ambele dovedesc puternică legătură care există între asemenea construcții și civilizație. ▪ Din
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
din care făceau parte: Abatele Charles Irénée la Saint-Pierre cu lucrarea Projet de paix perpetuelle entre les potentas de l’Europe, anul 1713, pe Jean Jacques Rousseau - Discurs asupra ingelității dintre oameni și Contractul social, pe Herder cu Scrisori pentru propășirea umanității etc. Totuși nimeni n-a conceput această speranță cu atâta ardoare și profunzime ca Immanuel Kant. După cum scria K. Fischer - unul dintre cei mai importanți comentatori ai filosofului - Kant Înfățișează speranța, această speranță În legalitatea unui sistem adânc cugetat
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
miniaturală cu războaie de independență, realizări mărețe și fașciști hrăpăreți. Fașciștii soseau întotdeauna de la nisiparele vecine, aruncau vorbe de ocară, insultau muncitorimea, pe toți acei bravi săpători de galerii și tunele, care trudeau prin forța brațelor și sudoarea frunții pentru propășirea, bunăstarea și mândria colectivului. Orice gest (bunăoară acela de a păși peste granița de cauciuc) era considerat ca o agresiune de tip imperialist, o încălcare a tratatelor de pace, o mănușă aruncată în obrazul războinicilor, cărora nu le mai rămânea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
nu vrei, vîrstele ni se îmbrățișează. Te cultiv în dumbrava mea. Fac exerciții de slavă. A ta. Nici egotismul vecin cu perversiunea, nici tonul patristic nu-mi plac. Slavă! Și ce sintagmă! "Exerciții de slavă!" S-o fi aruncat întru propășirea planetei mele, din leat în leat. Te pomenești că-ți îndumnezeiesc dumbrava din Dorobanț. Asta ca să rimeze cu slava. Smerenia și dragostea nu-s monopolul creștinității, taie Rusalin aerul cu palmele, scurt. Ca să nu mai vorbesc de arta ta de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
acolo învățase meserie de la tovarășii profesori instruiți la Moscova, instrumentele NKGB-iștilor, cele mai concrete biografii. Nu poate fi scos pe linie moartă un ofițer care a lichidat dușmanii de clasă din tot județul. Domnul maior Marcu a luptat pentru propășirea comunismului, mai este util societății, a jurat credință țării, partidul are nevoie de el. Să-l îmbrăcăm în sutană și să-l facem călugăr! Nimic mai simplu, îl facem credibil, îl ajutăm să ridice o mănăstire, un hram cât toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
poetul îngerilor... Că atunci când m-apucă năbădăile parcă mi-aș pune și eu o rubașcă de drac pe mine... Dar la urma urmei, fetelor, știți cum văd eu lucrurile?... Contează mai mult dacă o să pot pune și eu umărul la propășirea artei... Persoana mea are mai puțină importanță! Pentru mine persoana ta are mai multă importanță! declară cu convingere Bianca, strângându-l de mână și coborând prima din tramvaiul cu care veniseră. Din stație, clădirea veche a spitalului se ivea, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Matei XXIII 1-29). Trezește-te, neamul meu românesc, la chemarea de sus a Luminei lui Christos! Scutură de pe mintea ta tot ce este nedreptate, minciună, prejudecată, legende și-nchipuiri amăgitoare; curăță-ți conștiința de zgura datinilor, care-ți încleștează buna propășire în această viață; apără-ți graiul tău românesc și glia strămoșească, în care se va odihni cenușa trupului tău, alături de cea a înaintaților tăi, ce se jertfiră pentru a ne da un trai mai bun; iubește-ți Regele pământesc și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și uscate, vrute și nevrute, idei tendențioase, inepții sau simple injurii, dar tot acolo semnau din când în când opinii pertinente și serios argumentate diverși forumiști de bună credință, care sperau că ar fi putut contribui în acest fel cu ceva la propășirea și la binele patriei. Foarte multe intervenții îi aparțineau unei doamne (cum de se întâmplase minunea?), care își posta mesajele aproape zilnic, începând de la orele cele mai matinale, semnându-se în mod constant „Armanca” și cu care uneori el, Bart
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
cele din urmă, o operă de creație, trăgînd cu un ochi la cerințele stilului, și cu amîndoi la folosul spunerilor meșteșugite pentru mintea și inima cititorilor din Moldova, cei de ale căror simțăminte cultivate, ori lăsate la voia întîmplării, depinde propășirea ei. Destul de naiv în verdicte critice, lăudîndu-și alesul cu expresii nu foarte suple, Alexandru Iordan face, însă, o migăloasă analiză a influențelor, în epoca în care drumul abia început se despărțea greu de vastele alei occidentale ori orientale. În anul
Locul celor vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8062_a_9387]
-
Lăzăreanu care "azi, știau și știu un lexic român de o bogăție uimitoare". în fine, în Istoria literaturii române... (1941), vorbește, tot laudativ, despre Șăineanu, M. Gaster și I. A. Candrea, "cărora ar fi regretabil să le tăgăduim contribuția la propășirea culturii". S-a spus, cu mare regret, că prin stabilirea sa la Paris, unde s-a făcut celebru prin studii despre argou și despre Rabelais, printr-o ediție completă a scrierilor filologice ale acestuia, că știința românească a pierdut un
Lazăr Șăineanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7411_a_8736]
-
care vorbitorul a continuat: „Este greu să redai, în cîteva cuvinte, uriașa dimensiune a strălucitei personalități a marelui nostru conducător, a titanicei activități revoluționare pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu o desfășoară, în fruntea partidului și a țării, pentru înălțarea și propășirea României socialiste..." etc., etc. Aglomerînd noi sintagme hiperbolice („eminent conducător clarvizionar", „mîndria, demnitatea și făclia revoluționară a partidului și poporului", „Erou al păcii" ș.a.m.d.), speech-ul va mai fi întrerupt, de trei ori, prin „Aplauze și urale puternice
Țarul și emulii săi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/6750_a_8075]
-
casă nouă, și dizidenți autentici, și meseriași impecabili, și escroci, și politicieni ruinați de hepatita invidiei, și mari actori, și, mai ales, multă, multă nerușinare. Oamenii sosiseră pentru că urma să li se distribuie distincții menite să marcheze contribuția lor la "propășirea" instituției și, implicit, a societății. Adevărul e că, fiecare în felul său, reprezenta un fragment (de timp, de valoare, de compromisuri, de ticăloșie, de sublim) din marele tort oferit de-a lungul deceniilor românilor. Fiecare dintre premiați își avusese clipa
Cât de imparțial sunteți? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7904_a_9229]
-
patrimoniului literaturii române, a inaugurat seria unor astfel de ediții critice cu Alăuta Românească din 1837-1838, suplimentul literar al Albinei Românești a lui Gheorghe Asachi. A urmat, în 1972, Dacia literară a lui Mihail Kogălniceanu, din 1840. În 1980, revista Propășirea din 1844 a fost reprodusă într-o monumentală ediție facsimilată și transliterată. În acest domeniu, un reviriment s-a produs, în dificilele condiții actuale, prin strădania și desăvârșita competență a istoricului literar I. Oprișan. Recunoscut ca eminent exeget hasdeian, autor
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
constitui unul din elementele însemnate ale sistemului general de cointeresare materială, un factor stimulativ în producția bunurilor materiale și spirituale ale societății noastre, asigurînd angajaților perspectiva obținerii la pensionare a unor venituri corespunzătoare, pe masura contribuției aduse la dezvoltarea și propășirea patriei. Titlul I PENSII DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 Au drept la pensie de asigurări sociale de stat: a) angajații; ... b) cei care au devenit invalizi în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare ori sarcinilor
LEGE nr. 27 din 28 decembrie 1966 (*republicată*) privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106216_a_107545]
-
funcții superioare. ... (2) În țara noastră continuă perfecționare a pregătirii profesionale constituie o latură esențială a politicii Partidului Comunist Român de edificare a socialismului și comunismului, fiind o condiție fundamentală pentru asigurarea participării active și competențe a oamenilor muncii la propășirea națiunii socialiste. ... (3) În acest scop, prin sistemul național de perfecționare sînt create căi și forme adecvate pentru toți cei ce muncesc, în vederea împrospătării și îmbogățirii sistematice a cunoștințelor, în pas cu noile cuceriri ale științei și tehnicii. ... Articolul 14
LEGE nr. 10 din 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
revoluției. Ceva mai neîndestulătoare, orișicât, decât o crezuseră înaintașii lor. E de întrebat, poate, de ce fel de fabulă ar avea parte timpurile de după Caragiale, vremea noastră y compris. Aș înclina spre o altoire a celor două rele, a viciului de propășire intelectuală (așa-zisă) pe cel de înlesnire materială. Fabula lui Alexandrescu (fără morală!) lasă loc de speranță. Poate că nepotul, în definitiv, își va învăța lecția. Cea a lui Caragiale, stângace, dar având în spate o enciclopedie de astfel de
Fiecare cu parvenitul lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6002_a_7327]
-
funcții superioare. ... (2) În țara noastră continuă perfecționare a pregătirii profesionale constituie o latură esențială a politicii Partidului Comunist Român de edificare a socialismului și comunismului, fiind o condiție fundamentală pentru asigurarea participării active și competențe a oamenilor muncii la propășirea națiunii socialiste. ... (3) În acest scop, prin sistemul național de perfecționare sînt create căi și forme adecvate pentru toți cei ce muncesc, în vederea împrospătării și îmbogățirii sistematice a cunoștințelor, în pas cu noile cuceriri ale științei și tehnicii. ... Articolul 14
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
aibă întotdeauna ultimul cuvînt. Rector la 22 de ani, ministru la 30, precocitatea sa neobișnuită se afla astfel confirmată. Viziunea filozofică maioresciană s-a constituit devreme și doar pentru uz propriu. Criticul a aderat instinctiv la evoluționism, a crezut în propășirea științelor exacte, dar la un evoluționism temeinic, solid și organic, în linia lui Spencer și Buckle. Plecînd de la convingerea că, dincolo de epoci și de persoane, există un adevăr general valabil pentru toți oamenii, a fost, din punct de vedere etic
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
e o evocare a lui Grigore Alexandrescu, mort uitat și sărac cu o toamnă înainte. Alexandrescu e, în toate privințele, un revoluționar fără noroc. Schimbarea vremurilor, care le aduce fraților de baricadă oarece poziții, îl lasă pe dinafară, privitor al propășirii altora. Să fie, deci, dintr-o cutremurare în fața nedreptății sorții pornirea lui Ghica? Nu știm. Este, în orice caz, mărturisirea unui optimism fin, într-o reverență care n-are nimic dintr-un lamento. Dimpotrivă. O vizită la British Museum îl
Fraternitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6308_a_7633]
-
p. 52) și a vecinului - „un om cu minte și cu cap trebuie să caute să găsească mijlocul cel mai bun și mai repede de a se îmbogăți. Suntem oameni, nu suntem furnici" (p. 61) se lovesc de argumentele unei propășiri înțelese romantic. Moștenire a unui secol care ne-a lăsat conversația, în loc să ne lase speranța.
Un trecut prea apropiat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6497_a_7822]