738 matches
-
sau medici, tarează identificarea și asistarea victimelor traficului de persoane. Mai mult, gradul ridicat de conștientizare a problemei traficului de persoane nu este acompaniat nici de o bună cunoaștere a riscurilor asociate migrației internaționale și nici cu o diminuare a propensiunii migrației pentru muncă în străinătate, pe principiul "mie nu mi se poate întâmpla". Diversele acțiuni de prevenire a traficului de persoane s-au concentrat pe campanii de informare la nivelul întregii populații și organizarea de seminarii. În absența unei coordonări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183008_a_184337]
-
sau medici, tarează identificarea și asistarea victimelor traficului de persoane. Mai mult, gradul ridicat de conștientizare a problemei traficului de persoane nu este acompaniat nici de o bună cunoaștere a riscurilor asociate migrației internaționale și nici cu o diminuare a propensiunii migrației pentru muncă în străinătate, pe principiul "mie nu mi se poate întâmpla". Diversele acțiuni de prevenire a traficului de persoane s-au concentrat pe campanii de informare la nivelul întregii populații și organizarea de seminarii. În absența unei coordonări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183006_a_184335]
-
să genereze efecte din ce în ce mai importante asupra capacității Uniunii Europene de a se ridica la înălțimea aspirațiilor cetățenilor săi pe măsură ce economia sa se dezvoltă iar societatea se transformă din ce în ce mai mult într-o societate a cunoștințelor. Programul: - va amplifica, la toate nivelurile, propensiunea spre transformarea rezultatelor cercetării în inovații utile cu valoare comercială; - va promova dezvoltarea resurselor umane, care reprezintă materia primă pe care se trebuie să se bazeze capacitățile de cercetare, și va încuraja mobilitatea cercetătorilor - și a cunoștințelor și experienței acestora
jrc5560as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90730_a_91517]
-
emisiunile realizate, precum și în reviste ca „Vatra”, „Flacăra”, „Tribuna”, „Familia”. Debutul literar în „Tribuna”, cu schițele "Bărbosul" și "Melchior" (1967), opțiune abandonată în favoarea istoriei literare. Debut editorial cu vol. "Corespondența lui Alexandru Papiu Ilarian" (coautor cu [[Iosif Pervain]]), în 1972. Propensiune interdisciplinară între literatură și istorie, adâncită după 1985, când devine cercetător la Institutul de Istorie „George Bariț” din Cluj. A editat un număr mare de opere rămase în manuscris sau scrieri mai puțin cunoscute ale reprezentanților Școlii Ardelene, în publicațiide
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
și suficient pentru a putea vorbi despre prezența unui fapt religios. Că-l numim "lumea strămoșilor", "nirvana", "lumea astrală", "noosferă" sau "spațiul cauzelor prime", acest transcendent e întotdeauna populat de ființe, spirite sau forțe care interacționează cu lumea noastră. Această propensiune a ființei umane de a crede în existența transcendenței se explică în primul rând prin simplul fapt că suntem conștienți că existăm: gândirea ca proces și mod de funcționare a creierului nu are priză asupra ei însăși, astfel încât ea se
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
ca individul să perceapă tot ce-l înconjoară prin prisma abilităților cognitive și comportamentale special adaptate la viața în grup. Acestea îl fac în mod inevitabil să interpreteze fapte naturale nonsociale ca fiind fapte sociale rezultând dintr-o "intenționalitate", de unde propensiunea de a crea agenți în spatele acestor evenimente naturale nonsociale. Homo Sapiens percepe realitatea prin prisma deformantă a "ochelarilor" cognitivi psihosociali. O elocventă ilustrare a acestui mod de lucru a fost reacția leaderilor religioși creștini, musulmani, evrei și hinduși, care au
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
criterii competiționale, de exemplu: flexibilitatea operațională, flexibilitatea schimbării proiectelor etc.. "Inovativitatea" ("innovativeness"- l.engleză) este abilitatea de a introduce rapid noi produse sau de a efectua schimbări de design la produsele existente. Inovativitatea a mai fost definită ca fiind tendința (propensiunea) firmei de a produce inovații, de a dezvolta noi produse sau de a adapta inovații. Noile inovații influențează resursele tehnologice, competențele, capabilitățile sau strategia de fabricație și pot deveni o importantă "armă" competițională. Pentru a opta între diferitele criterii de
Strategie de fabricație () [Corola-website/Science/306851_a_308180]
-
și a participat la editarea antologiilor bilingve Nemira 1994 și 1995. Colaborarea dintre Bărbulescu și Anania, chiar și în proiectele individuale, face dificilă tratarea separată a celor doi autori, deși Anania a remarcat la un moment dat că "unul avea propensiune către ideile originale, celălalt către punerea lor, cât mai inspirată, în pagină". De altfel, rigorile ideologice ale vremii impuneau ca scrierile SF să conțină idei anticipative care să fie conforme spiritului științific, trimițând deseori la o abordare excesiv de tehnicistă. Acest
Romulus Bărbulescu () [Corola-website/Science/313335_a_314664]
-
ademenire cantemirească) se intitulează Despre așezarea hotarelor. Este o bună ocazie pentru Cornel Ungureanu să reîntemeieze principii iluministe oscilante - de autonomie teritorială și de globalizare. Aș spune că filosofia a întemeiat autonomia teritorială a ideilor, pe aproape și literatura, cu propensiune spre o parte sau alta a cuvintelor, în funcție de viziune, proteică sau nu. Istoricul literar român încheie apodictic: „Nicio deteritorializare „literară” nu funcționează mai puternic decât în spațiul bacovian. Tot ce se vede aparține unei alte lumi (subl. aut.). Unei nefericite
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
o cere limba română actuală ș propune un spirit disociativ, cunoscător atent al nevăzutului cititor. Or toate asemenea cerințe le îndeplinește cu prisosință părintele Cezar Vasiliu. Scrie în fișa Sf. Ioan Cassian că el a primit o educație aleasă, având propensiune pentru scrierile lui Virgiliu, Horațiu și Cicero. Că intrând într-una din mănăstirile dobrogene, „spre anul 380 ș când avea aproximativ 20 de ani, începe călătoriile spre Răsărit, însoțit de prietenul său, monahul Gherman”. Apoi popasuri ș cu anii, în
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
calul cuiva pe care l-a ucis. Scriind despre „Metzengerstein”, profesoara Zoe Dumitrescu-Bușulenga considera că această povestire „plutește într-o nebuloasă atmosferă de romantism german, cu castele medievale și crâncene dușmănii între diferite familii nobile. Visul apare aici ca simplă propensiune naturală, dar îndelung cultivată, ca o primă și destul de naivă modalitate a evadării din viață, dar și a pozei romantice tinerești, în parte. Calul care iese din tapiserie pentru a-și răzbuna stăpânul, calul enorm, roșu ca focul, e o
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
continuitate-discontinuitate se regăsesc în opus-urile sale în diferite clase de compoziții cum sunt: Solo-Multipli, Phonologos, Proportions, Actio, Modalis, dar și în lucrările simfonice. Ideea de improvizație și ethos-ul modal sunt, de asemenea, prezente în muzica lui Sorin Lerescu, propensiunea pentru un limbaj muzical impregnat de conotații semantice și filosofice de esență. Se poate observa și o anumită tipologie a gestului componistic, în care utilizarea diferitelor mecanisme de dezvoltare sonoră se concretizează în planul macroformei fie prin structurări și destructurări
Sorin Lerescu () [Corola-website/Science/320956_a_322285]
-
a naturii: „Vei pune-n sobă vreascul din pădure / care-a băut cu noi odată soare / și-n flacăra ce va zvoni ușure / vom auzi și ploile pe mare / și vântul cald care suia pe sure." Același timbru elegiac, aceeași propensiune spre linia melodică a spunerii și spre concentrarea discursului sunt vizibile în "Rondeluri" (1980), carte care definește întru totul un tip de sensibilitate poetică.
Dinu Ianculescu () [Corola-website/Science/326017_a_327346]
-
literară fiind minimă, după opinia mea. Un cuvânt ar trebui spus despre prezența scriitorilor în Fapte și impresii zilnice. Autorul notează în august 1917 că i-a aprobat lui Delavrancea "de la Cotnari 40 deca de vin", lăsându-ne să subînțelegem propensiunea bahică a marelui orator. Vorbește apoi despre colaborarea lui N. D. Cocea cu bolșevicii, în speranța că va fi ministru într-un eventual guvern Racovski. Autoritățile române îl pun sub urmărire. E semnalată și eliberarea lui G. Topîrceanu la 5
Un jurnal politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12305_a_13630]
-
a devenit primul laureat al ”Premiului Galileo pentru întreaga activitate literară”. Colaborarea dintre Anania și Bărbulescu, chiar și în proiectele individuale, face dificilă tratarea separată a celor doi autori, deși Anania a remarcat la un moment dat că "unul avea propensiune către ideile originale, celălalt către punerea lor, cât mai inspirată, în pagină". Rigorile ideologice ale vremii impuneau ca scrierile SF să conțină idei anticipative care să fie conforme spiritului științific, trimițând deseori la o abordare excesiv de tehnicistă. Acest lucru avea
George Anania () [Corola-website/Science/304771_a_306100]
-
ș.a. Frunze sub copaci nebuni (2002) este un volum de teatru. Cărțile pentru copii i-au fost traduse și publicate în limbile maghiară și germană. Lirica lui N. pare - mai ales la început - una exterioară, generată mai degrabă de o propensiune artizanală decât de vreo somație lăuntrică. Ea se desfășoară în nota conformismului din anii ’60-’70, printr-un fel de mimetism susținut de o certă îndemânare tehnică și, din câte se pare, alimentat de credința că obscuritatea și bizareria ar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
ziua a uitat că are zori... // Ne-o-ncape, nu ne-o-ncape arca/ noi vom citi, Maria, din Petrarca.” C. este unul dintre poeții semnificativi ai generației ’70, ce s-a impus fără zgomot, cultivând eclectismul estetic, cu o propensiune irezistibilă spre înnoire. A mai scris versuri pentru copii: Călătoriile lui Bogdan Năzdrăvan (1978), Cine l-a văzut pe Zdreanță (1991) ș.a. SCRIERI: Adierea tărâmului, București, 1972; Ramura de veșnicie, București, 1974; Numărătoare de aștri, București, 1977; Călătoriile lui Bogdan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286448_a_287777]
-
urmeze și să mă ridic imediat și să plec, dar bineînțeles că n-o făcui. Petrică reluă: "Filozoful tău bulgar Stancio Stancev nu face o ceapă degerată pe lângă filozoful ceh Ian Sprjna, care în cartea sa Asupra moravurilor vorbește despre propensiunea omului de jos, care vrea să ajungă sus călcând peste cadavre. Prietenia pentru el nici nu există, dar o mimează, știe că e o forță și o folosește cu perfidie fără cel mai mic scrupul, lovind cu barosul în fisura
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de inegalitate: cunoașterea, consacrată prin ritualurile de inițiere, reprezintă o alta și, probabil, și cea mai importantă, în cazul particular al vânătorilor-culegătorilor (Peterson 1993; Shennan 1996). Statutul copiilor rămâne, din rațiuni previzibile, destul de neclar în observațiile etnografice. Este indubitabil că propensiunea etnocentrică a analiștilor, cuplată cu „irelevanța” economică și cu ideea asociată ei, cea de dependență, atribuite generalizat copiilor, i-a condamnat pe aceștia la o anume „feminizare” și la statutul de victime pasive ale mediului lor social (Halcrow & Tayles 2008
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ca fiind dominată de grupuri cu efective numeroase, numărând cel puțin câteva zeci de indivizi de ambe sexe, patrilocale sau matrilocale. Posibilitatea apariției unor asocieri relativ durabile între indivizii de sexe opuse este credibilă, deși șansele instituționalizării acesteia sunt minime. Propensiunea etologică a hominidelor către realizarea de alianțe tranzitorii a reprezentat, cu siguranță, mecanismul esențial în descurajarea tendințele egoiste, cel puțin în privința împărțirii hranei, echilibrând aportul nutrițional cotidian și stabilizând o formulă socială in nuce „egalitară” (Marlowe 2005). Fie și din
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ascunși în tufișuri, ne putem întreba, pe bună dreptate, de ce ar fi fost necesar ca bărbații să exploateze areale mai largi? La fel de contradictorie este, în același context, și ipoteza unei fertilități crescute a femeilor Neanderthaliene, posibilă pe seama la fel de presupusei lor propensiuni pentru îngrășare, înaintea sezoanelor reci (Soffer 2009: 51): și în această situație, un sprijin consistent din partea altor membri ai grupului, recte bărbații, devine de neevitat - cel puțin în măsura de bun simț în care refuzăm să le atribuim femeilor musteriene
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Binmore 2001; Richerson & Boyd 2001), reacțiile spontan negative la încercările explicite de subordonare (Chance 1996; Erdal & Whiten 1994; Spikins 2008), ca și tendința către organizarea egalitară a grupurilor umane de mici dimensiuni, toate indică imprimarea în psihismul uman a unor propensiuni de neregăsit în lumea animală. Ea nu se putea realiza decât în contextele sociale paleolitice. În acest sens, vagul „mediu ancestral” al psihologilor evoluționiști nu este unul ecologic, căci varietatea de contexte ecologice traversate în paleolitic este uriașă, ci mai
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
sa Istorie se transformă într-un roman, "e o adevărată "comedie umană", luînd ca pretext scriitorii", cum ne spune și autorul. Aspect decelat și de I. Negoițescu: "Ceea ce diferențiază însă modalitatea originală a istoriei literaturii practicate de Călinescu rămîne tocmai propensiunea narativă a actului critic ca atare. Realizată cu atîta forță și strălucire portretistică de un artist neobișnuit, opera aceasta nu este totuși, ca istorie, o construcție solidă, căci îi lipsesc punctele de sprijin ideologic, care trebuie neapărat să-i dea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în Scrinul negru (1966), "face greșeala de a absolvi de tragic societatea care cade (marea burghezie și aristocrația așa cum le vede el sub loviturile administrației comuniste, luminos biruitoare)". Absolvirea de tragic este scuzată de autorul Poeziei lui Eminescu prin "inextricabila propensiune spre comic" a Divinului. Cam șubredă argumentația! Altfel îl vede Gheorghe Grigurcu și aderența sa la comic: "Făcînd teribile artificii de inteligență ingenioasă și expresivitate, folosind o strategie culturală strălucitor-combinatorie pentru a-și masca deficitul de spiritualitate, inaderența la metafizic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ea începe și sfîrșește creatura prin cuvînt, poemul." Or, libertatea, după cum știm toți cei care am trăit pe viu realitățile socialismului, este un păcat originar pentru mentalitatea comunistă. Cînd va vorbi, într-o altă carte, de Al. Busuioceanu și despre propensiunea sa lirică, din exil, Virgil Ierunca are prilejul, încă o dată, a sublinia prielnicia poeticului în exil, "în acest spațiu de ruptură și dor, de priviri mari, climat prin excelență al "veșnicei întoarceri" pregătește, anunță și așteaptă apelul poetic". El, alături de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]