615 matches
-
de cumpărare ca pe o necesitate absolută și anonimă: "măcar dovediți originalitate". Absența indicilor personali este principalul element al concluziei q oferită de propoziția p, în care, ca în [P10], adresarea către interlocutor este directă ("copilul DUMNEAVOASTRĂ"). Regăsim aceeași structură propozițională în (6): (6) Dacă pentru copilul dumneavoastră nimic nu este mai presus decît televizorul, nu are rost să îl contrariați. Ipoteza trimite la prezent (PR): Dacă p (PR) + q (PR). Aici este vorba despre o ipotetică reală care permite definirea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
comod pentru editor, care nu își asumă prin cuvinte tema propusă (sau, cel puțin, indirect), dar care poate să facă dovada muncii sale: bineînțeles, subiectivitatea editorului intervine în alegerea cărților. Punctăm astfel unul dintre interesele majore ale adăugării de enunțuri propoziționale la această campanie de prezentare a colecțiilor de la Gallimard. Ele permit editorului să dea întregii producții o nouă coerență (cea momentană, pe care o dorește). Regăsim acest procedeu în [P13] (primele sale elemente sînt asemănătoare cu cele din [P14]): (13
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
nu știu să citească [P1'] și nici măcar nu ne este rușine. (11) [P11] În sfîrșit, copiii sînt preocupați de aceleași lucruri ca și adulții. ÎN SFÎRȘIT ne va permite să formulăm o concluzie asupra valorii argumentative a conectorilor temporali. Analiza propozițională din [P1] urmărește variația impactului celor două argumente prezentate, [P1] și [P1']: ca și O. Ducrot, considerăm că NICI MĂCAR introduce un argument mai puternic decît cel enunțat anterior: De fapt, pentru a autoriza, într-un anumit discurs, este suficientă construcția
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
este imposibil de realizat o separare între redacțional și vizual și că un studiu complementar este util. De asemenea, după examinarea dimensiunilor enunțiativă, referențială și secvențială a extraselor de presă din această campanie și a diferitele structuri secvențiale ale enunțurilor propoziționale care o alcătuiesc, putem să încercăm acum o delimitare a orientării configuraționale a ansamblului publicitar. 2.3. Orientarea argumentativă a campaniei publicitare Reamintim că prin analizarea orientării argumentative se încearcă teoretizarea trecerii de la propoziție la un ansamblu coerent. Astfel, pentru
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
erau prințese adevărate; [g] tot timpul i se părea ceva nelalocul lui la ele. [h] Drept pentru care, se întorcea întotdeauna acasă supărat că nu a găsit ceea ce căuta. Conectorii argumentativi subliniază succesiunea celor cinci macro-propoziții narative, determinând următoarea grupare propozițională: [a + b] DAR[c] DECI [d + e] ÎNSĂ [f + g] DREPT PENTRU CARE [h]. Se va observa, cu siguranță, că am renunțat aici la termenul de "suprastructuri" textuale. Difuzată pe scară largă de T.A. Van Dijk și utilizată destul de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
reprezentarea semantică a unui enunț poate fi concepută ca "un ansamblu de informații înregistrate în formă abstractă" (Caron 1989: 156). Modul de a formaliza aceste reprezentări diferă de la o teorie la alta, însă există un acord destul de general asupra caracterului propozițional al acestei reprezentări. Unitatea de bază este predicația, adică stabilirea unei relații privind unul sau mai multe concepte. Nu trebuie să uităm să adăugăm la propozițiile formulate în mod explicit cele care trebuie inferate (presupoziții și subînțelesuri). Enunțul (9) va
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ceea ce Bally numește "reacția unui subiect" sau "modus". Referindu-ne mai degrabă la asumare enunțiativă, este vorba aici de a acoperi un spațiu gol despre care vorbește Searle, între conținutul descriptiv al propoziției și aplicarea unei forțe ilocuționari în conținutul propozițional. Cum să gândești această "aplicare" fără să operezi ancorarea enunțării, prin care se definește caracterul valid al propoziției? Și, mai ales, cum să separi un "dictum" obiectiv de un "modus" subiectiv? Pentru construirea sensului, atât unele, cât și celelalte sunt
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o puternică încărcătură conativă și de o valoare de act de limbaj primitiv. Textul scurt din Desnos citat mai sus (1) intră parțial într-o astfel de categorie ilocuționară. 9 Pentru o prezentare mai aprofundată a diferitelor feluri de reprezentări propoziționale, fac trimitere la J. François 1990. Pentru a evita o tehnicitate excesivă, nu voi formaliza foarte mult diversele mele analize. La nivelul teoretizării și datorită obiectivelor mele, am căutat să atenuez pe cât posibil efectele unei formalizări excesive. 10 Revizuiesc aici
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pe cel al autorului sau pe cel al personajului care controlează descrierea. Ceea ce, la nivel textual, se manifestă prin prezența izotopiilor euforice sau disforice, în funcție de "starea de spirit" a celui care descrie și printr-o condensare a mărcilor subiectivității (verbe propoziționale, modalizatori, axiologici). (10) A mă trimite la Torino era, după părerea mea, a-mi asigura o viață bună acolo, a-mi găsi o situație potrivită cu mine. Nu mai aveam nici o grijă în privința mea; alții se însărcinaseră să-mi poarte
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mîneca mantalei. Pe mînecă, la cot, are cîteva dungi de culoare închisă ce ar putea fi urme proaspete de noroi, de vopsea sau vaselină. Ibidem, p. 23 Modalizarea poate fi făcută de asemenea cu ajutorul unui verb care descrie o atitudine propozițională (a ști, a crede, a visa...). (61) Emma nu dormea; se făcea numai că doarme; și pe cînd Charles ațipea alături, ea se trezea în alte vise [...]. Deseori, de pe creasta unui munte, zăreau deodată cîte un oraș minunat, cu cupole
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cît și din planul global (b1-b2-b3). Odată reținută această extrapolare, trebuie să vorbim despre o interacțiune între sub-sisteme, cu un caracter regulat, însă deseori asimetric. Spre exemplu, o marcă locală (a) cum este perfectul simplu induce un tratament al informației propoziționale ca parte a unei secvențe (b) narative. La fel, ideea că textul sau secvența este marcat(ă) ca fiind narativ(ă) ("A fost odată...", "Vă voi spune o poveste...") sau descriptivă ("Voi descrie acum...") determină o selectare specifică a informației
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
drep-ta-te, lu-mi-na-re, deș-tep-ta-re, des-ro-bi-re". Peste alte câteva pagini sunt introduse fraze scurte, de genul "Neam fără soldați", "Legi nedrepte", "Răutate ocrotită", "Despotism înformă", "Necazuri suferite cu voia noastră" (p. 15). Propaganda ideologică este deja manifestă, chiar și în aceste construcții propoziționale primitive. Însă mesajul didactic devine în scurt timp și mai radical, introducând o idee frizantă cu principiul suveranității populare în propoziția " După nedreptatea prințului, norodul se scoală asupra lui" (p. 18), care concentrează într-o formă brută ceea ce J. Locke
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
considerată ca fiind urmarea acțiunii locale a agentului patogen asupra unui organ; prin leziune se modifică funcția, ceea ce duce la boală (C. Borundel, Manual de medicină). * în ipostaza de relator, care își procură referința tot de la o secvență de tip propozițional sau frastic, putând fi substituit cu după aceasta/aceea; dată fiind stereotipia secvenței, se tinde spre o gramaticalizare a formulei de joncțiune. Formula se întâlnește în toate registrele: Vom lua o scurtă pauză publicitară, după care aș vrea să ne
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
cât și între unități sintactice de rang diferit (relație sintactică de dependență, de subordonare): atât..., cât și; nu numai..., ci și; pe cât..., pe atât; atunci... când; dacă... atunci; deși..., totuși etc. (vezi Tabelul 2)4. Tabelul 1 Conectare la nivel propozițional/frastic între unități sintactice de același rang Relația sintactică Raportul semantic Conectorul specific Perechile corelative coordonare copulativă cumulativ (asociere) și, nici atât..., cât și nu numai..., ci / dar și și... și nici... nici coordonare disjunctivă excludere sau fie... fie ori
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
nu numai ..., ci(dar (și) în textele artistice; în schimb, în textele estetico-filozofice situația este inversată, fiind preferată structura nu numai..., ci/dar (și). 5.1.2. Adverbul totuși funcționează ca un corelativ frastic mai ales în construcții unde conectorul propozițional este polivalent. În schimb, se observă tendința de transgresare în clasa conectorilor transfrastici - fără pierdere de informație. Avansăm ipoteza că într-o situație similară este și atunci din structura dacă..., atunci. In acest caz, este necesară o cercetare mai nuanțată
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
analiză pentru care se optează: -Analiza per interviu are ca premisă singularitatea fiecărei opțiuni individuale și valorizează unicitatea punctelor de vedere. -Analiza tematică permite o analiză transversală a tuturor interviurilor individuale și surprinderea unor structuri comune ale discursului (temele). -Analiza propozițională a discursului presupune aplicarea unor procedee specifice: împărțirea textului în propoziții (logice), identificarea referenților Tipul de analiză se alege în funcție de natura temei de cercetare, de scopul și ipotezele studiului. Analiza per interviu se utilizează mai ales în studiile clinice sau
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
eliptic: (20) Indiferent dacă exersezi pe o bicicletă medicinală sau pe una reală, vei lucra atât inima, cât și mușchii picioarelor, fără a afecta prea mult genunchii (EZ, 2007). În varianta generică, același "operator al indiferenței" introduce un constituent circumstanțial (propozițional sau nu) care sintetizează natura ansamblului de împrejurări care ar condiționa, disjunct, principala; opțional, în apoziție, pot apărea listate explicit alternativele în cauză: (21) Indiferent - spunea el - ce se va întâmpla, fie că vom avea alegeri anticipate, fie că vom
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Oricare va fi alegerea ta ... (25') Oricui te vei adresa ... (26') Oricând vei fi observat defecțiunea, ... (27') Oriunde te-ai afla... De altfel, aceeași substituție este permisă și de construcțiile cu indiferent de (+ substantiv), constituentul nonpropozițional convertindu-se la unul propozițional: (28') Oricare ar fi nivelul profesional, ... Toate variantele de mai sus reprezintă procedee standardizate de exprimare a CI. Se va observa că valoarea acestuia nu mai este cu adevărat condițională (cum putem vorbi de "condiționarea" situației descrise de regentă, când
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
anulează expectația ca numai unele din aceste circumstanțe să-i asigure realizarea; ceea ce propunem a fi considerat CI ar rămâne un tip cu totul aparte de concesiv, de natură metadiscursivă. Considerăm atare soluție artificială și contraintuitivă. 4.2. Pentru expresia propozițională a CI, a devenit relativ frecventă formula introductivă semihibridă indiferent că; spunem "semihibridă" pentru că, dacă este adevărat că acest că poate fi considerat ca provenind din corelatival condițional că... că.... (C-o fi una, c-o fi alta, ce e
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
zona IT, să fie buni vorbitori de limbi străine (engleză, germană, franceză), să se adapteze repede, să aibă abilități de relaționare cu clienții și o atitudine de tipul "eu sunt dispus să fac" (EZ, 31.III.2008). 5.2. Structurile propoziționale (de regulă cu predicatul la condițional) introduse prin indefinitele (pronume, adjective sau adverbe) compuse cu ori- (oricine, oricare, orice, oricum, oricât, oriunde, oricând), ca în (22') - (28') supra sau în (60), pot fi considerate realizări standard ale CI și se
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
marcat al CI: a exprima "indiferența" unui eveniment/unei stări în raport cu o sumă de condiții conduce (pe baza imperativelor relevanței și ale economiei expresive) la sugestia (de tipul "implicatură generalizată"19) unei expectații de restricționare a condițiilor în care conținutul propozițional al regentei se actualizează, expectație contrazisă de aserțiune. Enunțului i se "pune în scenă" astfel un cadru "conflictual", prin postularea implicită a unor așteptări fictive din partea alocutorului, așteptări care să poată fi contrariate. Or, expresiile CI de care ne-am
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
sunt definite, de regulă, în raport cu predicatele (cf. DSL 1997) sau cu verbele (cf. Moeschler, Reboul 1999). Utilizarea lor în raport cu conectorii este absolut legitimă, aceștia fiind functori ai unor funcții logico-semantice (de tipul "funcții de funcții", având drept argumente tot funcții propoziționale), putând fi deci considerați predicate de rang înalt, în legătură cu care se poate pune problema caracterului "necesar adevărat"/"necesar fals" al unuia/unora dintre argumente. 7 Cf. GALR II: 591, 594, 597. 8 Cf. Gorăscu (1975, 2007). În (13), propoziția A
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
orientare către polul inferior al scalei (Polo Happy este numai 9000 de euro cu TVA inclus. 800 de euro bonus prin acțiunea "Volkswagen Aer curat" numai până la 31 Mai 2008 (www.dealeri-auto.ro)). 3.2. Numai poate însoți și structuri propoziționale pe care le focalizează: * propoziții relative: Numai [cine nu s-a ales cu răni din cauza ei și ignoră istoria celor care au făcut-o] tratează libertatea de expresie ca pe o minge căpătată cadou (22) * propoziții conjuncționale: O reducere cu
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
îl restrânge. În exemplul uitați-vă numai ce scaune cool are! (www.peteava.ro/imagini/), numai poate fi interpretat atât ca modificator în postpoziție al verbului, având un sens de accentuare, de intensificare 12, cât și ca modificator al structurii propoziționale față de care este antepus. În această situație, citirea pe care o imprimă enunțului este "uitați-vă ce scaune cool are, nu vă uitați la altceva". De regulă, ambiguitatea nu apare în textul oral, unde elemente paralingvistice și extralingvistice contribuie la
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
a găsit piața din România în aceeași fază de pionierat, cu doar [doi] jucători importanți: Casa Radio − care folosește înregistrări din arhiva Societății Române de Radiodifuziune − și Humanitas Multimedia (DV). 3.5. Și doar, la rândul său, poate modifica constituenți propoziționali: * propoziții conjuncționale: Mie-mi plăcea de Lili, dar eram atât de sfios că, doar [dacă se uita la mine], o și luam la fugă cât puteam (Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile). * propoziții relative: Nu contează doar [ce mănânci], ci și
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]