1,085 matches
-
el se ducea la fiul său și ridica de pe el cămașa ca să controleze vânătaia de pe umăr în locul unde cel mic sprijinise aiurea pușca. îl scăpase de năravul ăsta, obligându-l să se uite atent la umărul lui, ca să vadă dacă proptise bine arma acolo, înainte de lansarea porumbelului. Uitase și de disciplina piciorului bine întins, apăsat, înainte, și de capul culcat într-o parte pentru a ochi. Cum de știi că piciorul e-n poziția care trebuie?... Păi, simplu, înălțând călcâiul piciorului
Un băiat care scrie bine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10274_a_11599]
-
vidră, cum purta, între cele două conflagrații mondiale, romancierul Ionel Teodoreanu. Revăzându-l atât de prosper, mi-l reamintisem cum ședea el la Universitate pe un maldăr de ziare vechi, într-un fel de uniformă veche, școlărească și cu beretă, proptit într-un cot, ca unul din războinicii doborâți în Lupta cu titanii, cum se vede pe basorelieful de la Vatican... Va să zică, nu mă înșelasem. Era chiar el, domnul cu basca tivită de o curea de piele, așezată pe jos înaintea lui
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10348_a_11673]
-
rădăcinii. Ea era părul de lângă fereastră lumii mele, bătrân, aplecat spre răsărit, ca o cruce strivita de lehuzia Mariei, înainte de facere. DE DIN TINE De din tine am picurat a răi pe muntele de turcoaz, când soarele mucegăise de singurătate, proptit în diminețile ochilor tăi curgând spre obârșii. De din tine mi-am ivit rostirea buzelor două corăbii naufragiate pe țărmul lutului tău, cu fiori de sirene și dezmăț de îmbrățișări. De din tine mi s-au clădit zilele, ca o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pentru volumul Teatru (1972); Premiul "Bacovia" al revistei "Ateneu" (1984). SUNT OCROTIT când scriu, creionu-mi geme între dește, în cele trei, cu care mă închin și simt că Dumnezeu mă ocrotește și îmi stropește versul cu AMIN. printre silabe mă proptesc pe dreapta. cu stânga dinspre inima stau paj, că nu se știe cât de-naltă-i treaptă pe care șui și nu-mi stă nimeni gaj. până mai ieri sorbeam tuberculoză din țigarete cu bacilul Koch și-n pajiștele de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
rădăcinii. Ea era părul de lângă fereastră lumii mele, bătrân, aplecat spre răsărit, ca o cruce strivita de lehuzia Mariei, înainte de facere. DE DIN TINE De din tine am picurat a răi pe muntele de turcoaz, când soarele mucegăise de singurătate, proptit în diminețile ochilor tăi curgând spre obârșii. De din tine mi-am ivit rostirea buzelor două corăbii naufragiate pe țărmul lutului tău, cu fiori de sirene și dezmăț de îmbrățișări. De din tine mi s-au clădit zilele, ca o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pentru volumul Teatru (1972); Premiul "Bacovia" al revistei "Ateneu" (1984). SUNT OCROTIT când scriu, creionu-mi geme între dește, în cele trei, cu care mă închin și simt că Dumnezeu mă ocrotește și îmi stropește versul cu AMIN. printre silabe mă proptesc pe dreapta. cu stânga dinspre inima stau paj, că nu se știe cât de-naltă-i treaptă pe care șui și nu-mi stă nimeni gaj. până mai ieri sorbeam tuberculoză din țigarete cu bacilul Koch și-n pajiștele de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în societate. / Cu ceaușeii./ & nimic nu e sigur. Femeile m-au iubit după ce am încetat să le mai iubesc eu, după ce am început să le tratez altfel - un exercițiu împotriva depresiei & ideilor goale, ghemuri de carne pîrjolite în pat. Sau proptite de pereți, ca slănina bunicului, sau direct pe covor, niște gîndaci mari care oftează. Și cine sînt băgat și scos prin toată carnea asta? Sînt un om care înaintează spre țoalele mele, în care ceva înaintează spre mine Viitorul? O
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
de noua ciocoime tranzitivă. Bătuți de ploi și de nevoi, cu palmele bătătorite, cu pălăriile roase, arși de soare pe obrazul adânc brăzdat de foame, acești martiri ai ogoarelor se simt umiliți, din nou. Pe ulițele desfundate apar bătrâni costelivi, proptiți în două ciomege, uitându-se în zare dacă mai vine acel nepot cu câte o pâine. Într-un târziu află povestea tristă a celui așteptat, vestea urâtă că a rămas și el pe drumuri, fabrica fiind închisă, vândută la fier
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
localitatea timișeană Coșevița. Polițiștii deplasați la fața locului au stabilit că deși Slobodan P. , șoferul mijlocului de transport, a circulat cu viteză redusă, a derapat pe zăpada proaspăt depusă pe carosabil și s-a răsturnat în șanțul de pe marginea drumului, proptindu-se de-o casă. Autocarul aparține unei firme de transport din Austria și venea de la București, îndreptându-se spre Timișoara. În urma evenimentului rutier, pentru scurt timp, circulația pe dealul Coșeviței a fost blocată. Puțin după ora 19, toți pasagerii din
Agenda2004-7-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282071_a_283400]
-
Totul la o populație de 500 de locuitori. În Carcaliu, una dintre preocupările de zi cu zi era băutul la cârciumă. Acolo se adunau bărbații. Mese nu existau în local, iar clienții beau până cădeau, la propriu. Iar atunci erau proptiți, afară, de zidul birtului. Seara, tot zidul era plin. La școală, în clasa a VIII-a mai erau doar câteva fete. Restul făceau câte un copil și apoi obțineau dispensa de căsătorie. Cele care mai veneau la școală purtau batic
Agenda2004-13-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282221_a_283550]
-
Festivaluri ale Motocicliștilor organizate lângă București (de aici apare ideea piesei „Călare pe motoare”, ce va fi inclusă pe viitorul album). În primăvara lui 2003 în Backstage se prezintă două piese noi „Fraiere, fraiere” și „În gât să ți-o proptesc”, piese ce sunt primite binișor de public. Destinul lovește încă o dată, Ovidiu Ioncu Kempes pleacă în Australia alături de soție, lăsând în urmă o trupă și o mare îndurerată de fani. Păstrat mai mult în spate, Adrian Igrișan pășește în lumina
Agenda2004-20-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282412_a_283741]
-
semnalmentelor indicate de victimă. Ceea ce a urmat pare desprins din filme: în timp ce se efectuau cercetări într-unul din birourile Poliției municipiului Timișoara, una din acele persoane, Adrian A. , de 21 de ani, a scos din buzunar un cui, l-a proptit de frunte și s-a lovit cu capul de perete, cuiul pătrunzând circa 5 mm! A fost transportat la Spitalul Municipal Timișoara unde cuiul a fost scos de personalul medical l Postul de Poliție Topolovățu Mare a efectuat cercetări legate
Agenda2004-25-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282560_a_283889]
-
mirosea frumos a fin proaspăt cosit. Vreun muntean își făcuse pomană cu ei. Dîndu-se jos cu grijă, ajutat de nevastă-sa, care părea ceva mai în vîrstă decît el și căreia îi lipseau aproape toți dinții din față, omul se propti mai întîi bine în cîrja, mă salută, ca și cum abia acum făceam cunoștință cu adevarat, și tot ce discutaserăm pînă atunci, eu jos, lîngă drum, el sus, în căruță, cu hatul alături, avusese loc între alte două persoane. Dat fiind beteșugul
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17770_a_19095]
-
să nu-i dau eu, un alb, un dolar, lui, care fusese atît de prigonit în istorie? Chit cu eliberarea aia, de formă. Auzisem că, în cartierele rău famate, seara, se îmtîmplă să vie unul cu cuțitul, să ți-l proptească în burtă: Give me money! Dar nu era asta. Negrul voia să-i fiu recunoscător! Într-o secundă, mă gîndisem dacă nu era cazul să-i fie el recunoscător unui alt american, alb, care făcuse din el un cetățean liber
Ziua recunoștinței by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17219_a_18544]
-
confeseze. Italiana lui era mult prea aproximativă... Atît că știa pe de rost stanțe din Divina Commedia și ceva din Eneida, dar în latină. El puse un genunchi pe treapta cea mai de jos - din cele trei - cît avea scărița proptită în cabina lucioasă de nuc masiv, lustruită recent, se vedea, și începu, dramatic: " Am să-l pedepsesc! - spuse el tare cu toată hotărîrea, - am să-l pedepsesc, repetă cu încruntare. Preotul întrebase blînd pe cine, el care era deprins cu
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
zăngănirea unor sume mari ca primă de reinstalare în spațiul carpatin. De unde se scoteau acei bani mulți nu a precizat nimeni. La sate, sărăcia este la ea casă. Pe ulițele pline de noroi, se târăsc bătrâni costelivi, ca niște umbre, proptiți în două ciomege. Din zori și până la asfințit se uită în zare, așteptând câte un nepot să le aducă o pâine tare, veche, sfoiegită, care le însângerează gingiile. Într-un târziu, vestea tristă s-a abătut și asupra lor. Cel
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
palma răsfirată a cămășii mugurind a pleoape de buze. FIINDCĂ Și țopăie ploaia la streașina cărării, zburate pe glezna ochiuluiFiindcă aveai umbre la inimă, cu care te caut în lacrimi.lăsasem sufletul în odaie, așezat pe sânii ferestrei cu cotul proptit în ceafa teiului de lână cer. M-ai privit ca pe o aripă de vânt, desenându-mi conturul pe silaba sfârcului și visau stelele sub ceașca nopții, și se cățărau lupii pe spinarea pădurii de dincolo de gura dealului... Ți-am
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
din mână. Besman ar fi fost ajutat și de un alt lider, Drăgan Marius. Tiber amenințase că se duce cu observațiile din procesul verbal la angajați și le va prezenta situația, moment în care toți participanții la ședință s-au proptit în ușă pentru a nu ieși afară să vorbească cu angajații de la Mittal de teama izbucnirii unui protest spontan. Au fost negocieri pe contractul colectiv de muncă. Au fost discutate ieri 20 de puncte din care au trecut 16 și
Bătaie ca în filme la Mittal Galaţi: liderul Sindicatului Solidaritatea bătut ca să nu vorbească cu angajaţii () [Corola-journal/Journalistic/24120_a_25445]
-
altfel. Și iată, zece ani trecură, zece doar, dar ce schimbare - și ce prefacere. Smuls din aromeala lui milenară, dotat cu celular, ciobănașul mioritic roti năpraznic bâta, izgonindu-i la repezeală pe prezumtivii ucigași, iar dacă tot luase avânt, o propti în țeasta tătâne-său, ce se făcu zob. Modelul oriental al îngăduinții fără de margini - precum că altfel nici nu se poate, nici nu se cade -, fu deîndată părăsit pentru paternul occidental al spontanei reacții. Se știe că marile popoare care
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
al "revoluției culturale". Maimuțărim acum maoismul. Ieri concesii degradante rușilor, azi concesii chinezilor, nu mai puțin degradante - și totul pentru ca noua aristocrație a politicienilor și birocraților să-și apere poziția. Se clatină șandramaua" dar nu se dărîmă, căci mereu e proptită de cineva din afară. Sîntem niște "șmecheri" de soi, dar într-o zi tot o să ni se înfunde. Modelul în care se face politica noastră națională urlă a prostie și minciună". Ori acest peisaj tenebros al crizei pe care o
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
altul decât e de fapt, falsitatea, nesinceritatea ' vorba actorului cabotin Caramitru, la TV în momentele dramatice din decembrie 22, adresându-se lui Mircea Dinescu, alt cabotin: fă-te că scrii, fă-te că citești ceva ' când o țară întreagă ședea proptită cu ochii în televizor. Auzisem cât de infernale sunt repetițiile în studio, reluările demențiale, luminile reflectoarelor... mai mult decât dificultățile tehnice, mă blocase ideea că trebuia să execut un lucru atât de stupid. Ceea ce probabil se vedea pe figura mea
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
abia stăpânită, purtând totuși o urmă de duioșie. M-a întrebat, clar: ,, Vrei să-ți produc o suferință?" Cel mai mult m-a șocat predicatul, atât de cult, de intelectual: ,,să-ți produc..." Cei doi morți pe munte (Lacul Bâlea) proptiți de o stâncă, morți de epuizare, rătăciți, fiind ceață. Unul, cu un biscuit în mână, cu rucsacul deschis, în care cealaltă vârâtă, părea să caute ceva. Trei ciobani, găsindu-i, îi duc la vale înveliți în pături, lupii, vulturii n-
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
și gazda mea se află parcă într-o asemenea situație. Îmi creează sentimentul că nu se mai menține în viață prin el însuși, este aidoma unui zid care nu mai stă în picioare decât susținut de o proptea. Dar ce proptea să aibă bătrânul acesta? În niciun caz una a noilor tehnologii, pe care o închipuie Bostrom. Înțeleg că n-am de ce să mai rămân în locuința aceasta pestilențială, bătrânul nu mai are cum să încheie povestea despre părinții doctorului Deleanu
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
Goga din Ardeal, / Ascultă, tu, din cerurile-albastre, / Cum plânge, iarăși, Oltul val cu val. // A-nstrăinării spornică omidă / În codrii noștri roade iar frunzișul / Și povestește numai de obidă, / Spălând mormântul tău, cu lacrimi, Crișul. Privesc în zări feciorii de pe Mureș, / Proptindu-se, îngândurați, în coasă - / În pieptul lor mocnește frântul iureș.... / Și iar pornesc, mai îndârjit, la coasă! // Pe umile prispe de la sate, / Durere torc nevestele, din caier, / O doină de suspine, sfâșiate, / Urzește toată jalea lor prin aer. // Din vârfurile
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
îi explice că ceea ce iubea la această ființă plăpândă era frumusețea sufletului ei, gingășia și naivitatea. Prințesa privi cerul, îl adora. Era atât de frumos, atât de senin și de albastru. Corabia feniciană se unduia pe crestele valurilor. Talestri își propti bine corpul în plasa agățată de câțiva bușteni înalți. Era un loc perfect de relaxare, în semiumbra unei vele. Aela stătea alături, pe un jilț din lemn. O privea în continuare cu neîncredere și o umbră de frică. De ce oare
CLIMENE, O PROBLEMĂ CU DOUĂ SOLUŢII de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381742_a_383071]