217 matches
-
prelegerii cu intervențiile conversative din partea auditoriului, creându-se astfel posibilitatea explicitării elementelor mai puțin înțelese și constituindu-se pe această cale un cadru afectiv și interacțional favorabil participării active a studenților. Această formă a prelegerii solicită multă flexibilitate din partea profesorului propunător și o atitudine de deschidere față de studenți a acestuia. Totodată, ies în evidență la acest nivel disponibilitățile interacționale și socioafective ale profesorului, precum și simțul echilibrului din partea studenților intervenienți (pentru dezvoltări și aplicații practice, a se vedea și lucrările profesorului Ion-Ovidiu
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de exemple de proiecte didactice (fie de curs, fie de seminar), la diverse discipline incluse în planul de învățământ. Structura respectivelor proiecte, având în vedere și postulatul enunțat în preambulul temei despre proiectare, este prea puțin standardizată, lăsând libertatea fiecărui propunător în a-și stabili acea structură a proiectelor care vine cel mai bine în întâmpinarea propriilor interese, credințe și trăsături de personalitate. 8.4.2. Proiectele didactice aplicate domeniului științelor juridicetc "8.4.2. Proiectele didactice aplicate domeniului științelor juridice
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
domeniile științelor juridice și științelor administrative. Am exploatat pentru aceste propuneri o varietate de oferte structurale, crezul nostru fiind acela că proiectul reușit este cel care produce efectele educaționale așteptate și care definește stilul, reprezentările și filtrează experiențele personale ale propunătorului. În acest sens am selecționat cele mai interesante proiecte didactice realizate împreună cu studenții noștri, cărora ținem pe această cale să le mulțumim din nou... Bibliografietc "Bibliografie" Cristea, S., 1997, Proiectarea curriculară (în Pedagogia), vol. 2, Editura Hardiscom, Pitești. Cristea, S.
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
fuga și sufletul la gură, ajungând în sânul țării lor plină de jalea sfâșierilor teritoriale. Evenimentele din Europa își grăbeau alert desfășurarea. Savel își amintește bine și opoziția din Consiliul de Coroană în frunte cu N. Iorga și încă doi propunători ai rezistenței pe vechile frontiere. Atunci, mai mult ca acum, erau și oameni politici, pe lângă politicieni și politicianiști. Pentru Gheorghiță Savel, politica este știință, întrucât are de gestionat un conținut: publicul = poporul; are metode specifice ale conducerii edificate pe principii
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Unul a zis: ai săi l-au propus și aprobat - ai săi să și-l aibă, așa cum și-l doresc. E he-he, de-ar fi fost, ulterior, așa cum au hotărât cei de la județ, și, cum și l-ar fi dorit propunătorii și aprobatorii inițiali! Dar, În viață, adesea, una se voiește, de către cei mulți, și alta se realizează, de către cei puțini. Dese-s și cazurile când câștigul e doar al unuia, al celui din capătul de sus al listei. Și, În privința
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
neclari, ei vor interpreta stimulul în linie cu preocupările și sentimentele de moment, relațiile cu ceilalți și conflictele sau dorințele care nu sunt la suprafață. Se spune că oamenii proiectează aceste aspecte descriind conținutul stimulului, de unde numele de teste proiective. Propunătorii acestor teste susțin că sunt utile pentru descoperirea unor probleme inconștiente, motive sau opunerea în a vorbi despre ceea ce-l macină. Patru dintre cele mai frecvente teste proiective sunt testul Inkblot Rorschach, Testul de Apercepție Tematică (TAT), testul de completare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cea postdecembristă oferă suficient loc de noi cercetări, ce vor putea fi î nsemnate în cartea a doua...sau cartea a treia despre satʺ. Și optimist cu ideea, continuă: „tema fiind lansată, ea se cere con tinu atăʺ, pentru că, argumentează propunătorul, „adevărul cel mare (care este cartea realizată n.n.) se alcătuiește din mai multe adevăruri miciʺ, că același lucru devine cu mult mai adevărat, dacă este privit de mai mulți ochi și din unghiuri dive rseʺ. Adevăr cum nu se poate
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
la București, Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, str. Doamnei nr.16. Fără prea mari speranțe în inițiativa particulară, autorul demersului spera că tocmai statul, folosind fondul de carte de la școlile secundare, putea realiza începutul bibliotecilor publice. Aceasta, pentru că aprecia propunătorul, „șco lile aflate în plină prosperitate”, nu așteptau „decât un impuls pentru a se dezvolta”. Dar avertiza: direcțiunea școlilor și comisiunile bibliotecilor nu trebuiau să aștepte totul de la stat, ci, după ce aveau să se convingă de folosul și de neapara
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
literară. Lucrarea determină și influențele lovinesciene și camilpetresciene asupra discursului critic și memorialistic. Totodată, expunem relevanța, puterea și densitatea "vocii" autoarei Undelor scurte. O problemă specială o constituie rolurile Monicăi Lovinescu în calitate de cronicar: mediator între creația zilei și public, judecător, propunător de criterii. Odată cu lectura specializată, autoarea descoperă și judecă opțiunile și intenția scriitorului. Monica Lovinescu lecturează și examinează opera sub toate aspectele ei, orientează lectura și înțelegerea textului dinspre orizontul personal al receptării spre orizontul publicului. Acesta își procură astfel
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
științific, adăugând listei de mai sus câteva sute de portrete. Se regăsesc printre ei: Luc Bădescu, prietenul cel mai bun al lui Virgil Ierunca; Mihai Fărcășanu, inițiatorul secției românești la Europa Liberă; Eftimie Gherman directorul publicației "România Muncitoare"; Stroe Lupescu propunătorul lucrării L'Amérique n'a pas encore parlé; Ion Pârvulescu, personalitate excentrică în permanentă mișcare și schimbare; Maria Botta actriță apreciată în România, bună prietenă a mamei. Analizând memorialistica Monicăi Lovinescu, Nicoleta Sălcudeanu ridică șirul de portrete la statutul de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fără trunchiuri, iarba fără verde / slalom de alb prin verticale bezne..." Un "Eu" unduitor Departe de a fi un homo ludens, Nichita Stănescu e un poeta gravis, un problematizant activ excedat de întrebări dar și unul dintre cei mai serioși propunători de răspunsuri; deși nu de puține ori sugerează tragicul, comentariile sale (ale unui solar) se organizează într-un fel de cod existențial verticalizant, cod învederând o anumită despovărare, de unde planarea, levitația pe o linie transorizontică, privirea oarecum calmă, dicțiunea patetic-mărturisitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de la Sighet) despre fenomenul Pitești (1949-1952), adică despre experimentul abominabil (supervizat de Moscova) de Întretortură silită a deținuților politici, dar și despre ce Înseamnă astăzi un curs universitar având ca obiect represiunea comunistă (atât Stéphane Courtois, cât și eu fiind propunătorii și titularii unor astfel de cursuri, În Franța, respectiv În România). La Încheierea Simpozionului de la Sighet, domnul Courtois mi-a propus să coordonez pentru revista Communisme (al cărei director este) un număr monografic dedicat comunismului și represiunii În România (proiectat
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Ed.Aramis 2004 D-tru I. Al-Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă,Ed.de Vest,Timișoara 2000 d) Forme de organizare: frontal,individual,pe echipe Activitatea este centrată pe elev și se urmărește crearea unui limbaj comun interdisciplinar, lucrul în echipă, propunătorului revenindu-i sarcina de a fi un moderator al activității. PROIECT DIDACTIC ÎNVĂȚĂTOR: Morărașu Mariana CLASA: a III-a ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare DISCIPLINA: Limba română UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: "Toamnă pe meleaguri românești" TEMA LECȚIEI: Toamna-proiect TIPUL LECȚIEI: recapitulare
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3033]
-
literaturii române I.Șerdan, Corint-București 2007 *Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă-D-tru I.Al .Editura de Vest,Timișoara 2000 Activitatea este centrată pe elev și se urmărește crearea unui limbaj comun în funcție de stilurile individuale de învățare ale elevilor, lucrul în echipă, propunătorului revenindu-i sarcina de a fi un moderator al activității.
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3033]
-
este, câștigătoare. CERCUL PE ZĂPADĂ Mai multe cerculețe vor fi înfipte pe zăpadă. Copiii, bine îmbrăcați, vor trece ca printr-un tunel, dar târâș. Jocul se desfășoară cu puțin timp înainte de a ajunge acasă, pentru a se primeni. SĂRITURA IEPURAȘULUI Propunătorul ține un cerc la înălțimea de 0,5 m. Elevii, organizați în șir, vor păși și vor trece „prin cerc”. Se pot organiza și întreceri între grupe. SĂNIUȚELE Copii sunt organizați în echipe egale. Doi câte doi vor conduce sania
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
este, câștigătoare. CERCUL PE ZĂPADĂ Mai multe cerculețe vor fi înfipte pe zăpadă. Copiii, bine îmbrăcați, vor trece ca printr-un tunel, dar târâș. Jocul se desfășoară cu puțin timp înainte de a ajunge acasă, pentru a se primeni. SĂRITURA IEPURAȘULUI Propunătorul ține un cerc la înălțimea de 0,5 m. Elevii, organizați în șir, vor păși și vor trece „prin cerc”. Se pot organiza și întreceri între grupe. SĂNIUȚELE Copii sunt organizați în echipe egale. Doi câte doi vor conduce sania
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
a folosit o proteză auditivă adecvată, labiolectura va putea să mascheze întru totul handicapul 100. Și în cazul surdității, labiolectura reprezintă calea cea mai sigură spre integrare, iar, în cazul unui intelect normal, copiii pot urma școli de masă, dacă propunătorii sunt pregătiți să lucreze cu ei. Totuși, cu toate beneficiile școlii integrate, nu pot fi ignorate caracteristicile psihice ale copilului surd: cele arătate mai sus, precum și alte particularități ale gândirii ce le sunt specifice: concretismul, rigiditatea, șablonismul, inerția, îngustimea. Demutizarea
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
verbal articulat pe baza labiolecturii, cu toate aceste neajunsuri, este singurul care asigură o integrare adevărată în colectivitatea largă, există anumite reguli care trebuie respectate în munca instructiv educativă cu elevii neauzitori. Prima dintre ele se referă la obligativitatea ca propunătorul să se așeze, mereu, în așa fel încât fața sa să se afle în direcția ochilor copilului surd. (În clasele de masă, învățătorul se postează adesea cu spatele la clasă de exemplu atunci când scrie la tablă, continuând să vorbească lucru nepermis atât
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
vorbească lucru nepermis atât în școala pentru elevii cu tulburări de auz, cât și pentru cei ce predau la o clasă unde se află și asemenea copii.) De asemenea, topografia sălii de clasă trebuie să fie astfel realizată încât fața propunătorului să fie în permanență accesibilă privirii elevilor / elevului surd (de exemplu, băncile/mesele să fie așezate în semicerc). Unul dintre "punctele tari" pe care ne putem baza în activitățile cu copiii surdomuți este dat de teza lui Piaget: "Dacă limbajul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
inamovibilitatea magistraturii în Constituție? Căci cred că nu este vorba să facem din Constituția noastră un imens cod care să cuprindă toată organizarea Statului. Dacă s-a întins inamovibilitatea magistraturii, de ce să fie oare neapărată nevoie de o sancțiune constituțională? Propunătorii nu justifică această propunere, nici nu arată care ar fi situația când acest principiu ar deveni constituțional.” Iar la Senat, C. Cantacuzino-Pașcanu, mare proprietar conservator-democrat, afirma că guvernul trebuia să se pronunțe mai clar. Acestor critici privind lipsa de detalii
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
par diverse, se întrepătrund, coabitează, prin argumentații de substanță. Deși ipoteza fiecărui eseu-studiu ne invită în miezul generos al ficționalului (cu referire la Sofocle, Euridice, Cervantes, Shakespeare, Molière, Dostoievski, Ionesco sau Beckett), argumentele și contraargumentele formulate ne ancorează în concret. Propunătorul nu recurge deloc la „speculații”. Subiectele abordate reprezintă traiecte de mare substanță (de profunzime analitică), prin „temeiul vieții”, după cum afirmă Constantin Noica: „Cuvântul este atât de împletit cu temeiul, încât nu poți rosti decât ceva întemeiat...” și astfel, pătrundem (cu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Edward B. Taylor, fie ca salt revoluționar, cu accent pe schimbarea de paradigmă și pe dezbaterile cu privire la legitimitatea introducerii conceptului de „monoteism revoluționar“. Semnificativ este, în această privință, demersul lui Raffaele Pettazzoni, exemplar sintetizat de B. Pongratz-Leisten: „Raffaele Pettazzoni, un propunător al schimbării revoluționare, a identificat următoarele trăsături caracteristice ale monoteismului: (1) monoteismul se naște ca o religie nouă în cadrul unui context anterior politeist; (2) apariția lui este asociată cu o reformă religioasă și cu lucrarea respectivului reformator; (3) afirmarea monoteismului
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
vînătorească“ a termenului german Hatz, „vînătoare cu gonaci“, a fost propusă formarea termenului Hatzeg prin derivare regresivă de la Hatzeger Land, „țara vînătorilor cu gonaci“, la început pentru teritoriu, apoi pentru oraș. De la germani l-ar fi luat maghiarii și romînii. Propunătorul acestei soluții (Vasile Pîrvu) omite faptul că sașii numesc orașul Hotzing, nu Hatzeg. Între forma germană și cea maghiară s-ar fi interpus o variantă germană Hatzeck (cu g afonizat), pe care maghiarii au retransformat-o, prin etimologia populară (germ. eck
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
o vastă panoramare a ceea ce am numit "fanaticism naționalistic", poziția înspre care a evoluat gândirea autohtonismului românesc în perioada interbelică. Anii treizeci au cunoscut irumpția gândirii socio-politice românești într-o adevărată deflagrație intelectuală de extrema dreaptă. Filonul extremismului de dreapta, propunător de soluții politice radicale, este reperabil încă din perioada antebelică. Cuzismul doctrina socio-politică închegată de A.C. Cuza a cărei forță motrică era alimentată exclusiv de ideea antisemitică inaugurează discursul extremist pe scena ideilor politice românești. Însă nici această doctrină radical
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
puteri cenzoriale se angajează consecvent pentru opțiunea integratoare, particularul românesc trebuind subordonat universalului istoric. Disputa în jurul optimului național-universal va avea răsfrângeri cu reverberații prelungi, ecourile sale continuând se răzbată în breaslă pentru următoarele trei decenii în vocile lui G.I. Ionescu-Gion (propunător al unei formule integraționiste), G.N. Costescu (pledoarie apăsat neaoșistă) sau I. Lupaș (care pledează pentru o variantă moderat particularistă) (Zub, 2000, pp. 177-178). Un prim pas era făcut, o primă bătălie era câștigată. Impunându-și viziunea integraționistă în controversa manualelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]