272 matches
-
este reprezentat de suma acelor comportamente care arată că unui individ îi pasă de bunăstarea și drepturile celorlalți, că manifestă grijă față de cei din jurul său, demonstrând empatie, și acționând în moduri care sunt benefice celorlalți Toate studiile sugerează că actvitățile prosociale sunt esențiale pentru bunăstarea grupurilor sociale într-o gamă largă de modalități. În psihologia socială, comportamentele se împart în comportamente prosociale, și comportamente antisociale. Un comportament al unei persoane este considerat ca fiind un comportament prosocial când el are urmări
Comportament prosocial () [Corola-website/Science/322167_a_323496]
-
față de cei din jurul său, demonstrând empatie, și acționând în moduri care sunt benefice celorlalți Toate studiile sugerează că actvitățile prosociale sunt esențiale pentru bunăstarea grupurilor sociale într-o gamă largă de modalități. În psihologia socială, comportamentele se împart în comportamente prosociale, și comportamente antisociale. Un comportament al unei persoane este considerat ca fiind un comportament prosocial când el are urmări pozitive asupra sa sau asupra celorlalți indivizi din comunitatea unde comportamentul are loc, întărind astfel legăturile sociale din interiorul acestei comunități
Comportament prosocial () [Corola-website/Science/322167_a_323496]
-
studiile sugerează că actvitățile prosociale sunt esențiale pentru bunăstarea grupurilor sociale într-o gamă largă de modalități. În psihologia socială, comportamentele se împart în comportamente prosociale, și comportamente antisociale. Un comportament al unei persoane este considerat ca fiind un comportament prosocial când el are urmări pozitive asupra sa sau asupra celorlalți indivizi din comunitatea unde comportamentul are loc, întărind astfel legăturile sociale din interiorul acestei comunități.<br> Prin contrast un comportament al unei persoane este considerat ca fiind un comportament antisocial
Comportament prosocial () [Corola-website/Science/322167_a_323496]
-
al unei persoane este considerat ca fiind un comportament antisocial când el are urmări negative asupra sa sau asupra celorlalți indivizi din comunitatea unde comportamentul are loc, întărind astfel legăturile sociale din interiorul acestei comunități. Din perspectiva psihologiei sociale comportamentul prosocial se referă la a acționa în virtutea valorilor promovate și acceptate de societate, acele valori pozitive care acționează implicit sau explicit la nivelul unui, grup, societate, etc. Cele mai puriste forme de comportament prosocial sunt motivate de altruism, altruist un interes
Comportament prosocial () [Corola-website/Science/322167_a_323496]
-
acestei comunități. Din perspectiva psihologiei sociale comportamentul prosocial se referă la a acționa în virtutea valorilor promovate și acceptate de societate, acele valori pozitive care acționează implicit sau explicit la nivelul unui, grup, societate, etc. Cele mai puriste forme de comportament prosocial sunt motivate de altruism, altruist un interes în a ajuta o altă persoană. Altruismul este predat de fiecare religie practicată pe scară largă în lume -, iudaism, islamism, hinduism, budism și creștinism Circumstanțele cele mai probabile pentru apariția altruismului sunt empatia
Comportament prosocial () [Corola-website/Science/322167_a_323496]
-
fiecare religie practicată pe scară largă în lume -, iudaism, islamism, hinduism, budism și creștinism Circumstanțele cele mai probabile pentru apariția altruismului sunt empatia pentru un individ în nevoie, sau o relație strânsă între binefăcător și destinatar. Multe comportamente care apar prosocial altruistă sunt, de fapt, motivate de norma de reciprocitate, care este obligația de a restitui o favoare cu o favoare. Oamenii se simt vinovați atunci când nu întorc favorul primit și se pot simți furioși când altcineva nu întoarce favorul făcut
Comportament prosocial () [Corola-website/Science/322167_a_323496]
-
care este obligația de a restitui o favoare cu o favoare. Oamenii se simt vinovați atunci când nu întorc favorul primit și se pot simți furioși când altcineva nu întoarce favorul făcut de către ei. Reciprocitatea sau altruismul pot motiva multe comportamente prosociale importante, inclusiv partajarea. Schimbul de cele mai multe în primii trei ani de viață se face pentru motive non-empatice, cum ar fi distractiv de joc ritual social sau din artificiala. Apoi, la aproximativ patru ani, o combinația dintre conștientizarea empatică și încurajarea
Comportament prosocial () [Corola-website/Science/322167_a_323496]
-
este un subiect activ care contribuie la producerea vieții sociale. Diversele forme de activitate productivă, mișcările sociale, mobilitatea socială, ș.a. sunt expresia implicării active a omului în societate. Din perspectiva psihologiei sociale comportamentele unui individ se pot categoriza în comportamente prosociale sau antisociale Agresiunea: Există anumite constante cu caracter legic care se stabilesc între diferitele fenomene psihosociale. Ca orice știință, psihologia socială are un sistem teoretic și aplicativ, subramuri, în funcție de domeniul de activitate umană: psihologie socială educațională, juridică, a grupurilor mici
Psihologie socială () [Corola-website/Science/299387_a_300716]
-
și durere nu este un lucru ușor tocmai pentru că ființele umane sunt organisme complexe. Este de asemenea clar că, din psihologia experimentală, cât și din experiența obișnuită, comportamentul uman este extrem de manipulabil. Crearea unei consonanțe între fericirea individuală și acțiunile prosociale devine așadar un țel al politicii publice. În cazul primului nostru exemplu, neplăcerea unei persoane de a scrie un cec de 20 lire sterline pentru organizația umanitară Oxfam ar putea fi ușurată de plăcerea izvorâtă din credința că, prin contribuția
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
degrabă o necesitate de a crea o consonanță între interesul public și cel privat. Susan Rose-Ackerman (1978, 1999) a avut competențe deosebite în elaborarea unor sisteme de sancționare pentru a reduce tentația ideii de pasager clandestin tocmai prin aducerea comportamentului prosocial pe aceeași linie cu interesul personal. La fel de relevantă este activitatea lui Francis Lui (vezi în particular Lui 1986), ale cărui studii despre China postulează o distincție între echilibrul corupții la grad înalt și cel al corupției la nivel scăzut în
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
Companii: activitate legală coruptă 27; Africa 71, 78; bănci vezi sistemul bancar; China 103, 108, 109, 111; donații politice 81, 156, 158; mită prin companii locale 24; privatizate vezi Privatizare; publicitate locală 146; Statele Unite 60; transnaționale vezi corporații multinaționale Comportament prosocial 53, 54 Confidențialitate: Regatul Unit 123, 125-126, 159; sistem bancar 36, 184, 193 Conflict armat 33, 225 Confucius 40, 89, 94, 104 Congo-Brazzaville 28 Consultanță 153 Contagiune comportamentală 54, 77 Contrabandă: Africa 71, 208; China 86, 111, 113; droguri vezi
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
În studiile asupra originii atitudinilor, prejudecăților și discriminărilor (conduite depreciative, persecutorii) față de minorități (nebuni, bolnavi, purtători de SIDA, handicapați, homosexuali, imigranți etc.), asupra stereotipurilor, relațiilor intergrupuri sau lingvistice, asupra formării și dezvoltării ideologiei rasiste și a xenofobiei, asupra activării atitudinilor prosociale sau tolerante ori a comunicării cu „normalizații”. Integrarea acestor tematici În abordarea interculturalității cere o anumită distanțare și o relativă prudență, pentru că aceste cercetări constituie sectoare Întregi ale psihologiei sociale, mai multe capitole din manualele acestei discipline, precum și numeroase secțiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de cunoaștere și înțelegere a mediului înconjurător; Stimularea curiozității privind explicarea și înțelegerea lumii înconjurătoare. DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE: Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate, educarea abilității de a intra în relație cu ceilalți; Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive. DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV: Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, modelaje; Formarea capacității de receptare a lumii sonore a muzicii DOMENIUL PSIHO-MOTRIC: Formarea deprinderilor motrice de bază și utilitar applicative, Cunoașterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menținerea stării
Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
și Societate cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilității de a intra în relație cu ceilalți; educarea trăsăturilor pozitive de voință și caracter și formarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți; dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive (inițiativa); dezvoltarea abilității de recunoaștere, acceptare și respect al diversității; formarea și consolidarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrica; • Domeniul Estetic și Creativ stimularea expresivității și a creativității prin desen, pictură, modelaj; formarea capacităților de exprimare prin
Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
școala va deveni un laborator în care copilul învață în mod activ, prin experiențe, în colaborare cu colegii, deci prin muncă colectivă, legile conviețuirii democratice. Această „republică cooperativă” va facilita prin urmare o învățare socială practică ce stimulează comportamente morale, prosociale, va învăța pe copii să prețuiască „puterea colectivă” și va contribui la progresul vieții colective. În acest mediu social (cooperativ) copilul își disciplinează conduita, își canalizează tendințele, învață să participe la „organizarea regulilor”. Iar „conducerea de sine și prin sine
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
treatement of emotions and the main cultural theories of this field. Finally, the common elements of these are laid ouț. În final, sunt relevate elementele comune ale acestor teorii. I suggest the posibility to treat simpathy through the theory of prosocial behavior theory and I suggest that the analysis of „emotion labor” is very productive for the social context of România. În ultimele trei decenii s-a cristalizat un nou domeniu de cercetare în știință despre traiul laolaltă al oamenilor - sociologia
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
propria istorie de viață (experiență trecută de a fi „om bun”A și de înălțimea propriilor standarde morale. Cultură simțămintelor impune să manifestam largi limite ale simpatiei față de membrii familiei, ca și față de oamenii valoroși. Personal, consider că teoriile comportamentului prosocial au, daca nu integral, cel putin parțial valabilitate în analiza simpatiei (poate și a altor emoțiiă. Arătând simpatie unei persoane, noi îi acordăm un sprijin pentru depășirea situației critice, o încurajăm, ceea ce reprezintă un comportament prosocial autentic dacă „donatorul de
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
consider că teoriile comportamentului prosocial au, daca nu integral, cel putin parțial valabilitate în analiza simpatiei (poate și a altor emoțiiă. Arătând simpatie unei persoane, noi îi acordăm un sprijin pentru depășirea situației critice, o încurajăm, ceea ce reprezintă un comportament prosocial autentic dacă „donatorul de simpatie” - termenul îmi aparține - nu așteaptă o recompensă materială sau morală, daca exprimarea simpatiei nu constituie o obligație de serviciu, ci un act conștient, liber decis (S. Chelcea, 1996, 438Ă. Între cei ce se simpatizează reciproc
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Emotions în Social Life. Critical Themes and Contemporary Issues. Londra: Routledge. Bolton, Sharon C. (2005Ă Emotion Management în the Workplace. Gordonsville: Palgrave Macmillan. Branaman, Ann (ed.Ă (2001Ă Self and Society. Oxford, UK: Blackwell Publishers Ltd. Chelcea, Septimiu (1996Ă Comportamentul prosocial. În A. Neculau (coord.Ă. Psihologie socială. Aspecte contemporane (pp. 438-451Ă. Iași: Editură Polirom. Clark, Candace (1987Ă Sympathy biography and sympathy margin. The American Journal of Sociology, 93, 2, 290-321. Clark, Candace (1997Ă Misery and Company: Sympathy în Everyday Life
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
autoritate - induce și relatări pozitive asupra trecutului personal (Darrow, 1970Ă. Acesta rămâne o structură imaginară și pentru că e foarte greu de stabilit în ce măsură evenimentele de viață au fost trăite cu adevărat (Ford și Lerner, 1992Ă. Studiile asupraatașamentului, privit ca factor prosocial și relațional major, arată că nu există o relație directă a nivelului acestuia de la vârsta de 1 an cu cel de la 18 ani. Merită aici inserată trimiterea la procesele memoriei, care au un caracter contextual, legat de nevoile și motivațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și alții; - disfuncție interpersonală indicată prin eșecul în a dezvolta relații de intimanță, de a funcționa adaptativ ca o figură de atașament și de a stabili relații afiliative; - eșecul de a funcționa adaptativ în grupe sociale, de a dezvolta comportamente prosociale sau cooperative. Patologia sinelui observată în tulburările de personalitate constă din aspecte disfuncționale ale funcționării sinelui, cogniții maladaptative, deficit de integrare a diferitelor componente ale sinelui într-o structură coerentă. Se vorbește, de obicei, despre șase elemente ale patologiei sinelui
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
reper vizează capacitatea de a avea reprezentări stabile și integrate ale Eului despre Sine și cei din jur. Cel de-al doilea cuprinde deficiențele relaționale interpersonale în sensul atașamentului, intimității și echilibrului iar cel de-al treilea integrează viciile comportamentului prosocial în sensul raporturilor dintre incisivitate și autocontrol, dintre activism și pasivitate. Modelul lui BENJAMIN coalizează atribute psihodinamice și interpersonale care fundamentează tehnici psihoterapeutice omonime la care se adaugă cele cognitive (MARKOWITZ și colab., 1998Ă. Psihoterapiile interpersonale și-au dovedit utilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalități patologice. TP paranoic și TP antisocial sunt cele mai potrivite exemple în acest sens. Mecanismul dominant în acest context este cel al identificării proiective care prin repetiție - induce rigiditatea atitudinală, erorile adaptative și nu în ultimul rând estomparea aspirațiilor prosociale ale Eului (ZINNER, 1976Ă. SONNE și SWIRSKY (1986Ă alături de SHOLEVAR și SCHWOERI (2003Ă descriu câteva particularități ale terapiilor familiale. Astfel dinamica grupului, corespunzător varietății de roluri în care interrelaționează membrii familiei favorizează acuratețea diagnosticării personalităților patologice. Același rol îl are
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu s-a lucrat pe eșantioane reprezentative. Așadar, nu se pot compara decît rezultate obținute pe eșantioane omogene (de exemplu, studenții români din specializările de științe socioumane, cu studenții echivalenți americani) pe dimensiuni precizate (cum ar fi, să zicem, comportamentul prosocial), prin intermediul unei probe care a obținut un indice de retroversie mai mare de 0,8. Nu trebuie uitat că pentru cercetătorul care vine "din afară" cel mai adesea inițiatorul și principalul responsabil în atragerea fondurilor necesare studiului comunicarea cu subiecții
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sistemul parental, tipul de familie, modalitățile de comunicare și control, stilurile de atașament etc.); șocuri legate de tipurile diferite de sociabilitate (ospitalitatea, caracteristicile schimburilor reciproce etc.); șocuri rezultate în urma reactivității diferite față de cererea ajutorului (căci sînt culturi care potențează comportamentul prosocial și culturi "autiste" social); șocuri datorate "întîlnirii" cu rituri și credințe magico-religioase diferite; șocuri legate de reprezentările diferite asupra schimbului cultural. Privite ca experiențe limită, care produc trăiri afective puternice, șocurile culturale pot contribui, în pofida costurilor subiective considerabile, la o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]