KorAP: Find »[drukola/base=prosocial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...12 >

279 matches

Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608

Norma reciprocității (Gouldner, 1960) cere ca, dacă ai fost ajutat, să ajuți și tu pe făcătorii tăi de bine. Deși aici accentul se mută de pe asistența dezinteresată - situându-ne în paradigma schimbului social -, avem de-a face totuși cu acte prosociale, întrucât schimbul nu este direct și imediat, nu se negociază și, în tot cazul, norma trimite la descentrarea de pe egoismul pur. Altfel spus, teoretic ai putea fi ajutat, fără ca, în timp, să returnezi ajutorul. Și, de fapt, cazurile de acest

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
și experiențe, printre care proeminentă este percepția ajutorului inițial pe care l-a primit persoana în cauză: a fost acest act voluntar sau nu, ce motivații și resurse au stat în spatele lui? 3) O altă normă care trimite la conduite prosociale este cea a justiției sociale (Lerner; 1980; vezi și Chelcea și Iluț, 2003) care spune că trebuie să existe o distribuție cinstită (justă) a resurselor și beneficiilor între oameni și grupuri de oameni. Într-o formulă mai tehnică ea se

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
ca și realitatea cotidiană ne arată că și cei supracompensați au tendința de a redistribui beneficiile în favoarea celor neîndreptățiți. Neîndreptățiți de persoane, de instituții sau, pur și simplu, de soartă. De aceea, norma și sentimentul justiției sociale conduc la comportamente prosociale. Cele trei norme sunt conectate între ele și, desigur, cu alte prescripții sociomorale. M. Zuckerman (1975), spre exemplu, vede o legătură strânsă între norma justiției sociale și cea a reciprocității, în sensul că la oameni sunt prezente gândul și sentimentul

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
oameni sunt prezente gândul și sentimentul că, practicând justețea și corectitudinea socială față de lume în general, vor primi și ei de la ea ceea ce au dat - altfel spus, credința într-o reciprocitate generalizată. Problematica normelor sociale ce trimit la un comportament prosocial se plasează inevitabil în contextul mai larg al socializării. Procedând astfel, B. Batson, autorul acestui subiect din Handbook of Social Psychology (1998), insistă asupra ideii că trebuie luate în considerare în cel mai înalt grad și teoriile formării și dezvoltării

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
considerare în cel mai înalt grad și teoriile formării și dezvoltării cognitive a judecăților morale, datorate în special lui J. Piaget (trecerea de la morala heteronomă la cea autonomă) și lui L. Kohlberg (stadiul preconvențioanl, convențional și postconvențional). A te comporta prosocial înseamnă să știi la modul rațional cum să o faci. D. Batson admite, în continuare, că rațiunea morală, o dată însușită, poate deveni motiv ultim de acțiune, depășind egoismul mascat individual sau chiar colectiv. Sintetizând pozițiile filosofilor moralității, în frunte cu

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
școala piagetiană și de cea chomskiană (Piaget, 1988) și prezentat într-o altă lucrare (Iluț, 2000), să mai menționăm doar că psihosociologii și sociologii, admițând datul esențial al moralei în comportamentul uman general, și cu atât mai mult în cel prosocial, îl operaționalizează în valori, norme, atitudini. Pregnanța motivațională a acestora a fost dezvoltată și în capitolul anterior. S. Chelcea (în Chelcea și Iluț, 2003) acordă importanță prioritară valorilor, incluzându-le ca element central în însăși definiția comportamentului prosocial și a

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
în cel prosocial, îl operaționalizează în valori, norme, atitudini. Pregnanța motivațională a acestora a fost dezvoltată și în capitolul anterior. S. Chelcea (în Chelcea și Iluț, 2003) acordă importanță prioritară valorilor, incluzându-le ca element central în însăși definiția comportamentului prosocial și a altruismului, considerându-l pe acesta din urmă ca fiind „acel comportament intenționat, realizat în afara obligațiilor de serviciu și orientat spre susținerea, conservarea și promovarea valorilor sociale” (p. 181). Personal, cred că apelul la valori sociale în abstract dilată

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
în afara obligațiilor de serviciu și orientat spre susținerea, conservarea și promovarea valorilor sociale” (p. 181). Personal, cred că apelul la valori sociale în abstract dilată prea mult sfera conceptuală. Mai ales dacă e vorba despre altruism, și nu despre comportament prosocial în general. Cineva se poate zbate toată viața în afara obligațiilor de serviciu pentru ceea ce el crede că e patriotism, fără să producă acte de ajutorare concrete. Mai mult, o asemenea zbatere poate sta clar sub semnul beneficiilor personale, uneori concret

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
voi reveni în secvențele următoare. 1.3. Paradigma costuri-beneficiitc "1.3. Paradigma costuri‑beneficii" Într-o accepțiune mai largă, problema costurilor și a beneficiilor este implicată în toate orientările ce încearcă să explice comportamentul uman și, în special, pe cel prosocial. Sociobiologia se referă la beneficiile de reproducere genetică, în centrul socializării și învățării sociale stând principiul recompensei, iar normele sociale fac trimitere la avantaje și dezavantaje atât direct, prin conținut (norma reciprocității și a echității), cât și indirect, prin costurile

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
o prelungire a abordării microeconomice în câmpul mai larg al umanului, reprezentanții respectivei orientări (cei mai mulți economiști) au o satisfacție deosebită să explice comportamentele numite altruiste prin calculul rațional ce slujește intereselor pur egoiste. Altruismul și, cu atât mai mult, variantele prosociale mai slabe sunt determinate de funcția de utilitate pe care receptorul unor asemenea acte o are pentru cel ce le emite. Prezentăm în continuare câteva dintre explicațiile profesate de paradigma costuri-beneficii (Lemennicier, 1988). Cea mai mare parte a așa-ziselor

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
Teorii ale beneficiilor psihologice" Paradigma costuri-beneficii utilitaristă, profesată de orientarea microeconomică, include, după cum s-a sugerat, și trimiteri la câștiguri sau costuri psihologice (prestigiu social, prețuirea celorlalți etc.), dar care se prelungesc imediat în avantaje materiale. Psihologii sociali explică actele prosociale și prin mecanisme ce privesc direct confortul psihic în sine, cu referire la reducerea tensiunilor, autoinducerea unor stări de bucurie și seninătate, creșterea stimei de sine. Teoriile mai relevante în acest sens le prezentăm în cele ce urmează (vezi Baron

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
de rezolvare, ci și drept cauze ale respectivei tensiuni: constatând discrepanța între condiția unor oameni și modul normal în care trăiesc ființele umane, în mintea noastră apare o disonanță cognitivă care produce un puternic disconfort și motivează la acțiune. Comportamentele prosociale pot fi datorate și unor asemenea mecanisme. Discrepanța ia, desigur, amploare și forță motivațională atunci când avem în față persoane concrete și când comparăm situația lor nu numai cu cea a standardelor comune în general, ci și cu ceea ce ar putea

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
de menținere și întărire a stimei de sine. În acest din urmă sens, Cialdini și colaboratorii săi (1981) susțin că se poate vorbi de trei mari faze în evoluția indivizilor: astfel, la copiii mici, recompensele materiale directe primite în urma comportamentelor prosociale întăresc stima de sine; în copilăria mijlocie este suficientă aprobarea socială; începând cu adolescența, nu este nevoie de nici o condiționare exterioară, morala devine autonomă în termeni piagetieni, oamenii fiind capabili de conduite prosociale anonime. Simplul fapt de a ști că

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
mici, recompensele materiale directe primite în urma comportamentelor prosociale întăresc stima de sine; în copilăria mijlocie este suficientă aprobarea socială; începând cu adolescența, nu este nevoie de nici o condiționare exterioară, morala devine autonomă în termeni piagetieni, oamenii fiind capabili de conduite prosociale anonime. Simplul fapt de a ști că fac bine altora le întărește stima de sine. Desigur, totul se întâmplă făcând comparații explicite sau implicite cu alții. În toate teoriile despre comportamentul prosocial este presupusă o anume înțelegere a situației celui

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
în termeni piagetieni, oamenii fiind capabili de conduite prosociale anonime. Simplul fapt de a ști că fac bine altora le întărește stima de sine. Desigur, totul se întâmplă făcând comparații explicite sau implicite cu alții. În toate teoriile despre comportamentul prosocial este presupusă o anume înțelegere a situației celui aflat în nevoie, și deci o anumită empatie. Dar mari gânditori ai lumii, printre care Platon, Aristotel, Toma d’Aquino, David Hume, Adam Smith, Charles Darwin, Herbert Spencer, au considerat că empatia

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
fină întrepătrundere de experiențe socializante - dintre care modelele pozitive ale persoanelor semnificative au o importanță notabilă - și în strânsă conlucrare cu bagajul ereditar, fiecare dintre noi ajunge să dețină un anumit potențial empatic. Empatia nu este însă singurul factor dispozițional prosocial. Alături de ea, cercetările empirice au mai evidențiat (Baron și Byrne, 2000): nevoia de aprobare, în sensul că indivizii cu un înalt nivel al acestei nevoi sunt mult mai receptivi la aprecieri și stimă socială și, prin reîntărire, practică în continuare

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
2000): nevoia de aprobare, în sensul că indivizii cu un înalt nivel al acestei nevoi sunt mult mai receptivi la aprecieri și stimă socială și, prin reîntărire, practică în continuare acte de ajutorare; încrederea interpersonală apare, de asemenea, asociată comportamentelor prosociale, indivizii cu un scor mare la itemii ce identifică această trăsătură ajutându-și în mai mare măsură semenii decât cei ce manifestă neîncredere; în special la școlari, comportamentul prosocial este corelat pozitiv cu „a fi prietenoși” și apare în asociație

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
continuare acte de ajutorare; încrederea interpersonală apare, de asemenea, asociată comportamentelor prosociale, indivizii cu un scor mare la itemii ce identifică această trăsătură ajutându-și în mai mare măsură semenii decât cei ce manifestă neîncredere; în special la școlari, comportamentul prosocial este corelat pozitiv cu „a fi prietenoși” și apare în asociație negativă cu agresivitatea și instabilitatea emoțională. Cercetările pe această temă au arătat încă o dată însemnătatea, pentru predipoziția altruistică, a formării la copii, încă de mici, a sociabilității și a

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
prietenoși” și apare în asociație negativă cu agresivitatea și instabilitatea emoțională. Cercetările pe această temă au arătat încă o dată însemnătatea, pentru predipoziția altruistică, a formării la copii, încă de mici, a sociabilității și a unor scheme de sine ca persoane prosociale. Teoretic, dar și experimental, au fost reliefate și alte caracteristici de personalitate responsabile pentru conduitele prosociale. Și e firesc să conchidem că probabilitatea realizării lor efective crește atunci când respectivele caracteristici sunt prezente concomitent. Psihosociologii și-au pus problema ce combinație

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
arătat încă o dată însemnătatea, pentru predipoziția altruistică, a formării la copii, încă de mici, a sociabilității și a unor scheme de sine ca persoane prosociale. Teoretic, dar și experimental, au fost reliefate și alte caracteristici de personalitate responsabile pentru conduitele prosociale. Și e firesc să conchidem că probabilitatea realizării lor efective crește atunci când respectivele caracteristici sunt prezente concomitent. Psihosociologii și-au pus problema ce combinație de factori de personalitate face diferența marcantă între cei care ajută în situații de urgență și

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
egocentrismul scăzut este propriu persoanelor ce au ajutat, pe când cele de semn contrar sunt caracterizate de preocupare și absorbție de sine, precum și de competitivitate ridicată. Cu privire la configurația de factori de personalitate care face cele mai bune predicții pentru un comportament prosocial, să notăm că orice cercetare empirică, oricât de rafinat ar controla statistic variabilele puse în joc, este limitată prin faptul că poate omite ab initio unele variabile cu totul relevante în descrierea și explicarea fenomenului respectiv, în cazul nostru conduitele

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
să notăm că orice cercetare empirică, oricât de rafinat ar controla statistic variabilele puse în joc, este limitată prin faptul că poate omite ab initio unele variabile cu totul relevante în descrierea și explicarea fenomenului respectiv, în cazul nostru conduitele prosociale. Studiul citat mai sus a luat în considerare mai multe variabile prezentate în literatura de specialitate ca buni predictori. Au rămas pe dinafară unele legate de experiențele de viață anterioare, de structura biopsihică, de starea mental-emoțională de moment. Este utopic

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
determinanți conduc la ideea că abordarea trebuie să fie mai degrabă ideografico-localistă decât nomotetică (vezi și Iluț, 1997) și în legătură cu prosocialul. M. Snayder (1993, apud Batson, 1998) susține că e profitabil epistemic să avem în vedere identificarea predictorilor pentru comportamente prosociale specifice, în situații specifice, ale unei populații specifice și într-un timp specific. Aș sublinia în acest sens că nu e vorba de idiograficul pur, despre situații, oameni și conduite mereu altele, ci despre un nivel mai degrabă intermediar între

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
sublinia în acest sens că nu e vorba de idiograficul pur, despre situații, oameni și conduite mereu altele, ci despre un nivel mai degrabă intermediar între nomotetic și idiografic, adică de tipuri de (comportamente, situații...). Apropo de tipurile de comportament prosocial, până acum cele mai multe cercetări psihosociale au vizat reacții în împrejurări de urgență. De aceea, și considerațiile cu privire la empatie și persoana altruistică se bazează prioritar pe rezultatele unor astfel de cercetări. Din ce în ce mai mult însă, psihologia socială se preocupă și de comportamentele

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
până acum cele mai multe cercetări psihosociale au vizat reacții în împrejurări de urgență. De aceea, și considerațiile cu privire la empatie și persoana altruistică se bazează prioritar pe rezultatele unor astfel de cercetări. Din ce în ce mai mult însă, psihologia socială se preocupă și de comportamentele prosociale de lungă durată, cum ar fi voluntariatul, lucru reflectat și în structura manualelor și tratatelor de specialitate. Astfel, spre pildă, dacă în ediția din 1991 a Psihologiei sociale (autori R. Baron și D. Byrne) nu figura nici o referire la comportamentul

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]