84 matches
-
chemat și chiar eu personal am fost la tov. secretar din Trohan și tot na vrut să ia parte (subl.ns.)”. Ne scapă motivele pentru care cei invitați de „valorosul” Olaru nu au vrut să participe la aceste ședințe de prostire în masă, sau, poate, chiar acesta va fi fost unul din motive. Ca să ia aminte cei de la „județiană”, Olaru i-a încondeiat cu litere groase în „raportul” său: „...la Trohan Vintilă Gheorghe și la Dumbrăveni Strati Gheorghe”. Plângându-se în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
toată averea prin „naționalizarea” pământurilor și a conacelor și transformarea acestora în tarlale și sedii ale GAS-urilor, după modelul Sovhozurilor sovietice. țească pe ici, pe acolo dar, în majoritatea cazurilor, țăranii refuzau cu îndârjire înscrierea în aceste forme de „prostire la grămadă” uneori opunându-se chiar cei care erau puși de „partid” să ducă „muncă de lămurire” cu „massele”. De țăranii care muncesc îi lasă să înghețe de h. Fără opinci pentru adulți și copii! Pe lângă toate nenorocirile căzute a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
bumbac ce s’au găsit la mine, le-am găsit la poarta mea în ziua de Sf. Toader”. Anica Zlati de 18 ani din Slobozia, nemăritată, a declarat: „...ducându’mă la crâșma din satul nostru, am găsit pe drum o prostire de horbotă, o bluză, o față de pernă, o cioboțică și o pereche de pantaloni pe care le’am dus la mine acasă”. Costică Boancă de 45 de ani din satul Racova, a fost la fel de „băftos” atunci când i-au picat în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
schimbă-te. În ladă ai hainele matale. Fii pe pace. Rupse Polixenia tăcerea și sparse privirile pe care le simți în spatele său. Greierii se auzeau cântându-și muzica tot mai departe. Polixenia se ridică de pe scaun și așeză patul. Îndreptă prostirea și se opri așezată la marginea lui, uitându-se în noapte. Nu mai auzi nimic din sat. Era mut. Doar sforăitul din camera de curat îi aminti că nu e singură. Păși ușor în odaie și ajunse la marginea patului
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
-mi cer, El miaună sinistru. Cordial i-am strâns eu laba. Și împăratul milostiv Mi-a dat și de soție, Pe fiica lui cu râs lasciv Și țapănă, nurlie, Pe Tlantaqu-caputli. Am mulțămit c-un umil semn, Drept mantie-o prostire M-am dus l-amanta mea de lemn, În sfânta mănăstire, Într-un cotlon de sobă. {EminescuOpIV 76} Și ah! și dragă-mi mai era! Vorbeam blând cu dânsa, Dară ea nu-mi răspundea Și de ciudă eu atunci Am
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
răget strigăt răget chicot strigăt zornet zinghet *** urlet [SINTAGME RĂZLEȚE] 2254 O privesc Facă lumină 2257 de aceea a întuneca conștiința paragin părăsit "coada mîții" 2258 Dacă se Unde a dus surdul roata și mutul iapa Domnilor Babilonia românească 2259 prostire [2cercevele *]2 prosop tocmagi posmagi (posmag) tăieței (tăiețel) vorbește mărunt mărunt, mărunt (mărunțel) cărunt stare Vermoegen înstărit vermoegend a se disprimăvăra Fruehling werden jitar jitărie prisacă {EminescuOpXV 110} prisăcar jintiță [2a dospi]2 aluatul aluățel temei ostrețe fundac coromâslă vită-ncălțată
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
burlac - fătălău / cotiugă - potâng gânsac răsteu / rudă * - oiște - proțap lambă *, leucă 2307 pe șleau - mai pe de rost de-a șederea cât de-a-ndeletea [CUVINTE RĂZLEȚE] [SUBSTANTIVE] 2255 surghiun 2257 prispă vechitur[i]* șiruri sămîncer 112 {EminescuOpXV 113} 2258 merinde, drojdii prostiri hoștină 2259 bărbăcari [sg. ] pantofar tabietul 2260 rădăcini 2270 sămînceri 2275B Moșie - oraș 2276A puroi protoplasmă 2280 Pardon ușa 2284 pămătuf 2287 glasul 2289 telegari 2291 Propunere Stele Gărgăriță [ADJECTIVE] 2254 discursiv 2257 prepuielnic 113 {EminescuOpXV 114} 2259 viorie 2276B
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
a dat pers. gärsäb „cuvertură, față de masă“. Acesta a fost împrumutat în turcă, unde çarșaf înseamnă „manta; cearșaf“. Din turcă l-au luat toate limbile balcanice, inclusiv româna, unde este atestat la 1579. În Moldova și Transilvania, se folosesc sinonimele prostire, luat din ucraineană, respectiv lepedeu, din maghiară. Precizez că în română există și ceadâr, termen învechit pentru „cort“, venit din tc. çadır. Același cuvânt persan čadir, trecut printr-o limbă turcică, a ajuns în maghiară în forma sátor „șatră“, de unde
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pe om așa cum au făcut cu Pavel din Tars și cu Don Quijote de la Mancha? De ce trebuie să înnebunești mâncând cărți? Sunt doar atâtea moduri de-a înnebuni și tot atâtea de a te prosti. Deși cel mai obișnuit mod de prostire se trage din citirea cărților fără a le mânca, din înghițirea literei fără a ți-o asimila făcând-o spirit. Proștii se hrănesc - se hrănesc în prostia lor - cu oasele, nu cu carnea doctrinară. Și proștii sunt cei ce zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
bine, să nu ne mai gîndim!... să nu ne mai gândim chiar deloc, să renunțăm la acest obicei prost, care nu ne aduce decât ponoase. Astfel cedai, nu mai gândeam, senzație bizară de pierdere a identității (asta exprimat pretențios), popular prostire. Chipul ei, astfel privit, adică în tăcere (se știe că atunci când taci, privești mai mult... nu cumva asta era și intenția ei secretă?), începu să mă obsedeze. Avea gura nespus de frumoasă (niciodată nu se ruja), conturul buzelor delicat și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt tivite cu găurele sau zigzaguri, cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe de masă și prostiri. Fețele de pernă prezintă decoruri complexe, având drept decoruri centrale păsări, fete, ramuri cu flori sau flori în ghiveci ca variantă a pomului vieții. Pânza de cânepă folosită aici este învârstată cu bumbac, obținându-se un material ușor încrețit, numit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
componente ale cămășilor, confereau costumului popular o distincție deosebită. Din aceleași pânzeturi, dar cu accente de culoare adăugate la țesut (prin învrâstare, alesătură cu spetează și alesătură pe rost, cu acul), se confecționau și piesele tradiționale (ștergare, fețe de masă, prostiri) cu funcții utilitare și decorative în locuința țărănească. Efecte estetice puteau fi obținute și prin alternanță cromatică, realizându-se vrâstele prin bumbacul vopsit cu calacan. Acesta este înlocuit, acum, prin fibră sintetică. Tot pentru înfrumusețare pot fi combinate fire de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
apare și în domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă și ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile, covoarele, etc. Ele înfrumusețează în primul rând interiorul, aspectele practice fiind situate în plan secund. între țesăturile de interior, ștergarele, așezate în fluture sau vertical, au o evidentă funcție estetică. După tehnicile de lucru, ele pot
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
grup. Să fii membru sau, Doamne ajută!, șef în aceste structuri era, pentru cei lipsiți de demnitate și onoare civică, pentru naturile slugarnice și viclene, infinit cameleonice, care populează dens viața noastră literară, țelul suprem în viață. Întreg mecanismul de prostire și subordonare a creatorilor pentru a face jocul dictaturii a fost simplu rezumat de o canalie ideologică precum Leonte Răutu: " Ia pune câteva boabe de grâu în palmă și să vezi cât de repede vin scriitorii la ciugulit!" Iar ce
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Cum mergi cu sănătatea? Îl îmbulzeam noi cari din contro cu întrebările. Iar moș Creangă în mijlocul a o mulțime de hârtii, note, caiete împrăștiate în toate părțile, îmbrăcat în halatul lui cu dungi albastre, cu târâiții în picioare, cu o prostire albă pusă în patru în jurul gâtului pentru sudoare, gros și greoi precum era, când se vedea așa prins fără veste de noi, se-nroșea la față și oarecum se rușina. Iracu - de mine! M-ați găsit și dumneavoastră așa ca
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
puțini ajung la Bruxelles, această Mecca a politicii europene. Cei rămași în țară petrec la iarbă verde, sporovăiesc, dorm, mănâncă, beau și visează. Majoritatea ignoră europarlamentarele. Motivele acestei atitudini sfidătoare sunt multe. Unul dintre ele ar fi doza insuportabilă a prostirii pe față din campaniile electorale. Totul se întîmplă direct, la radio sau la televizor. În vechea tradiție, întâlnirea nefastă cu Rusaliile inclusiv pe plan oniric prostea, mutila, pocea pe nefericiții muritori. Astăzi, întâlnirea (ne)fastă cu europarlamentarii poate să prostească
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
stabili poziția socială pe care deținutul o va ocupa în viitor. El începe de multe ori cu confesiunea noului venit, care tinde să-și povestească fapta așa cum s-a petrecut ea în realitate. În ritualul botezului intervine, în acel moment, "prostirea", fenomenul prin care un deținut mai versat îi oferă noului venit suport moral, prin reinterpretarea faptelor lui penale într-un mod liniștitor. Remușcările lui sînt repede înlocuite de justificări ale faptelor comise, "fabricate" în penitenciar, la care individul aderă deoarece
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a vorbit cu Silvestru Clemenciuc de la Țahanău, să-și pregătească caii și sania, pentru a mă duce cu bagajele la școală. (Atunci fiecare elevă trebuia să avem de acasă tot ce ne trebuia, în dormitor: saltea, plapumă, pernă, cearșaf, cuvertură prostire albă, prosoape, haine, schimburi un cufăr mare de lemn cu cărți, mâncare etc.). Așa cum s-au înțeles, gospodarul a venit la noi, pregătit, cu noaptea în cap. Am încărcat tot ce am pus în tindă de cu seară și m-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lubeniță" "harbuz" și "pepene" "zămos"). La București n-am auzit decât o expresie pentru lemnele întrebuințate în gospodărie: "a sparge lemne". Lemnul se "despică", "se curmă", "se taie". Se "sparg" cu toporul numai rădăcinile de bușteni. Cearceaf, ciorap, turcisme, față de prostire și colțun. 1956 EPITAF* (Găsit între hârtiile rămase de la un vechi poet ieșean) Costică Arsenescule, În viață tu umblași Cu caii nărăvași Cu caii de cotigă La noi la Călărași. Decât o viață crâncenă Cum nu s-a pomenit Mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nici un fel de saltea). Unicul mindir bun ("I mindir cu patru perini de părete și covertă de rips") este înregistrat cu grijă, fiind plasat în cancelarie. Bănuiala că bolnavele dormeau pe paie, peste care se punea una din cele "118 prostiri de așternut și oghialuri, toate rupte" este confirmată și de relatările doctorilor Lucașevschi și Brăescu, ambii exprimându-și indignarea asupra modului cum erau asistați alienații, afirmând că bolnavii "dorm pe paie" sau "zac de-a dreptul pe paie". (Soarta nebunilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Raportul este interesant prin imaginile care se pot desprinde, imagini foarte plastice. Astfel, Catargi menționează: "s-au găsit așternuturile și cămășile, în sfârșit, toate lenjeriile că nu se schimbă decât în 2-3 săptămâni, din pătimași s-au găsit așezați fără prostire, precum chiar și fără cămăși, goi cu piele în straiele lor și în asemenea poziție trântiți pe jos fără mindir și fără perne și alți așezați numai pe o rogojină. Au arătat acum că sunt de doi ani de când n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de când n-au primit încă nici un soi de îmbrăcăminte". Controlul a fost exigent, fiind provocat de mai multe sesizări. S-au controlat astfel toate sectoarele. Din constatările făcute la garderobă s-au văzut că într-însa se găsește îmbrăcăminte și prostire de ajuns, dar aceasta, din neglijența însărcinatului de acolo, asemene observându-se și bugetul, s-a văzut în el anumite paragrafe destinate îmbunătățirii garderobei, însă, după constatarea făcută nu s-au constatat întrebuințarea în acești doi ani din urmă nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
etica socialistă, militează pentru orientarea opiniei publice În sensul respingerii misticismului (subl.ns.), prejudecăților (Educația ateistă și literatura, nr.1885/22 martie 1974)”. e.e. Pisați În popime ca-n sacu’ cu cartofi, fir-ar! Exponenții principali ai așa-zisei prostiri a enoriașilor comuniști erau, În concepția profund vindicativă chiar și a celor mai mărunți activiști PCR, preoții și, În general, fețele bisericești de toate gradele. „De asemenea, sînt absente informația științifică propriu-zisă, ancheta socială În care să fie Înfierați indivizi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
știa ce este lingușirea și minciuna" etc. Fiind surprins în casa iubitei sale de către soțul aceleia, Hrisoverghi ar fi sărit pe fereastră, ajungând jos "un cadavru care abia mișcă". Soțul ultragiat, nu mai puțin romantic, l-ar fi ridicat pe prostiri și l-ar fi îngrijit, inutil, în propria-i casă. Poetul muri însă de "oftică la măduva spinării" și se pare că scena zăcerii în casa iubitei e scoasă din Antony de Al. Dumas, drama în 5 acte pe care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt tivite cu găurele sau zigzaguri, cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe de masă și prostiri. Fețele de pernă prezintă decoruri complexe, având drept decoruri centrale păsări, fete, ramuri cu flori sau flori în ghiveci ca variantă a pomului vieții. Pânza de cânepă folosită aici este învârstată cu bumbac, obținându-se un material ușor încrețit, numit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]