370 matches
-
De altfel, tocmai această categorie socială, burghezia, va îmbrățișa ulterior cu cel mai mare interes ideea creării Mitteleuropei. Cel care întrebuințează însă pentru prima dată noțiunea de Mitteleuropa în sens economic-politic este Friedrich List. El nu numai că a indicat protecționismul ca sigura politică vamală și comercială menită să apere Zollvereinul de concurența engleză, în primul rând, și să asigure dezvoltarea industriei în țările germane, dar a și trasat cu precizie căile pe care trebuia să le urmeze expansiunea comercială și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-a petrecut doar parțial în secolul al XX-lea, când etatismul a dominat în multe părți ale globului și importante fluxuri economice internaționale. Liberalizarea globală va limita și, probabil, va elimina până la finele secolului în care abia am intrat protecționismul național și pe cel regional. Nu încape nicio îndoială că un asemenea proces se va putea derula numai pe baza unei dezvoltări umane corespunzătoare a fiecărei națiuni. Cooperarea și competiția, două componente organic legate ale liberalizării, necesită o astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la rangul de superputere pe parcursul secolului al XX-lea"798. Acesta este contextul internațional în care se manifestă statele lumii. Este o lume deschisă, globală și dinamică, în care competitivitatea sau lipsa de competitivitate nu se mai pot ascunde în spatele protecționismului și tarifelor vamale. Lumea monetară globală de azi, prin folosința expansivă a monedei din hârtie, a făcut o alegere importantă 799. Cu toții suntem de acord că banul și politicile monetare pot fi și trebuie folosite pentru a susține expansiunea economică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
să protejeze câștigurile din export; industrializarea rapidă pentru a contracara declinul termenilor de schimb și a absorbi surplusul de forță de muncă; această ultimă direcție de acțiune putea fi îndeplinită printr-o strategie de substituire a importurilor, având ca fundamente: protecționismul economic, încurajarea investițiilor străine în industrie și crearea de piețe comune între țările în curs de dezvoltare. Ca economii industriale, țările periferice și-ar ameliora termenii de schimb și ar fi pe drumul dezvoltării economice. Structuraliștii au invocat un trend
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
care a dat naștere unui control excesiv al vieții economice. Politizarea activităților economice din țările în dezvoltare reprezintă una dintre cele mai nefaste expresii practice ale Economiei dezvoltării. Libertatea ca emancipare de restricțiile materiale a fost un argument pentru intervenționism, protecționism și creșterea excesivă a funcțiilor statului. În fapt, a dus chiar la opusul libertății individuale, așa cum a demonstrat, cu prisosință, Peter Bauer în mai multe lucrări despre dezvoltarea economică. Michael Todaro concepe dezvoltarea ca: „un proces multidimensional, implicând schimbări majore
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Care au fost aceste cruciade? Între cele mai semnificative pot fi menționate: finanțarea deficitului (de economisire - subl. ns) care a argumentat ajutorul extern pentru dezvoltare; substituirea importurilor, care a promovat tratamentul preferențial al țărilor slab dezvoltate în comerțul internațional și protecționismul excesiv din anii ’60 și ’70; ajutorul pentru educație, care a mutat accentul de pe investițiile în capitalul fizic pe investițiile în capitalul uman, susținând teza că educația generală, sănătatea publică și cercetarea și dezvoltarea sunt precondiții pentru dezvoltare; reciclarea fondurilor
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
și economic jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizația economică e muma celei politice. Când cineva e conservator în principiile economice ar fi obligat a fi și în principiile politice. A cita America ca exemplu de protecționism însemnează a nu ține seamă de istoria acestei țări și a confunda etichetele cu realitatea. Și-n America ideile protecționiste sunt conservatoare, deși formula pe care ele [2le]2 [o] iau într-o republică va fi nominal alta decât într-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
natura i-a pus la dispoziția sa. Se compromite pacea între popoare, căci înseamnă a sfărma relațiunile cari le unesc și cari vor face războaiele imposibile, pentru cu le vor face oneroase. Și într-adevăr cum s-ar putea ca protecționismul să nu fie reacționar când el constituie o mărginire considerabilă a libertății individuale în favorul educațiunii economice. După teoria liberalismului orice om e absolut liber de a-și întrebuința banii și munca oricum voiește. E fără îndoială în folosul lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dar chiar onoarea profesiei în lucrurile ce le produce. Aceasta e libertatea, onorabililor, și vă uitați crezul botezând de liberale idei de protecție, de epitropie, restrîngătoare absolutei libertăți a capitalului și a muncii. Ne vorbiți ca de un amic al protecționismului de John Stuart Mill, care - ar fi radical. Dar radicalismul nu e liberalism. Radicalismul are cele mai diverse nuanțe; unii admit omnipotența statului, alții vor nimicirea lui totală; câte capete atâtea sisteme politice, încît un radical care propune măsuri protecționiste
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
forma guvernăm(ntului, Constituția țării, raportul dintre stăp(ni ș( lucrători, dreptul de vot, forma dărilor, protecțiunea muncii, contractele agricole, mărirea loturilor de p(m(nt ale țăranilor, băncile agricole, supravegherea sănătății atelierelor, organizarea instrucțiunii publice, mișcarea intelectuală a țării, protecționismul ș( liberschimbismul, apărarea contra dușmanilor, adică organizarea armatei, drumurile de fier, șoselele etc. etc., (ntr-un cuv(nt toată activitatea politică ș( social-economică a țării, de la manifestațiile ei cele mai (nsemnate p(nă la cele mai mici..." (Munca din 19 ianuarie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de toate organizațiile care erau fixate într-un context normativ nerealist. Printre acestea se numărau firmele fixate rigid în filiere industriale, care se „finalizau” cu produse protejate împotriva concurenței normale existente într-o economie de piață. În momentul în care protecționismul politic de tip comunist a dispărut, au apărut produsele mai competitive, tehnic sau comercial, și industrii întregi s-au aflat sub spectrul restructurării sau al dispariției. După 15 ani, se poate aprecia că, deși s-au schimbat guverne care au
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sancționa, corecta și reechilibra raporturile dintre actorii economici. Mai mult decât atât, piața este văzută ca un furnizor echidistant de bunăstare, cel mai bun mijloc de eliminare a inegalităților și a privilegiilor, în timp ce statul, prin influențarea schimbului competitiv, crearea monopolurilor, protecționism și ineficiență, încurajează diferențele de clasă, inegalitățile și privilegiile. Smith se opune, deci, oricărei intervenții a statului în mecanismele economice. Poziția sa este explicabilă dacă avem în vedere contextul în care acesta își elaborează teoria: „Pe alocuri, scrierile lui Smith
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
contextul în care acesta își elaborează teoria: „Pe alocuri, scrierile lui Smith seamănă cu cele ale lui Marx (...) Nu întâmplător, acești gânditori și-au exprimat opoziția față de stat, momentele în care au scris aceștia au fost caracterizate de privilegii absolutiste, protecționism mercantilist și persistența corupției” (Esping-Andersen, 1992, p. 124). Ideile liberalismului clasic sunt puternic zdruncinate la mai mult de un secol de la momentul în care Smith își formulează teoria, odată cu criza economică care a debutat în anul 1929. Acesta este contextul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Există posibilitatea „migrării” în sus și în jos în cadrul economiei mondiale. 5. Focalizarea cercetării Periferia Centru, semiperiferie și periferie 6. Factori explicativi ai dezvoltării Localizează cauzele subdezvoltării ca fiind externe. Localizează cauzele subdezvoltării ca fiind interne. 7. Implicația doctrinară Susținerea protecționismului/ intervenția puternică a statului. Susținerea liberului schimb ca agent al difuziunii inovațiilor. Așa cum arată HYPERLINK \l "Voicu" Voicu (2002), organizarea trimodală este absolut necesară pentru a asigura echilibrul sistemului: Necesitatea existenței statelor semiperiferice derivă din rațiuni politice (operează ca o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
poate deveni o amenințare la adresa securității. Marea criză economică din 1929-1933 a făcut ca statele din întreaga lume să cunoască o perioadă de mare recesiune. Cursurile de schimb valutar s-au prăbușit, marile economii ale lumii au apelat la arsenalul protecționismului, cooperarea internațională a avut de suferit. O consecință indirectă a crizei liberalismului a fost aceea că, în multe țări, la putere au ajuns regimuri nedemocratice. Sprijinul popular care l-a ajutat pe Hitler să ajungă la putere a fost dobândit
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Review Press, New York, 1967. Articolul a fost publicat pentru prima dată în Millennium: Journal of International Studies, 10 (2), 1981, pp. 126-155. De remarcat că, în perioada în care Statele Unite erau doar o putere economică secundară, guvernul de la Washington promova protecționismul economic. Una dintre explicațiile economice pentru Războiul Civil american din 1861-1865 este că Nordul industrializat dorea să se protejeze în fața produselor industriale ale Marii Britanii - statul cel mai dezvoltat în epocă -, în timp ce Sudul agricol avea nevoie de tarife cât mai mici
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
bugetare, statului național rămânându-i atribuții limitate: politica externă, armata, ordinea internă, rolul legislativ. Instrumentele globalizării care-i asigură dinamica, direcția și evoluția sunt numeroase, cele mai importante fiind: formarea de înțelegeri bilaterale între țări și multilaterale la nivel regional; protecționismul: taxe, subvenții, stabilire cote, norme diverse, calitate, impact asupra mediului; migrația forței de muncă, „furtul creierelor”; consolidarea, perfecționarea învățământului; instituții de credit internaționale (FMI<footnote Fondul Monetar Internațional. footnote>, BM<footnote Banca Mondială. footnote>); organizații proprii: Organizația Mondială a Comerțului
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
impun concurența și pe piețe globale cu efecte benefice sau negative la nivelul țărilor importatoare sau exportatoare. Existența oligopolilor nu este o noutate. 3.1. Reglementări și dereglementări în comerțul mondial În evoluția comerțului mondial sunt evidente manifestări de tipul protecționismului și ordinii comerciale globale. Protecționismul a apărut la finele secolului al XVII-lea, având ca obiective maximizarea exportului și minimizarea importului, obiective care se atingeau prin dezvoltarea industriei naționale și limitarea importului prin instrumente diverse (taxe, restricții administrative, politice etc.
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
globale cu efecte benefice sau negative la nivelul țărilor importatoare sau exportatoare. Existența oligopolilor nu este o noutate. 3.1. Reglementări și dereglementări în comerțul mondial În evoluția comerțului mondial sunt evidente manifestări de tipul protecționismului și ordinii comerciale globale. Protecționismul a apărut la finele secolului al XVII-lea, având ca obiective maximizarea exportului și minimizarea importului, obiective care se atingeau prin dezvoltarea industriei naționale și limitarea importului prin instrumente diverse (taxe, restricții administrative, politice etc.).<footnote Bari, I., op. cit. footnote
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
venitul național 11, în această ramură a vieții economice fiind angajate peste 200.000 de persoane 12. Cu toate acestea, chiar dacă industria se dezvolta accelerat, mai cu seamă începând cu deceniul nouă al veacului al XIX-lea - moment în care protecționismul și încurajarea de către stat a dezvoltării industriale a devenit o parte componentă a naționalismului economic manifestat în societatea noastră -, majoritatea întreprinderilor (stabilimentelor) industriale era reprezentată de atelierele meșteșugărești. Modernizarea și dezvoltarea industrială nu poate fi concepută și înțeleasă la noi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lesne înțeles, autorul se folosește de un procedeu literar, înscenând o conversație agreabilă și instructivă, în care dezvoltă și explică noțiuni precum creditul, producția, consumația, schimbul, proprietatea. G. se dovedește un adept al economiei burgheze liberale și un adversar al protecționismului, neprecupețindu-și argumentele în sprijinul ideii de circulație liberă, neîngrădită a mărfurilor. El face apologia proprietății și crede în alianța muncii cu capitalul, ca și în concordia dintre clase. Convorbirile economice sunt un prilej de meditație politică (Trei ani în
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
piață și mai puțin una capitalistă. În măsura în care există, capitalismul românesc interbelic este restrâns la capitalismul marilor corporații, dar și ele se adaptează la o serie de particularități mai puțin obișnuite, cum ar fi dependența de stat, subutilizarea capacităților de producție, protecționismul excesiv și corupția pe scară largă, toate având ca rezultat o rată a profitului superioară mediei din economiile dezvoltate ale Europei (Constantinescu, 1994). Această caracteristică o vom întâlni și în tranziția actuală. Capitalismul românesc, atunci și acum, sacrifică voit o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
XIX-lea decât ca o acțiune a Occidentului destinată limitării modernizării agriculturii românești. În perioada interbelică, înapoierea tehnologică ce a caracterizat industria dominată de capitalul autohton poate fi parțial explicată prin „foarfecele prețurilor”, dar la fel de bine, poate fi explicată prin protecționismul excesiv al statului român, rezultat al presiunilor politice ale capitaliștilor români de a menține o rată a profitului superioară printr-o relație privilegiată cu statul și prin limitarea concurenței capitalului străin. Ideile lui Nicolae Manoilescu în această privință nu au
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cea a societății rurale românești. El argumenta că prosperitatea este rezervată lumii occidentale prin intermediul schimburilor internaționale care avantajau mărfurile industriale - specifice economiei lumii occidentale - în raport cu mărfurile agricole, specifice economiei Românești. Și propunea industrializarea României ca politică de stat concretizată în protecționismul industriei naționale în opoziție cu liberalismul propovăduit - atunci ca și acum - de economiștii lumii dezvoltate (Manoilescu, 1986). Obiectivul final al teoriei lui Manoilescu era însă tot prosperitatea, pornind de la postulatul că rațiunea însăși de a fi a economiei este prosperitatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politic în timpul primei părți a domniei lui Carol I, este convinsă că bogăția societății românești în ansamblul ei, precum și prosperitatea populației sunt consecințe directe ale promovării unei clase de capitaliști autohtoni, având ca bază fundamentală industria românească. Teoria politico-economică a protecționismului, elaborată cu atâta rafinament de Nicolae Manoilescu încât a fost preluată și de teoreticienii socialismului autohton din anii ’70, a fost pusă în practică cu mult înainte ca Manoilescu să îi ofere o bază teoretică solidă. Efectele ei au fost
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]