141 matches
-
Legi speciale vor determina Statutul funcționarilor publici. Străinii nu pot fi admiși în funcțiunile publice decât în cazuri excepționale și anume statornicite de legi”. În articolul 9 se stipula faptul că “Toți străinii aflători pe pământul României se bucura de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere”. De asemenea erau interzise “toate privilegiile de orice natură, scutirile și monopolurile de calsă” și titlurile de noblețe (articolul 10). Actul fundamental de la 1923 enumera în cadrul articolelor 11-32 principalele drepturi și libertăți
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
accidente și altele” . În acest context putem vorbi despre caracterul social al statului . Conform articolului 22 era garantată libertatea conștiinței iar Biserica ortodoxă era dominantă în statul român:“Libertatea conștiinței este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate și protecțiune întrucât exercițiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri și legilor de organizare ale Statului. Biserica creștină ortodoxă și cea greco-catolică sunt biserici românești. Biserica ortodoxă română fiind religia marii majorități a Românilor este biserica dominantă în Statul român
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
care nu sunt proprietate particulară, sunt considerate ca dependințe ale domeniului public” . Articolul 19 preciza că libertatea conștiinței era absolută iar Biserica ortodoxă era dominantă în statul român: “Libertatea conștiinței este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate și protecțiune, întrucât exercițiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri și Siguranței Statului. Biserica ortodoxă creștină și cea greco-catolică sunt biserici românești.Religia creștină ortodoxă fiind religia marei majorități a Românilor, biserica ortodoxă este biserica dominantă în Statul Român, iar
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
și demnitățile publice, civile și militare, ținându-se seama de caracterul majoritar și creator de Stat al Națiunii Române. Supușii străini nu pot ocupa atari funcțiuni, decât în cazurile statornicite prin legi. Străinii aflători pe pământul României se bucură de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere. Numai Românii și cei naturalizați români pot dobândi cu orice titlu și deține imobile rurale în România. Străinii vor avea drept numai la valoarea acestor imobile”. În baza articolului 28: “Decorațiunile străine
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
demnitățile publice, civile și militare. Legi speciale vor determina Statutul funcționarilor publici. Străinii nu pot fi admiși în funcțiunile publice decât în cazuri excepționale și anume statornicite de legi. ART. 9 Toți străinii aflători pe pământul României se bucură de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere. ART. 10 Toate privilegiile de orice natură, scutirile și monopolurile de clasă sunt oprite pentru totdeauna în Statul Român. Titlurile de noblețe sunt și rămân neadmise în Statul Român. Decorațiunile străine se
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
pentru a preveni conflicte economice sau sociale. Libertatea muncii va fi apărată. Legea va regula asigurarea sociala a muncitorilor, în caz de boală, accidente și altele. ART. 22 Libertatea conștiinței este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotriva libertate și protecțiune întrucât exercițiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri și legilor de organizare ale Statului. Biserica creștină ortodoxă si cea greco-catolică sunt biserici românești. Biserica ortodoxă română fiind religia marei majorități a Românilor este biserica dominantă în Statul român
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
atmosferic, apele producătoare de forțe motrice de folos obștesc și în deobște toate bunurile care nu sunt proprietate particulară, sunt considerate ca dependințe ale domeniului public. ART. 19 Libertatea conștiinței este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate și protecțiune, întrucât exercițiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri și Siguranței Statului. Biserica ortodoxă creștină și cea greco-catolică sunt biserici românești. Religia creștină ortodoxă fiind religia marei majorități a Românilor, biserica ortodoxă este biserica dominantă în Statul Român, iar
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
și demnitățile publice, civile și militare, ținându-se seama de caracterul majoritar și creator de Stat al Națiunii Române. Supușii străini nu pot ocupa atari funcțiuni, decât în cazurile statornicite prin legi. Străinii aflători pe pământul României se bucură de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere. Numai Românii și cei naturalizați români pot dobândi cu orice titlu și deține imobile rurale în România. Străinii vor avea drept numai la valoarea acestor imobile. ART. 28 Decorațiunile străine se vor
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
ne interzice orice alte aspirații aventuroase, care ar putea pune în pericol existența noastră chiar. În marginile dar, ale României actuale, care de fapt și de drept public european este patrimoniul nostru credem că nu vom demerita de solitudinea și protecțiunea Puterilor Garante, dacă ne vedem siliți astăzi a lupta, și a lupta până la extreme pentru apărarea drepturilor și independenței noastre”. Invocând trecutul, Nicolae Adăniloaie, arată în lucrarea, Independența națională a României, că independența a fost visul românilor. Pentru dânsa ei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
ne interzice orice alte aspirații aventuroase, care ar putea pune în pericol existența noastră chiar. În marginile dar, ale României actuale, care de fapt și de drept public european este patrimoniul nostru credem că nu vom demerita de solitudinea și protecțiunea Puterilor Garante, dacă ne vedem siliți astăzi a lupta, și a lupta până la extreme pentru apărarea drepturilor și independenței noastre”. Invocând trecutul, Nicolae Adăniloaie, arată în lucrarea, Independența națională a României, că independența a fost visul românilor. Pentru dânsa ei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Mi-am dat foarte bine seama de greua sarcină ce mi-am luat când am hotărât a face portretul celui mai mare român, și jur pe conștiința că, dacă nu găseam în Dvostra tot ce-mi trebuia bunăvoință, încurajare părintească, protecțiune nu m-ași fi hazardat în această lucrare"406. Pe 9 noiembrie, Loghi îi scrisese și directorului Bibliotecii Academiei, Ion Bianu, pe aceeași temă, dorind să se asigure de conservarea și expunerea în bune condiții a lucrării, făcând apel și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
anul 1899 configurația etnică a orașului Bacău era următoarea: din totalul de 16.378 locuitori, 47,93% sunt evrei (7.850), aproximativ 43% sunt români, iar 9% reprezintă procentul de locuitori aparținând altor etnii, incluzând aici și locuitorii aflați sub protecțiune străină. Comparativ cu situația din anul 1890, cifrele de mai sus ne indică o stagnare a ponderii populației evreiești și o creștere a procentelor etnicilor români. Imaginea demografiei românești de la 1899 capătă un contur și mai exact odată cu introducerea în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
puteri străine. La nivelul întregii țări, Moldova avea cel mai scăzut procent de orășeni cu cetățenie română: numai 54,55%. În această regiune majoritatea orașelor mari erau locuite preponderent de „străini” - în cea mai mare parte, locuitori evrei nesupuși nici unei protecțiuni străine. Datele statistice oficiale prezentate în tabelul de mai jos sunt edificatoare, în acest sens: După cum putem observa, în anul 1899, doar cinci orașe, din cele 12 reședințe de județ prezentate, erau locuite preponderent de cetățeni români (Focșani, Galați, Tecuci
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cetățenești sânt din acel moment niște străini cari pot dobândi deopotrivă împămîntenirea, conform legilor țărei. Atunci declarăm că în termen de atâtea luni, șase luni spre esemplu, toții străinii născuți în țară cari nu s-au bucurat niciodată de o protecțiune străină, după cum zice art. 8 din Codicele civil și cari prin urmare au tras până acum la sorți, să vie să-și producă titlurile la cetățenia română, deoarece tragerea la sorți să consideră ca o opțiune pentru naționalitatea română. Toți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cetățenie prin simpla opțiune. Eu cer dar suprimarea art. 8 din Codicele civil și adoptarea unui alineat la art, 7 al Constituțiunei, după care străinul de orice religiune, născut în țară și care nu s-a bucurat niciodată de o protecțiune străină, să fie dispensat de stagiu, însă tot la Camere să vie să i se acorde drepturile de cetățean. Prin aceasta am luat o garanție puternică, fără să ni se poată striga; persecuțiune religioasă. Apoi, fiindcă trebuie să dăm timp
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din civilizată Angliei și nimeni nu ne va putea zice nimic. Mă rezum. în ceea ce privește acordarea egalității tutulor drepturilor la evrei, cred că trebuie să ne mărginim numai la cei născuți în țară, cari nu s-au bucurat niciodată de o protecțiune străină și cari și-au dat impozitul sângelui, trăgând până acum la sorți, căci de aci înainte mulți ar trage la sorți dacă ar ști că aceasta este de ajuns spre a deveni cetățeni români. Toți ceilalți sânt considerați ca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se mai fi format, că pe baza lor trebuie să se fi făcut pretenții de despăgubire aprobate de comisii {EminescuOpX 265} și că nu s-a făcut nici o cercetare în privirele [acestea], fiind ele negreșit opera unor persoane cu înalte protecțiuni, ceea ce s-ar putea constata cu siguranță daca s-ar depune aceeași ardoare și același zel ce s-au depus când a fost vorba de Moldoveanu, acuzat de fals în acte publice. O asemenea acuzație nu dă a se bănui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
introducă în sânul românilor un număr oarecare de străini, au chemat câte un delegat izraelit din fiecare oraș, precum și din Dorohoi pe d. Lupu Zarafu, carele s-a și reîntors și îndată au făcut o adunare de toți izraeliții de protecțiune străină, ținîndu-le acest limbaj: " S-a regulat în București cu oamenii de la putere că toți aceia cari vor da 150 de franci fără ca să întîrzie vor fi acuma emancipați, acuma când se vor primi și listele nominale". Noi cari avem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de supt autoritatea părintească a proprietarilor de moșii și i-a predat fără apărare în prada celor mai abili dintre dânșii, în Țara Românească, și în prada evreilor, în Moldova. Și a scos pe meseriași și pe comercianți de supt protecțiunea celor avuți și i-a predat fără apărare concurenții fără frâu și fără cruțare ce li se face de străini! Pentru că nu a lăsat unora și altora timpul de-a deveni oameni liberi prin învățătură și prin muncă! Iacă răspunsul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din aceasta pentru România nu pot forma o piedică în vederea stării înfloritoare a finanțelor statului român și în vederea escedentelor cu cari lucrează în momentul actual statul. Dar afară de aceste sacrificii financiare, sunt de-o trebuință și mai mare măsuri pentru protecțiunea coloniștilor germani în România. E, din nenorocire, afară de orice îndoială că, mai cu seamă în zilele dendîi, antipatia instinctivă contra unei inteligențe mai mari și-a unui mare gust de muncă ar da loc la escese varii. Față cu aceste
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la escese varii. Față cu aceste escese cată a se da din capul locului garanții pentru protegerea eficace a coloniilor. Am trece peste marginile temei noastre, dac - am voi să specializăm măsurile cu cari ar fi a se garanta această protecțiune neapărată. Sunt cestiuni de detaliu, a căror soluțiune se poate lăsa în seama autorităților respective. Se înțelege de sine că realizîndu-se aceste planuri de colonizațiune, numărul consulilor germani în România cată să se înmulțească în mod considerabil. În sfârșit revenim
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ungue leonem. ... indicarăm zilele trecute datoria ce credem că au, după noi, acei dintre evrei cari se zic români, cari iubesc cu adevărat țara și pe poporul român. Aceștia, pe când pretutindeni erau goniți, pe când mai nicăieri nu găseau azil și protecțiune pentru viața ș-averea lor, au aflat în România nu numai azilul ci mijlocul d' a propăși, d' a se 'navuți. Ei știu deci, prin esperiența ce au, că, niciodată fanatismul religios n-a pătat inima poporului român; că niciodată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tocmai plăcute românilor. "E cu putință - a zis contele ca interesele șovinismului român să se îndrepte în contra, noastră, dar interesele României înseși sunt identice cu ale noastre. De când România a devenit stat independent și de când nu. se mai bucură de protecțiunea Europei, acest regat are mai mult decât oricât trebuința de-a se înțelege cu noi. Vorbind astfel, contele Andrassy a esprimat desigur un adevăr politic care are trecere astăzi la Viena și mai cu seamă la Pesta. Dar e cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
șovinism " este cu atât mai stranie cu cât vine de la un maghiar, de la reprezentantul națiunii celei mai șoviniste ce există în lume. Dar mai important pentru români este că li se declară că recunoașterea independenței lor i-a lipsit de protecțiunea Europei. Astfel n-a fost îndeajuns pentru ei de a consimți la cele mai dureroase și mai primejdioase sacrificii, de-a fi primit toate condițiile ce i-a plăcut Europei de-a le impune pentru a-i proclama în sfârșit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că lucrul nu este cu neputință. Dacă punem Dunărea sub scutul unui areopag european realizăm dorința țării de neutralitate. Față cu această idee n-am fi oare în drept să zicem: Să jertfim unele din drepturile noastre suverane ca să obținem protecțiunea Europei întregi și să nu ne aflăm izolați față cu doi vecini puternici...? Dar să mă pun în ipoteza că nu putem obține pe Dunăre o neutralitate. Vă declar că n-aș putea primi nici o comisiune în care m-aș
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]