141 matches
-
la escese varii. Față cu aceste escese cată a se da din capul locului garanții pentru protegerea eficace a coloniilor. Am trece peste marginile temei noastre, dac - am voi să specializăm măsurile cu cari ar fi a se garanta această protecțiune neapărată. Sunt cestiuni de detaliu, a căror soluțiune se poate lăsa în seama autorităților respective. Se înțelege de sine că realizîndu-se aceste planuri de colonizațiune, numărul consulilor germani în România cată să se înmulțească în mod considerabil. În sfârșit revenim
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ungue leonem. ... indicarăm zilele trecute datoria ce credem că au, după noi, acei dintre evrei cari se zic români, cari iubesc cu adevărat țara și pe poporul român. Aceștia, pe când pretutindeni erau goniți, pe când mai nicăieri nu găseau azil și protecțiune pentru viața ș-averea lor, au aflat în România nu numai azilul ci mijlocul d' a propăși, d' a se 'navuți. Ei știu deci, prin esperiența ce au, că, niciodată fanatismul religios n-a pătat inima poporului român; că niciodată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tocmai plăcute românilor. "E cu putință - a zis contele ca interesele șovinismului român să se îndrepte în contra, noastră, dar interesele României înseși sunt identice cu ale noastre. De când România a devenit stat independent și de când nu. se mai bucură de protecțiunea Europei, acest regat are mai mult decât oricât trebuința de-a se înțelege cu noi. Vorbind astfel, contele Andrassy a esprimat desigur un adevăr politic care are trecere astăzi la Viena și mai cu seamă la Pesta. Dar e cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
șovinism " este cu atât mai stranie cu cât vine de la un maghiar, de la reprezentantul națiunii celei mai șoviniste ce există în lume. Dar mai important pentru români este că li se declară că recunoașterea independenței lor i-a lipsit de protecțiunea Europei. Astfel n-a fost îndeajuns pentru ei de a consimți la cele mai dureroase și mai primejdioase sacrificii, de-a fi primit toate condițiile ce i-a plăcut Europei de-a le impune pentru a-i proclama în sfârșit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că lucrul nu este cu neputință. Dacă punem Dunărea sub scutul unui areopag european realizăm dorința țării de neutralitate. Față cu această idee n-am fi oare în drept să zicem: Să jertfim unele din drepturile noastre suverane ca să obținem protecțiunea Europei întregi și să nu ne aflăm izolați față cu doi vecini puternici...? Dar să mă pun în ipoteza că nu putem obține pe Dunăre o neutralitate. Vă declar că n-aș putea primi nici o comisiune în care m-aș
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Ion Brătianu la rândul său și d. Dumitru Brătianu în două rînduri: corupțiunea partidului. D. C. A. Rosetti nu-l mai află pe d. Fleva îndestul de onest. La aceasta d. Fleva răspunde, nu fără cuvânt, că milionarii improvizați sub protecțiunea d-lui C. A. Rosetti sunt o dovadă destulă de subțirea onestitate a clientelei speciale a d-lui C. A. Rosetti. Astfel, unul altuia făcând imputări, publicul [î]i crede pe amândoi, căci și unul și altul are cuvânt. Nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în Marea Britanie. Actul agrariu de la 1870 pentru Irlanda a fost sorgintea unor mari binefaceri. Fără a diminua importanța sau a tulbura fundamentul proprietății, cu toate acestea din unele puncte de vedere și mai ales sub influența anilor răi din urmă, protecțiunea acestui act n-a fost suficientă fie în Ulster, fie în alte provincie. Vă recomand dezvoltarea progresivă a acestor pricipie conform cu trebuințele Irlandei întru cât privește relațiunile proprietarului [și ale] posesorului și făcând sforțări eficace spre a da, grație achizițiilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fost presupuse libere din cauză că avem una din constituțiunile cele mai liberale din Europa, pe când liber- [... ] {EminescuOpXI 34} [... ] ["ZIARUL "ROMÎNUL" SE OCUPĂ... "], "Timpul", 22 februarie 1880. numai le esploatează, fără ca ele sa se bucure de dânsa, aceste clase au fost fără protecțiune în prada esploatatorilor de pretutindeni și in fata concurenței elementelor străine strâns legate prin instrucțiuni puternice de ajutor mutual și de protecțiune a fiecăruia de către toți ceilalți". Ce fraze mai goale, strigă confratele nostru, ce espresiuni mai stereotipe, ce clișeuri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
22 februarie 1880. numai le esploatează, fără ca ele sa se bucure de dânsa, aceste clase au fost fără protecțiune în prada esploatatorilor de pretutindeni și in fata concurenței elementelor străine strâns legate prin instrucțiuni puternice de ajutor mutual și de protecțiune a fiecăruia de către toți ceilalți". Ce fraze mai goale, strigă confratele nostru, ce espresiuni mai stereotipe, ce clișeuri mai uzate decât toate aceste cuvinte! Nici în fond, nici în formă nimic nou. Să ne înțelegem. Noi n-am pretins să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o realitate: ca comitetul permanent să nu mai fie un instrument în mâna prefectului, ca primarul să nu mai fie un bici în mâna subprefectului, ca instrucțiunea obligatorie să devie un fapt si, mai ales, ca să se ia măsuri pentru protecțiunea claselor sărace. Nicăieri n-am zis că cauza relelor este regimul parlamentar, ci lipsa de cunoștințe ascunsă în cuvinte sforăitoare! Când dar "Romînul" afirmă că noi urâm regimul parlamentar și vrem desființarea lui el înaintează un neadevăr cu bunăștiință, și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
esistă; nu înțelegem dar ce legi s-a face, ce măsuri speciale s-ar lua cari să fie numai pentru clasele de jos; și de unde s-ar începe ierarhia claselor de sus, cari nu ar mai avea trebuință de nici o protecțiune? E nepricepere intelectuală sau e lipsa de voință, de-a pricepe? Dar oare legea tocmelelor agricole nu privește o clasă? {EminescuOpXI 40} Legea neînstrăinării pământurilor țărănești nu admite clasă? O eventuală lege pentru bresle, pentru împuținarea cârciumelor și altele n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întrebuințăm un eufemism parlamentar, pentru a-și putea înainta pe cine i-o plăcea. Atragem atențiunea cititorilor asupra unui articol, publicat mai la vale, în care se descopere iar o asemenea măsură, luată anume și fățiș pentru a-și exercita protecțiunea. O repetăm, pentru cine știe a câta oară: Nu oamenii, sistemul cată să-l schimbați. Acest sistem de corupere a caracterelor, de distincțiune a nemeritului, de escluzivism de partid trebuie înlăturat. Deodată cu acest sistem, nulități absolute ca d-nii Gheorghian
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu un regat creștin, Majestatea Sa Sultanul, care este califul și șeful religiunii musulmane, să meargă așa de departe încît să sacrifice un oraș mare, esclusivamente musulman, nemulțumind astfel nu numai pe locuitorii acestui oraș, cari în momentul acesta imploră protecțiunea Maj[estății] Sale, ci și pe toți musulmanii? În orice caz, dacă Larissa s-ar ceda Greciei locuitorii musulmani ar emigra, cum au făcut odinioară din regatul elen, unde actualmente mai locuiesc numai vro zece familii musulmane în Calcis. În
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nou va da drumul furtunei în contra rămășiței Turciei; în atari condițiuni, cine oare i-ar putea lua în nume de rău principelui României că, făcîndu-și așa-zicînd bilanțul, vine să întrebe pe Austro-Ungaria și pe Germania dacă ar putea conta pe protecțiunea lor în momentul decisiv? Sânt sceptici cărora nu le poți scoate din cap ideea că planurile Austro-Ungariei sânt ațintite la posesiunea Salonicului. Ei argumentează că ocupațiunea Bosniei, a Herțegovinei și a bucății din districtul Novi-Bazar este o achizițiune îndoioasă în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
funcționarea învă țământului primar și normal, pentru absențe nemotivate, vor fi aplicabile și în cazul când tinerii care nu frecventează școala nu execută îndatoririle impuse prin art. 13 din prezenta lege. Capitolul VII Art. 27 - Dispozițiunile legale în vigoare cu privire la protecțiunea muncii se vor aplica deopotrivă și celor care muncesc în tabere sau coloane de muncă. Art. 28 - Sunt și rămân abrogate: 1. Legea pentru organizarea muncii de folos obștesc din 24 martie 1937. 2. Legea pentru înființarea Serviciului Social din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ofensivă; este liberă însă a contracta alianțe cu scop de a-și asigura esistența și a-și mănținea neutralitatea. Separată de Turcia prin Dunăre și nefăcând de fel parte din imperiu, România posedă toate atributele suveranității. Puindu-se odată sub protecțiunea Imperiului otoman, ea n-a înțeles nicidecum a renunța la suveranitatea sa. România are deci drept după tractate și în virtutea proprielor sale capitulații, recunoscute și consăcrate de Europa, la o viață neatârnată. "Statele tributare, - zice Wheaton, - nu încetez nicidecum de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
delegațiunea română. Prea Sf. Sa Mitropolitul îndreptîndu-se către M. S. Împăratul rosti în limba română următoarea întîmpinare: Maiestate! Fericita sosire a Maiestăței Voastre Imperiale lângă hotarăle României, a acestei țări ortodoxe, a căria biserică de secole s-a bucurat de protecțiunea binevoitoare a auguștilor suverani, glorioșii voștri strămoși, ortodoxii monarhi ai puternicei împărății a Rusiei, ne procură, și nouă astăzi fericita ocaziune de a supune Maiestăței Voastre, omagiile noastre și respectuoasele felicitări de bună venire, atât din partea clerului bisericei române, cât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sursă rezultă că în România funcționau 66.188 de stabilimente industriale, din care 45.963 (73,9%) aveau proprietari români, 6.360 (10,2%) se aflau în proprietatea supușilor străini și 9.865 (15,9%) aveau proprietari evrei (străini fără protecțiune după documentele epocii). Relativ la industria mare - stabilimente industriale cu un capital social mai mare de 50.000 lei - notăm existența a 625 de unități deținute • Liviu Rotman, Social and Economic..., p. 16. • Ibidem. • Gh. Zane, Economia de schimb în Principatele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
II, București 1904, 1903. în proporție de 53,9% de români, 26,6% supuși străini și 19,5% de evrei. Tabelul următor este semnificativ în acest sens26: Întreprinderi industriale mari Număr total din care în proprietatea: românilor străinilor străinilor fără protecțiune - evrei Individuale 334 160 90 84 Ale societăților 249 135 76 38 Ale autorităților publice 42 42 - - Total 625 337 166 122 % față de total 100 53,9 26,6 19,5 Este relevant faptul că în această categorie industrială era
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
realizată în anul 1908 dezvăluia că proporția meseriașilor din România în raport cu grupul etnic din care proveneau se prezenta astfel: 1,3% meseriași români din totalul populației românești, 9,4% meseriași evrei din totalul populației evreiești, 14,4% meseriași străini cu protecțiune din totalul străinilor 38. În concluzie putem afirma că în evoluția societății românești la începutul secolului trecut este marcată o perioadă de intense transformări și sunt înregistrate eforturi notabile pentru dezvoltarea industrială. Aceste realități transpar atât în efortul legislativ, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ne interzice orice alte aspirații aventuroase, care ar putea pune în pericol existența noastră chiar. În marginile dar, ale României actuale, care de fapt și de drept public european este patrimoniul nostru credem că nu vom demerita de solitudinea și protecțiunea Puterilor Garante, dacă ne vedem siliți astăzi a lupta, și a lupta până la extreme pentru apărarea drepturilor și independenței noastre”. Invocând trecutul, Nicolae Adăniloaie, arată în lucrarea, Independența națională a României, că independența a fost visul românilor. Pentru dânsa ei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
fie ajutat pentru „lățirea meseriilor La 18 ianuarie 1890 adresându-se ministrului de război, celui al agriculturii, industriei, comerțului și domeniilor, în numele Comitetului secțiunii de Tutova al Societății pentru Învățătura Poporului Român el spune: „dacă guvernul dă cea mai largă protecțiune tinerilor de la Universități sau alte școale speciale, la care aleargă mai toată tinerimea, nu se poate să nu încurajeze cel puțin cu egale favoruri, în iubirea de dreptate, egalitate și patriotism pre acei tineri care se devotează meseriilor și industriei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a dezideratului înființării unei academii, asemeni celor existente deja în Europa. În 1860, G. Sion a întocmit un proiect de statut pentru întemeierea unei „academii române, formată din 15 membri, aleși din toți românii, fără distincțiune de provincie sau de protecțiune”, dar „cu oarecari titlu literariu cunoscut”, având „în preocupări probleme de limbă, acordarea de premii și ordonarea documentelor istorice”. La rândul său, V. A. Urechia propunea instituirea unei comisii „de bărbați din toate provinciile române” pentru „alcătuirea unui dicționar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
care, formate pe teritoriul său, vor fi invadat teritoriul unui alt stat sau refuzul, cu toată cererea statului invadat, de a lua, pe propriul său teritoriu, toate măsurile în puterea lui, pentru a lipsi zisele bande de orice ajutor, ori protecțiune”. De asemenea, în articolul 3 al acestei convenții se precizează: "Nici o considerațiune de ordin politic, militar, economic sau alta, nu va putea servi drept scuză sau de justificare a agresiunii prevăzută la articolul 2”. Dezbaterile asupra definirii agresiunii au avut
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
înființa cu ele un nou sat românesc la Hairaclar (vechiu sat turcesc părăsit actualmente)"1167. În cuprinsul aceluiași articol se preciza faptul că "alte familii suntu pe drum trebuind a ajunge până la toamnă. Li se acordă tote înlesnirile și întreaga protecțiune administrativă"1168. Ca urmare a "intervenirei Prefecturei, s-a aprobat de către Administrația Domeniilor, a li se da gratuit din pădurele cele mai apropiate ale statului lemnele necesari pentru a-și construi casele. S-a dispus ca noul satu să porte
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]