3,150 matches
-
care deschidea în deceniul trei orice ziar sau revista mai importantă descoperea numele lui dedesubtul sau deasupra unui eseu, foileton, nuvelă, fragment de român, însemnare critică etc., deconcertînd adeseori prin multitudinea manifestărilor literare. Aderca, care ne-a lăsat o operă proteica, aproape suspectă prin dimensiuni și în special prin multitudinea formulelor practicate, este un scriitor derutant pentru critică, pînă la confuzia criteriilor, valorilor. Nimeni nu a negat talentul scriitorului, nici macar adversarii (...). Considerentele extraestetice îndeosebi (etniciste, naționaliste) au generat în jurul lui idiosincrasii
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
enorma variație a fenomenalului, poetul îl trece prin filtrul criticismului d-sale imaginativ: "și actuala politică a lumii plutește la suprafața petrolului/ în irizări de roșu verde roșu și albastru/ grasă ca stratul de acid oleic/ pe membrana unei suspensii proteice" (ibidem). Sau înverșunîndu-se a enumera ciudățeniile unei lumi care se complace într-o pitorească semiconștiință etică: "în temple islamice Mohamed proorocește/ din manualul de economie politică/ și la lumina lumînărilor de seu din Vatican/ preasfinții barili fac rugăciuni și mătănii
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
Chipul operei se schimbă pe masura ce se împlinește, notația fulguranta închegîndu-se în scurte povestiri autonome care estompează "curgerea". Fluiditatea amenință cealaltă calitate a apei, si anume transparență. Limită cuvîntului este însuși cuvîntul, el nu mai reprezintă, ci se reprezintă că esența proteica inepuizabila. Astfel, spectacolul implicit al "memorării" viselor devine unul explicit, al avatarurilor logosului (Braga vorbește de mai multe ori despre "conștiința unui spectacol"). Sîntem în fața unuia din paradoxurile scrisului: comunicarea este un drum care, în mod ineluctabil, îl va trădă
Sub obrocul autenticitătii by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/17916_a_19241]
-
Alex. Ștefănescu Un prozator care ne ia de fiecare dată prin surprindere Alex Mihai Stoenescu (născut la 2 octombrie 1953 în București) este un spirit proteic și imprevizibil. Fiecare carte a să ne proiectează într-o altă lume, fără legătură cu cea precedentă. Surprinzătoare sunt și schimbările de regim stilistic, susținute de o cunoaștere multilaterala a lexicului limbii române (terminologie militară, eclesiastica, administrativă etc.), ca și
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
emotionalitatea lui Furtwängler obiectivității lui Karajan, transparentă sound-ului lui Celibidache somptuozității orchestrei lui Karajan sau temperamentul vulcanic al lui Toscanini lucidității lui Karajan, dar trebuie să recunoaștem că nici unul nu a pus o amprentă atât de puternică asupra veacului că proteicul, vizionarul Karajan și tocmai acest lucru reliefează cartea Corinei Jiva. Bună cunoscătoare din interior, a sistemului muzical an calitate de impresar, de jurnalist și de soție de dirijor, autoarea a adunat o documentare enormă: muzicologie, literatura, amintiri, mărturii, presa, istorie
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
nu-și însuși viitorul altei ființe: "acum tot mai spăsit înaintez/ de teamă să nu trăiesc altcuiva viitorul" (ibidem). Un chip de-a scăpa de povară "emoțiilor" pe care le ascunde "cu rușine" îl reprezintă anamorfoza "inimii", preschimbarea ei în proteicele iluzii: În atîtea lucruri te preschimb inima a mea/ credincioasa tuturor utopiilor/ în năluciri și cuvinte tornade sfîșieri/ amăgiri" (Zori tulburi și o mină la frunte). Starea psihică a poetului e cea a unui boem sortit "pierzaniei", asumîndu-și anticipat "înfrîngerile
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
asupra existenței, perspectiva susținută de un întins registru stilistic. Demonstrație de virtuozitate stilistica Mihail Gălătanu poate scrie bine în orice stil. Atât de bine, încât scrisul sau capătă adeseori o tentă parodica. Și totuși acest virtuoz al stilurilor, acest autor proteic care folosește dicționarul limbii române că Paganini vioară rămâne mereu el însuși. În jocul sau de-a literatura există ceva greu și definitiv. Dantelăriile stilistice pe care le desfășoară în fața cititorului nu sunt din hârtie, ci din fier forjat. În
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
poezie, folosind hârtia pe care e bătut la mașină articolul încredințat de directorul Deasy. Monologul interior (și masculin) al lui Stephen debutează abrupt, ca și cum ar continua un raționament filosofic, fără a fi preveniți asupra evoluției viitoare a textului. Acesta e „proteic” inclusiv în felul în care e un animal marin de mare adâncime: misterios, derutant și alunecos. Personajul din Odysseia făcea uz de infinitele sale posibilități de a-și modifica înfățișarea și pentru a evita contactul verbal. Stephen, din contră, nu
Cam așa scriu despre Ulysses by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2482_a_3807]
-
majore configurează un univers epic de incontestabilă pregnanță estetică și etică: experiența Holocaustului, suferințele îndurate în epoca totalitarismului comunist și, nu în ultimul rând, avatarurile exilului. Toate aceste toposuri sunt reunite în Întoarcerea huliganului, carte emblematică pentru scriitura disponibilă, mobilă, proteică a lui Norman Manea, o scriitură atât de sensibilă la traumele istoriei, la agresiunile unei lumi desfigurate etic. Fixând în pasta unui scris dens și translucid totodată, meandrele, trădările și dramele celor două dictaturi (dictatura antonesciană și apoi cea comunistă
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
În plan social-politic lucrurile stau destul de rău în România anului 1999. Ofertele pentru o cale "originală" a democrației românești continuă iar ele nu sînt decît tentative de a înlocui o formulă artificială de dominare a societății de către un grup totalitar, proteic, cu variante cosmetizate ale acesteia. Rezultatul, în cel mai bun caz, nu este decît stagnarea economică dacă nu cumva regresul în cel mai pur sens al cuvîntului, la care se adaugă blocarea dezvoltării sociale. Supraviețuirea grupurilor teroriste în politică și
Chiar trebuie să descoperim apa caldă? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/18178_a_19503]
-
tot atâția de la dispariția sa - pe 23 septembrie). În urma sa a rămas o operă fără de care vremurile noastre nu mai pot fi - încă de multe decenii - înțelese. Influența freudismului asupra mentalității contemporane se dovedește și azi uriașă și incredibil de proteică, iar multe dintre valorile societăților occidentale pe care ne străduim atât de mult să ni le însușim sunt, direct sau indirect, motivate psihanalitic. Ar fi foarte bine (pentru noi) să nu cădem în greșeala de a cumpăra preambalat ceea ce alții
Eveniment editorial by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16750_a_18075]
-
sunt în pericol psihologic de instalare comodă într-o disidență întârziată și la modă. Majoritatea chiar o fac. Culpabilitatea, deși în cea mai mare măsură inconștientă, e foarte mare, iar tentația de a o nega retrospectiv se dovedește incredibil de proteică. Mă refer, desigur, la culpabilitatea individuală, dar și la una colectivă, culturală, fără repere individuale concrete, motivată de imaginea unei disidențe românești sumare, cel puțin ca producție intelectuală.) Asaltul vulgarității din ultima vreme apare în lipsa unei structurări conceptuale, de adâncime
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
cerească." (întâia vestire de cocon) " Foaie verde trei cosași/ Peste munte duce-m-aș/ Peste codru cu răcori/ Să-mi dea cetina fiori/ Peste codru cu izvoară/ Să mă fac din nou fecioară." (Și să joc sub luna nouă) Personalitate proteică, pe care nimeni nu poate s-o rețină mai mult de-o secundă în rama unei definiții, Nora Iuga are totuși în scrisul său câteva elemente constante: îndrăzneala imaginației, dramatismul, sensibilitatea atât de intensă încât izbucnește uneori în trăiri incendiare
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
Pillat releva a o fi conceput la zece ani de la trecerea în neființă a profesorului, încercând ceva mai mult decât o selecție convențională de texte omagiale, respectiv mergând pe ideea confruntării dintre cele mai interesante luări de poziții suscitate de proteica operă și personalitate a lui G. Călinescu, reacții așa cum s-au petrecut în conștiința contemporanilor lui. Era vorba, deci, de un decupaj dialectiv, la îndemâna cititorului, de texte semnificative. Din culegerea de factură monografică, editorul își propunea să reconstituie, într-un
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
cu oameni deveniți personaje episodice, aglomerate uneori haotic, urmând logica visului, alteori puternic individualizate și conturate cu umor rabelaisian. Deliciul pe care îl procură la lectură stilul lui Miller, excelent transpus în românește de Cristina Felea, rezidă în caracterul fluctuant, proteic, metaforizat până la poezie. De altfel, senzația de muzică sau de plastică surrealistă pe care o lasă romanul, e o altă fascinație pe care cititorul experimentat o simte la lectură. Henry Miller - Primăvara neagră, Ed. Est, 2000, fără preț. Eminescu - 100
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
terifiant ca această lume a dezlănțuirii cărnii! Nimic mai restrictiv totodată! Nimic mai inițiatic! Nu atât despre îndestularea simțurilor e vorba în sexualitatea antică, cât despre o panoplie de simboluri amenințătoare, începând cu violul ca ritual matrimonial și încheind cu proteica, ubicua angoasă a castrării! S-ar părea că, în anumite epoci cel puțin, erosul și violența sunt de nedespărțit. Pe lângă această constatare, rafinamentul erotic al unui împărat ca Tiberiu, despre care cartea ne sesizează la un moment dat, pare doar
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
debutat în Steaua cu o poezie, în 1959, în ultima clasă de liceu. Ați fost unul dintre cei trei mentori ai primului Echinox, alături de Marian Papahagi și Ion Vartic, fapt care și-a pus amprenta asupra personalității dvs. atît de proteice, în care coexistă poetul și criticul, traducătorul și universitarul. Mai recent, v-ați legat numele de Dicționarul analitic de opere literare românești, pe care îl coordonați și care se apropie de finalizare. Dar ceea ce vă individualizează între criticii generației dvs.
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
Băncilă, mai mult sau mai puțin incognito și pe drumurile prăfuite ale Bărăganului - deși, paradoxal, într-un sens mai literar. Pe o asemenea urzeală de împrejurări și concepte autorul însemnărilor își transpune propriile ipoteze de lucru. Pasiunea sa este genuină, proteică și longevivă. Propensiunii gospodărești la sistem el îi opune, cu o mai fluvială vioiciune și nestatornicie, fragmentul aluvionar. Nu e lipsit de temei să presupunem că forța risipită a cărții semnifică nu ratare ori irosire, ci voia firii autorului - chiar
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
parte protagoniștii sunt cei doi soți a căror soartă rămâne neclară, deoarece râsul lui Candid nu și-a arătat deocamdată consecințele funeste. Eroii reușesc să evite capcanele în care sunt atrași, mai ales datorită iscusinței Olimpiei și inteligenței practice a proteicului personaj Sommer. A doua parte prezintă călătoria lui Candid în vederea întâlnirii cu Petre Țăranu (Moșul), unchiul soției sale și vechi prieten de pușcărie (e vorba de un traseu inițiatic, o inițiere eșuată, cum vom vedea). Candid nu reușește însă să
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
a prezentat la întîlnirea din zona crepusculară cu morții lui de care era atît de atașat. Adică familia lui de imigranți evrei din Rusia, în mijlocul căreia s-a născut, în 1915, la Montreal. S-a stins, la 89 de ani, proteicul, hipervitalul Saul Bellow, cel care, la șaptezeci și ceva de ani s-a căsătorit pentru a cincea oară (în sfîrșit cu soția perfectă), cel care la optzeci de ani a devenit tatăl unui nou copil, și la optzeci și cinci
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
a prezentat la întîlnirea din zona crepusculară cu morții lui de care era atît de atașat. Adică familia lui de imigranți evrei din Rusia, în mijlocul căreia s-a născut, în 1915, la Montreal. S-a stins, la 89 de ani, proteicul, hipervitalul Saul Bellow, cel care, la șaptezeci și ceva de ani s-a căsătorit pentru a cincea oară (în sfîrșit cu soția perfectă), cel care la optzeci de ani a devenit tatăl unui nou copil, și la optzeci și cinci
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
cărți în care realmente te cufunzi și te lași condus de mâna prozatorului prin cotloanele nostalgice ale unei istorii altfel grave. Nu știu câți îi vor ierta insolența romanului După vânzare, un roman cu aparența unei farse care, poate, abuzează de formula proteică a genului jucându-și destinul pe ultima mână, cum se zice. Pentru un scriitor al cărui talent e pe măsura discreției omului, acest lucru însă nu ar trebui să ne preocupe deloc. Ioan Lăcustă e, fără îndoială, unul dintre foarte
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
mirabilului centru cosmic, eul este celest în solitudinea lui imortală, rod al imortalității divine: "Iată plîngînd înlăuntrul ce nu moare./ Inatacabil puzderie a ființelor celeste/ Vin să-l înhațe în paradisiaca veste./ Singurătatea lui nepieritoare" (Iată plîngînd înlăuntrul). După cum revărsarea proteică a aceluiași eu, proiecția sa în infinitul formelor nu e mai puțin girată de natura-i sacrală: "Sînt împărțit în mii de lumi/ cărora le-am statornicit fortăreața/ în toate hohotele ce rîd și plîng/ La margini și în adînc
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
s-a încheiat, urmează confruntarea cu viața reală. Unii vor spune că nici una dintre obiecțiile de mai sus nu sunt propriu-zis neajunsuri, ci tocmai semnele unei altfel de conștiințe artistice de gen. Poate, însă n-ar fi mult prea comod!? Proteicele falii sunt alibiul perfect pentru a susține, în plan literar, aproape orice. Într-un anume fel, Est-falia este un roman în filiație gidiană, dacă vreți: amânată din start, cartea este în bună parte propriul șantier hermeneutic, metaficțiune tricky, o disertație
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]
-
cu titlul Memoria balenei, în 1997, la Albatros), Jean Portante revine la obsesiile sale în acest nou roman (Mourir partout, sau La Differdange) mai complex și mai original. Desprins de autobiografie, nu și de rădăcinile ei, prozatorul creează un personaj proteic - totodată librar și măcelar, medic și pacient, polițist și infractor, familist și holtei, după cum și autor al cărții pe care tocmai o citim -, totuși mereu același sub toate înfățișările lui: descumpănit, răzvrătit împotriva vieții sale, gata de gesturi burlesc disperate
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]