13,121 matches
-
vinovați. În mod sigur vor intra pe rol, dar după ce s-au prescris. Vreau să revin În România, dar siguranța mea este pusă În pericol, deoarece cei care primesc leafă mare să facă ordine, sunt ocupați cu o suită de proteste, cerând drepturi suplimentare vechilor privilegii. Grevele fără precedent ale polițiștilor și justițiabililor confirmă debandada din interiorul spațiului carpatin. Nu dă nimeni explicația situației care se extinde În mod incredibil, favorizând ca lipicioasa corupție să se extindă În interiorul unor instituții care
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
stradă, înseamnă că ne aflăm în limitele cunoscutului. Dacă românii se mulțumesc doar cu negrul de sub unghiile pesediste, cu atât mai rău pentru ei și cu atât mai bine pentru restul planetei. Marea problemă a României e mizeria morală. Iar protestele împotriva acesteia nu se aud nici măcar sub forma bancurilor. Știu, sutele de ani trăite sub talpa ocupanților au lăsat amprenta unei umilități paralizante. "Românul se mulțumește cu puțin" e o frază auzită, încă din copilărie, de mii de ori. Nimic
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
Grete Tartler Ultimul suspin al maurului - primul roman rushdian apărut după faimoasele Versete, pe când Rushdie încă mai călătorea cu bodyguard și cărțile sale nu se vindeau în Orient, de teama eventualelor proteste (nici Suspinul nu s-a vândut la Bombay, deoarece unul din personaje caricaturiza un leader de partid regional cu accente fundamentalist hinduiste) - carte patetică și palimpsest, care a obținut premiul Booker în 1995 - ar putea fi subtitrată recviem pentru ciocnirea
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
istoria nu se va sfîrși în același timp pentru toți, la fel cum nu a început în același moment pentru toți. Pacifiștii de pe toate meridianele nu sînt niște naivi. Și nu sînt chiar toți de bună credință. În spatele valurilor de proteste stau cu siguranță o mentalitate și un interes major. Este de remarcat că pentru adversarii războiului nu contează de ce acesta a fost declanșat, nici împotriva cui: contează doar că el a fost declanșat și de către cine. Este aici un mod
Război și pace by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14077_a_15402]
-
niciodată și anume că libertatea de exprimare a «dominaților» nu deranjează neapărat libertatea de acțiune a «dominanților»" (p. 138). Cel puțin la noi, orice intervenție critică la adresa regimului comunist avea un ecou uriaș la nivelul opiniei publice. Astăzi dezvăluirile și protestele publice (indiferent de natura lor) s-au bagatelizat. Guvernanții tratează cu suverană indiferență probele copleșitoare apărute în presă cu referire la propria lor corupție sau manifestările de stradă ale unor categorii sociale ajunse la disperare. Totul este pe cale să ia
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
își poate face de cap: "Puterea cea mai zdrobitoare e aceea de a-i convinge pe oameni că nu există putere și nimic de care să le mai fie frică. După ce vor trăi bucuria deplinei eliberări vor vedea că nici protestul lor nu mai înseamnă nimic" (p. 236). Pe fundalul risipirii tuturor iluziilor anterevoluționare, cei care au murit în timpul evenimentelor din decembrie 1989, cu sufletul plin de luminoasă speranță, se dovedesc, în negura spirituală a zilelelor noastre, a fi răsfățați ai
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
în umbra groasă a corupției, traficului de droguri și-a altor finețuri, mai avea de trecut testul strangulării vocilor independente. Inițiativa "Academiei Cațavencu", sprijinită , zice-se, de sindicate, de-a forma un lanț viu în jurul clădirii Parlamentului, în semn de protest împotriva tâmpeniile hotărâte de comisia Predescu (dizolvarea CNSAS, dar cu păstrarea la conducere a lui Onișoru etc.) avea toate șansele să fie un eșec. Românul de azi nu prea mai are nimic în comun cu cel de-acum doisprezece-treisprezece ani
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
o social-democrație ca a noastră e de neimaginat ca sindicatele să fie mute, când lanțul vicios al unei economii putrefacte se joacă cu soarta a milioane de oameni. Vorbeam de eșec, pentru că vorbeam din interior. Nefiind în Capitală în momentul protestului, am făcut un mic sondaj telefonic, chemându-mi cinci-șase prieteni bucureșteni care, îmi închipuiam eu, ar merge să protesteze și cu picioarele-n ghips, și cu temperaturi de 41 de grade. Stupoare! Nu numai că nu erau la casa Poporului
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
Muzica hip-hop românească nu este diferită ca mesaj de cea din Statele Unite, de exemplu. La Familia, BUG Mafia sau Paraziții scot la lumină mizeria din adîncuri a unei realități care nu apare decît în statisticile Poliției.[...] Hip-hopul românesc este un protest împotriva unei societăți inechitabile, surde, care condamnă înainte de a judeca, și este luat în seamă de autorități numai pentru că a avut acces în spațiul audiovizual și numai pentru a fi supus restricțiilor. A trimite hip-hopul în semilegalitate este soluția pentru
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
izbutit atît sponsorii Cuvîntului, cît și Statul Român (citește: PSD!). Schimbînd echipa managerială a unei reviste care reușise să-și facă un nume, patronii au dat de cuvîntul (citește Cuvîntul!) care compromite. l În același număr din Ziua literară, un protest mai puțin obișnuit. Ca să nu zic rarissim. Dna Angela Marinescu îi scrie dlui Marin Mincu o scrisoare deschisă în care-l învinuiește că a lăsat să se înțeleagă în comentariul uneia din întîlnirile Cenaclului Euridice faptul că poeziile dnei Marinescu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
citat el însuși. A.P. a publicat interviul cenzurat. Numele lui Nae Ionescu a fost omis. N-a avut tăria de a refuza publicarea în aceste condiții care încălcau înțelegerea. Mircea Eliade a protestat vehement. Cu toții am auzit la "Europa Liberă" protestul, ca și textul necenzurat al interviului. În ce privește "mandatul" pe care A.P. l-ar fi primit de la Ceaușescu spre a-l contacta pe Eliade, Cronicarul nu știe mai mult decît zvonul legat, prin cartea lui Mihai Pelin, de scrisoarea către Stancu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
se vede a pluti vreun duh sfânt. Or, poate am îmbătrânit eu și mi-a slăbit vederea. Care este, după părerea dv., rolul generației �optzeci"? Rolul cel mai important al generației �optzeci" este că a apărut la timp, ca un protest, deși pieziș (precum copacul arghezian ori ploaia caraioniană), la adresa molohului ideologic comunist. Sigur, nu trebuie, �optzeciștii", să se înfumureze în acest sens, căci au fost și alți scriitori ai altor generații care n-au suportat și au protestat după firea
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
propriului cabinet - pentru că de onoarea țării ne-am lămurit cât îi pasă. Dacă un articol din presa britanică e tratat ca o simplă informație la gazeta de perete a sindicatului pensionarilor, vă dați seama de câtă atenție s-a bucurat protestul Clubului Român de Presă care cerea - auzi, naivitate! - demisia lui Pașcu. Nici avertismentul faimoasei asociații Reporters sans Frontières n-a străbătut stratul de ceară și nesimțire din urechile înalților pesedei. Dacă Bucureștiul se face că plouă, fiți siguri că Washingtonul
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]
-
naivitate! - demisia lui Pașcu. Nici avertismentul faimoasei asociații Reporters sans Frontières n-a străbătut stratul de ceară și nesimțire din urechile înalților pesedei. Dacă Bucureștiul se face că plouă, fiți siguri că Washingtonul a luat act de originala formă de protest a ziariștilor față de prigonitor: în timp ce trecea în revistă, alături de ambasadorul Michael Guest, trupele ce urmau să plece în Afganistan, jurnaliștii din Craiova i-au înmânat ministrului pixurile, urându-i să scrie cu ele cât mai multe drepturi la replică. Să
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]
-
a protestat în România cu mai multă grație și cu mai mult umor la gesturile abuzive ale puterii. Dar toate acestea nu reprezintă pentru guvernul de la București decât gesturi fără semnificație. în aroganța lor, n-au luat în considerare nici măcar protestul influentului James Rubin, fostul purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. Ceea ce-au făcut țărăniștii - și anume, suspendarea liderilor asupra cărora planau diverse suspiciuni - n-au făcut pesediștii. Nici n-aveau cum: în fond, e vorba de două tradiții
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]
-
într-o directă relație de continuitate cu regimul de dinainte de l989. Disperarea, sărăcia și frustrările colective și-au găsit în acest tip de acțiune forma lor optimă de manifestare. Distanțîndu-se de patetismul și de accentele isterice din primii ani postrevoluționari, protestul public al sindicaliștilor s-a apropiat, uneori, de expresia unui veritabil act artistic. În care spectatorii ocazionali au fost implicați ca element de compoziție, ca partener civic și ca substanță morală. Între aceste două extreme, a expresivității involuntare și a
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
votată în Parlament - scoaterea ei de pe ordinea de zi a medierii - mi se pare că nu rezolvă nimic și că mută discuția în domeniul deriziunii. Cu alte cuvinte presei i se transmite un mesaj de tip: "Bă, băieți, încetați cu protestele, ca să nu mergem nici noi cu legea pînă la capăt!" Cred că din negocierile pe care ziariștii le-au purtat cu puterea, mai în cîștig a ieșit puterea, care a găsit o formulă prin care nu anulează votul resentimentar al
Presa a fost păcălită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15121_a_16446]
-
de la clasele a X-a și a XI-a?) este și el surd de-adevăratelea ori, pur și simplu, nu vrea să audă decît ce-i convine? l Observator publică (și bine face!) pe ultima pagină a numărului cu pricina protestul A.E.R. referitor la Tîrgul Gaudeamus. Nu se putea să nu se ajungă la acapararea manifestării cu pricina în beneficiul oamenilor puterii. Semnale aveam din anii trecuți. Ar trebui ca editurile semnatare ale protestului - cele mai mari din țară! - să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
ultima pagină a numărului cu pricina protestul A.E.R. referitor la Tîrgul Gaudeamus. Nu se putea să nu se ajungă la acapararea manifestării cu pricina în beneficiul oamenilor puterii. Semnale aveam din anii trecuți. Ar trebui ca editurile semnatare ale protestului - cele mai mari din țară! - să se retragă. l Răsfoind Fracturi (la o nouă... ediție), ne dăm seama că mulți scriitori (din toate generațiile, nu doar din cea imberbă) sînt convinși în sinea lor că tot ce s-a petrecut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
unul dintre cei mai activi și mai tenace agenți ai culturii paralele din Praga paralizată de frică și rușine după invazia sovietică și sinuciderea lui Jan Palach și a lui Jan Zajic. Elev, fusese constrîns, ca urmare a participării la protestele intelectualilor împotriva ocupației sovietice, să-și abandoneze studiile și să-și cîștige existența cu acea „sabie a lui Damocles”, ce ocupă acum un loc de onoare în micul muzeu: a fost fochist, apoi zidar și muncitor manual, asemeni multor artiști
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
Deliei și-i arunca o pietricică. Uneori ea ieșea, alteori o auzea cum râde înăuntru, puțin răutăcios și fără să-i dea speranțe. A venit meciul de box Firpo-Dempsey și în toate casele s-a plâns și s-au stârnit proteste violente, urmate de o umilită melancolie aproape colonială. Familia Mañara se mută peste patru străzi și asta însemna mult în Almagro, astfel încât alți vecini au început s-o vadă pe Delia, familiile Victoria și Castro Barros au uitat de cele
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
sexuale, Cioabă își păstrează drepturile de părinte, iar despre anchetarea mirelui sub acuzația de viol nu se mai suflă nci un cuvînt. Probabil că baroana Emma Nicholson habar n-avea de această cutumă a romilor căldărari cînd și-a formulat protestul. Oricum, Florin Cioabă, socrul mic, i-a adresat o foarte demnă scrisoare deschisă, care cu siguranță n-a fost redactată de el, dar care mi s-a părut impecabilă. Cioabă i-a reproșat baroanei că s-a luat după informații
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
Magdalena Boiangiu Ia naștere Dada Pe cîtăvreme Cabaretul lăsa impresia unei brambureli simpatice, mișcarea care începea să se contureze pornea de la un protest radical. Tinerii strigau că nu au încredere în artă și în concesiile impuse de ea. În mod confuz, refuzau să întemeieze o nouă școală de artă modernă. Lucrurile au explodat la Cabaret. «Cei care sînt cu noi își apără libertatea
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
Ball nota că acestui nou-venit i-ar plăcea să bată toba pînă cînd literatura ar intra în pămînt. Pe 26 februarie, Tzara scria: «Sosire Huelsenbeck, bum! bum! ba-da-bum! Nu se opune tonului inițial - Mare serată - poem simultan în trei limbi, proteste, zgomot, muzică neagră.»2) Huelsenbeck a făcut mult zgomot și a accelerat ritmul. În plină euforie, s-au inventat poeme abstracte, s-a făcut poezie cu cuvinte necunoscute. În sala arhiplină, Ball, chircit într-un costum cubist de carton, citea
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
cu un tupeu de necrezut. Nu duce lipsă de nimic: violență, provocare, sfidare. După o scurtă trecere în revistă a experiențelor artiștilor contemporani, Tzara definea ce înțelege prin spirit Dada, lăudînd în același timp răsturnarea valorilor consacrate. Niciodată pînă atunci protestul Dada nu fusese formulat cu atîta claritate și forță. Elogiu al purificării prin vid și al spontaneității artistice, acest text a devenit un clasic al rebeliunii violente. Un lucru însă e limpede: apelul lui Tzara nu avea în el nimic
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]