98 matches
-
Ciurcu, George Secășanu, George Ocășanu, I. Droc-Bănciulescu și I. Corneanu, români din Transilvania. 4/16 septembrie 1885. Românul, Națiunea, România, Drepturile omului, Războiul-Weiss, Curierul financiar, l’Indépendance Roumaine.“ Ziarele guvernamentale și nici ziarul junimiștilor, România liberă, n-au participat la protestare. Dumitru Brătianu, fratele primului ministru, a trimis d-lor Ciurcu următoarea scrisoare: „Domnilor Nicolae și Al. Ciurcu, Primiți, vă rog, expresiunea viei mele dureri. Toți românii au primit, în persoana d-voastră, o lovitură crudă care-i umple de rușine
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
au vorbit Petre Grădișteanu, Dimitrie Giani, Gheorghe Paladi, Bonifaciu Florescu, toți liberali în opoziție cu guvernul, lumea s-a împrăștiat dându și întâlnire pentru a doua zi la sala Joje din strada Regală, unde a fost convocată o întrunire de protestare. La epoca de care mă ocup nu era încă destul public pentru ca să umple o mare sală de întrunire; masele nu erau chemate la viața publică, votul uni versal nu venise încă, de aceea chiar pe o chestie foarte populară d-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
venit știrea că Ciurcu, tatăl și fiul, au vândut ziarul l’Indépendance Roumaine lui George Em. Lahovary, membru al elitei conservatoare, ucis mai târziu în duel de către Nicolae Filipescu. A doua zi s-a ținut la sala Joje întrunirea de protestare în fața unui public agitat. Pe strada Regală lumea foia, dar și poliția. Pe trotuarele din fața sălii, publicul se îngrămădise și aștepta înfrigurat desfășurarea evenimentelor. Președinte al întrunirii a fost aclamat Dimitrie Giani: au vorbit Petre Grădișteanu, Gheorghe Paladi și Ion
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a amenajat Cișmegiul - unde a introdus fântânele luminoase - a instalat lumina electrică pe marele bulevarde, la șoseaua Kiseleff, la Abator, etc. El a pus la punct cestiunea filtrelor de la Arcuda. El a dărâmat Turnul Colței, ceea ce a produs o puternică protestare din partea arhitecților. Dar opera lui capitală este prelungirea marilor bulevarde, dintr-o parte de la strada Brezoianu până la Cotroceni, din altă parte de la strada Colței până la Obor. Pache Protopopescu a fost un om de o mare activitate și foarte pasionat pentru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
să-și aibă statua în capitala țărei, iar Ioan Brătianu, Kogălniceanu, Alecsandri, Rosetti, Negri și alții, care prin o muncă titanică și cu riscul averei și persoanei lor au creat statul român, să nu aibă. Am ținut sa fac această protestare publică, nu doar că Alexandru Lahovari nu a fost un om distins și că, dacă ar fi trăit în epoca bărbaților ce l-au precedat, n-ar fi lucrat și el alături cu dânșii, dar pentru că, dată fiind partea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
o vadă și a doua zi au reintrat la dânsa. Captivitatea, pe cât de scurtă, pe atât de dulce, mai ales când o compari cu a vecinilor din Imperial. Tot Didina ne spuse, indignată contra lui Lupu Costache, că făcuse o protestare în contra hoțiilor organizate comise de armata germană pe la moșiile dimprejurul Bucureștilor, pe care o semnară și doamnele Caterina Cantacuzino, Anicuța Florescu și Elena Sturdza. Ele o înaintaseră lui Lupu Costache; acesta le trădase cauza, arătând-o lui Bronsart de Schellendorff
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Bogdan, mer gând cu ei la sediul poliției secrete în localul Creditului Urban, a văzut acolo depuse toate dosarele. Tzigara și Lupu Costache au făcut o plângere la Mackensen; totodată, după raportul amănunțit al lui Bianu, Academia a redactat o protestare oficială, pe care Maiorescu a refuzat să o prezinte, dar care i-a fost transmisă. Un aghiotant al lui Mackensen a venit la Bianu, i-a cerut explicații, insistând să știe de este adevărat că acele documente erau adunate din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
stat. Îngroziți, vor să fugă peste Prut și sunt împușcați de soldații ruși. Lucru impresionant, această capitulare a fost subscrisă de Argetoianu, care subscrisese pacea de la Buftea, și de Vaida, care la Versailles primise să înlocuiască pe Ionel, demisionat ca protestare pentru știrbirea Banatului, prin trecerea Torontalului la sârbi, și impunerea clauzei minorităților. Gigurtu, scos din minister, după două zile de neactivitate, este impus de Fabricius și reintră în cabinet ca ministru de stat, sub pretext că o eroare de tipar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
copilărie la România Mare, înfăptuită prin sacrificiile a trei generații și ale familiei mele, în special, și să vedem acum destrămarea acestei unități, ce durere, ce rușine și ce umilire, mai ales în chipul cum a fost începută, fără o protestare măcar, dacă nu o rezistență! audiențe la rege 1 iulie - Generalul Antonescu 3 iulie - Opoziția unită. Guvernul Gigurtu Arestarea generalului Antonescu - 9 iulie La 1 iulie, generalul Antonescu a cerut audiență la rege. La Palat a găsit în loc de Flondor, mareșalul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
îl caracterizau, le răspunse: „1. Că el nu va lucra decât cu oameni tineri; 2. Că armata și-a făcut întreaga datorie (!?); 3. Că are încredere în viitor; 4. Că totul va merge f. bine“. Era acolo o delegație de protestare, care adusese un istoric al teritoriilor românești cari optaseră în 1918 pentru alipirea la România și în urmă [fuseseră] confirmate prin tratatele din 1919. Istoricul, urmat de un apel către toți românii, era subsemnat de 50 de personalități marcante din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
alert al acțiunii și introduc note comice proprii farsei, de la ironie pînă la grotesc, în tradiția romanelor picarești sau esperpento-urilor lui Valle-Inclán, alături de aluzii și comentarii privitoare la contextul social-politic spaniol și internațional (perioada franchistă, războiul din Irak și reacțiile protestare din Spania, din februarie 2003, baza americană din Rota, întîlnirea Bush-Blair- Aznar din Insulele Azore). Există însă și secvențe sau capitole aparte în care discursul devine reflexiv. Naratorul protagonist întrerupe firul istorisirii pentru a evalua, a medita sau a-și
Viața, această „afacere păguboasă și obositoare” by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/5221_a_6546]
-
lucru. În fapt, partea conservatoare a adoptat inițial tactica ignorării totale a pamfletului. Nu însă și a autorului. Pe acesta, ziarul "Evenimentul" îl atacă extrem de violent, pe marginea unor pasaje din cuvîntarea pe care o ține la o întrunire de protestare. În articolul Rușinea de ieri6, se spunea: "... d-l Sterea, neofitul colectivist, a ținut să dee o primă de întrecere antevorbitorului său, atacînd familiile d-lor Take Ionescu și Nicu Filipescu. Ne este rușine nouă să reproducem aceea ce energumenii
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
adversarului sînt cel mai mare omagiu care poate fi adus unui talent. Merci! și felicitările noastre d-lui Stere." În chip vădit, nota este scrisă, în numele redacției, de însuși C. Stere. Și el pare să admită că, la întrunirea de protestare, s-ar fi rostit, fie și fără a pomeni nume, despre cei doi oameni politici conservatori. Analogia cu pictorul grec, recunoașterea faptului că a făcut "portrete" mă fac totuși să cred că el vorbește în subtext despre "Strugglerforlifer", știind că
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
speciale: din Valcani, peste Timișoara - Arad - Alba Iulia; Oravița - Timișoara - Arad - Alba Iulia; Orșova - Lugoj - Ilia - Alba Iulia; Timișoara - Arad - Alba Iulia. Pentru timișoreni manifestările începuseră cu mult mai devreme: „Anul acesta se împlinesc 10 ani de la marea adunare de protestare a bănățenilor de pe «Câmpia Libertății» de la Lugoj, pentru integritatea Banatului[...] Bă-nățenii preaslăvesc măreția unirei, dar înainte de a merge la serbările dela Alba-Iulia, vor face pelerinaj la desvelirea monumentului Eftimie Murgu, în Almăjul său natal[...] “ („Voința Banatului“, 7 aprilie), evenimentul petrecându
Agenda2005-32-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284053_a_285382]
-
Istoria literaturii noastre, socotea Aderca, n-ar fi decît "istoria diferitelor slujbe pe care zînă artei cuvîntului a fost silită să le împlinească, umila pe la curțile boierești ale altor valori". Că o excepție salutara e comentată prezența lui Maiorescu, "subtilă protestare, discipolul esteticei hegeliene, care cu voce senina a intonat pe aceste țărmuri danubiene un imn impersonal pentru eliberarea zînei care trebuie să rămînă nuda...". Încă în Personalitatea..., combătîndu-l pe Taine, Aderca specifică esteticul printr-un criteriu psihologic, socotind "știință frumosului
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
și poet a trebuit cu necesitate să evolueze în consonanță cu ideea națională, înțeleasă ca un "comandament etic" și estetic: "m-am născut cu pumnii strânși - scrie memorabil poetul pătimirii transilvane -; sufletul meu s-a organizat din primul moment pentru protestare, pentru revoltă, cel mai puternic sentiment care m-a călăuzit în viață și din care a derivat formula mea literară". Programul său etic și estetic, deopotrivă, implică alungarea patimilor personale, indecente în fața suferințelor colective. Opera sa poetică trebuie înțeleasă, la
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
de mii arestați ce se perindau permanent prin această Închisoare, nu mai puteau fi Întrebuințate...! În această stupidă ipostază, părul era mai mult rupt și uneori jumulit din rădăcină iar ce-i În cauză răgnind de durere. Unii mai Îndrăzneți protestară. Fără rezultatul scontat. În schimb se pomeniră asediați de doi or trei Liberi care bătură la ei ca la fasole, până În momentul ce unii țipând de durere se prăvălise jos Încercând să se apere! Bătaia de joc va continua. Socotind
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
succesului, în ciuda faptului că rămân în urma segmentului Deschizătorilor de drumuri. Cel de-al patrulea segment, Activiștii în fața viitorului reprezintă probabil cel mai interesant segment. La nivel colectiv, aceștia pot deveni o forță fie pentru schimbarea socială productivă, fie pentru mișcările protestare sociale. Patru stiluri de pregătire pentru confruntarea cu viitorul Deschizătorii de drumuri: cei mai bine pregătiți pentru viitor Deschizătorii de drumuri sunt liderii de mâine, inovatorii și exploratorii. Ei ar putea în cele din urmă să le arate drumul celorlalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
veniți și voi. Desigur... Juan Lucas o să fie Încîntat. Susan puse telefonul În furcă și-i chemă pe Santiago și pe Bobby ca să le spună să stea acasă pînă venea croitoreasa, Carlos avea să meargă s-o aducă după-masă. Amîndoi protestară. — Da, dar trebuie să stați acasă, le spuse Susan, abia șoptit și cu glasul acela dulce cu care vorbea cînd trebuia să dea un ordin pe care ea nu l-ar fi Îndeplinit pentru nimic În lume. Coborî să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
iar Cehoslovacia prea multă civilizație, ar fi criminal să uităm că toți acești vecini neimportanți, prin cetățenii lor de fiecare zi nu aduc o aspirație mesianică, nu se concep esențial alții. Ultimul cetățean român își consumă existența într-o continuă protestare. Iar dacă această protestare este minoră, ea nu reprezintă mai puțin, într-o însumare colectivă, nivelul constant al unei revolte. România, fără un mare fenomen politic viitor, decisiv și esențial existenței ei, mi se pare o monstruozitate, o perfidie a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
civilizație, ar fi criminal să uităm că toți acești vecini neimportanți, prin cetățenii lor de fiecare zi nu aduc o aspirație mesianică, nu se concep esențial alții. Ultimul cetățean român își consumă existența într-o continuă protestare. Iar dacă această protestare este minoră, ea nu reprezintă mai puțin, într-o însumare colectivă, nivelul constant al unei revolte. România, fără un mare fenomen politic viitor, decisiv și esențial existenței ei, mi se pare o monstruozitate, o perfidie a istoriei, o glumă de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
face toți și să-ți închizi ermetic toate portițele sufletului până ce va sosi pacea sau se va prăbuși lumea, sau până ce-ți va veni rândul și ție să mori și să scapi de toate chinurile! Apostol tresări și răspunse cu protestare în glas: ― Dar dacă eu nu vreau să mor!... Nu vreau, nu mai vreau!... Acuma trebuie să trăiesc! Acuma nu mai vreau să mor! Klapka tăcu o clipă și apoi zise cu un zâmbet care voia să-i ascundă sfiala
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
urmă, când se va ivi ocazia... Fața preotului se umflase de groază, și câteva clipe nici nu putu vorbi, mozolindu-și doar buzele neputincioase. Apoi deodată, ca după o sforțare crâncenă, răbufni cu glas lăcrimat, ridicând brațul drept într-o protestare fricoasă: ― De ce vrei să mă nenorocești, Apostole?... Eu... abia azi-dimineață am sosit acasă din internare... știi bine, doar ți-am spus în tren... Am fost nevinovat, și totuși am ispășit... Cum să ascult acuma planurile tale, și încă să mă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pentru că... O privea și se vedea în ochii ei ca într-o oglindă. Ridică brațul puțin, parc-ar fi dorit să-i strângă mâna, și deodată îi cuprinse mijlocul. Fata se lăsă moale în îmbrățișarea lui, cu o rămășiță de protestare supusă: ― Vai de mine... că și d-ta, zău așa... Împreunîndu-se, buzele lor fierbinți se crâmpoțiră, cu o patimă furioasă, câteva clipe. Apoi Ilona își veni în fire, se smulse ca o șopârlă, își potrivi năframa pe cap dintr-o
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pădurea spânzuraților... Dar acuma părea că toți sunt la fel și în privirea tuturor strălucește aceeași însuflețire stranie, ademenitoare, ca și focul din ochii oamenilor care pornesc la asalt. Apostol se cutremură. "Același om, spânzurat de nenumărate ori, ca o protestare nesfîrșită..." Și deodată își zise: "E Svoboda... privirea lui..." În aceeași clipă își aminti cu o precizie chinuitoare cum a votat condamnarea cehului, cât a fost de trufaș că a avut onoarea să facă parte din Curtea Marțială, cum s-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]