78 matches
-
de joc, cum bășcălia era așezată chiar la temelia societății și cum verbele acțiunii ajunseseră să fie "a se orienta", "a se descurca", "a se învârti". "Lipsa de energie activă, pasivitatea defensivă și resemnată a românilor", lăsând loc doar la "protestarea verbală (...) prin batjocură și sarcasme" despre care scria C. Drăghicescu, referindu-se la epoci mai îndepărtate, a mutat în perioada comunistă vitalitatea populară în domeniul periferic al adaptării la rău prin minimalizarea acestuia (totul e fleac, banc, miștocăreală), prin duplicitate
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
serie de concerte Enescu: „Orașul nostru făcuse cunoștința acestui rege al vioarei, așa încât, de astă dată, Sala Casinoului a avut aspectul unui loc de pelerinaj, unde mulțimea cu bilete smulse din prima zi de vânzare sau obținute în urmă, prin protestări și lupte s’ a strâns claie peste grămadă, în frigurile revelației artistice. Cronicarii ziarelor minoritare făcuseră, ce e drept, încă de anul trecut, o atmosferă distinsă Maestrului Enescu, salutând în personalitatea sa artistică, pe una din puținele ce reprezintă astăzi
Agenda2005-34-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284107_a_285436]
-
durat câteva minute. Înainte de această acțiune, mai mulți tineri au stat de vorbă cu premierul Victor Ponta și i-au spus că au venit la sediul Guvernului pentru că vor să se oprească proiectul Roșia Montană, arată jurnaliștii de la România TV. Protestării au putut intra în sediul Guvernului, cu prilejul Zilei porților deschise.
Protestatari în sediul Guvernului, chiar de Ziua Națională by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/58899_a_60224]
-
compensație pentru aceste foloase: munca intelectuală, studiu serios al trebuințelor țării, punerea în armonie a marilor interese agricole, crearea muncii industriale. În loc de aceasta ne-am pomenit cu diletantismul economic și social al d-lui C. A. Rosetti, cari-au ridicat protestări în toată țara. 33 {EminescuOpXIII 34} Să începem cu cestiunea agrară. Cestiunea raporturilor între proprietatea mare și cea mică nu e pur și simplu economică, ci amenință a degenera în cestiune națională, de existență chiar pentru statul nostru și pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
întreabă "Romînul". Pentru a apăra tronul? Dar cine-l atacă? Știm bine că "Romînului" [î]i dă acum mâna să întrebe "Cine-l atacă? ", dar această întrebare, cu toată aparența ei de naivitate, nu amăgește pe nimeni. Ca azi curg protestările de lealitate de pe buzele patrioților; ca mâni le vedem spulberate în vânt de încercări de republică ploieșteană, de "Vivatele " aduse la Procope, la vro aniversară a încoronării, republicei universale; ca mâni vedem iar vrun diplomat însărcinat cu gingașa misiune de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
l-a obținut d. Dimitrie Brătianu pe lângă cuțovlahii de lângă Olimp, nedezrădăcinata lor alipire, când au fost lucrați de-o sumă de agenți trimiși din București și Constantinopol cu instrucții de-ale fostului ministru al României pe lângă Înalta Poartă, patriotecele lor protestări față cu intrigile acestor agenți, pe cari i-au alungat cu lovituri de picior, ar fi trebuit să deschiză ochii ultrapatrioților din București, cari dau încă crezare minciunilor îndrăznețe ale unui Mărgărit și raporturilor nesăbuite ale unui Pencovici. După Margaritis
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ci de realitate. Realitatea aparține ordinei materiale a lucrurilor, unde totul e pipăit, învederat, capabil a fi măsurat. Oricât de crudă ar fi forma în care ne esprimăm impresia, ceea ce e mai crud și mai odios e realitatea însăși. Toate protestările de patriotism nu modifică întru nimic realitatea, precum procesele intentate lui Galilei nu opreau ca în realitate soarele să fie centrul sistemului și pământul să se 'nvîrtă împrejurul lui. A modifica realitatea, nu a parafraza vorbele noastre, iată ce-ați
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dau amănuntele de mai sus asupra viitoarei conferențe cred a putea afirma că acordul general dintre puteri va sili și pe România să desiste de la opunerea ei de pîn' acum în contra stipulațiunilor acelora ale reglementului menționat cari au format obiectul protestărilor ei. [23 noiembrie 1882] 227 {EminescuOpXIII 228} ["RAPORTORUL ÎNSĂRCINAT A APĂRA... Raportorul însărcinat a apăra răspunsul la discursul tronului, onor. Costinescu, având a răspunde d-lui Al. Lahovari în privirea balanței continuu nefavorabile a negoțului nostru internațional, a crezut a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în ceva. În momentul în care un avânt puternic al simțirilor noastre ne-ar arunca pe căile sale, el, augurul, ar fi cel întîi care, între intimii și comunii săi Mihălești, ar zâmbi de sinceritatea noastră. A ne uni cu protestări copilărești nu ni se pare nici cuviincios, nici folositor. Cuviincios nu, pentru că susținerea oricărui drept trebuie să fie demnă și nu cel ce se laudă de cu seară e vrodată de temut; folositor nu, pentru că enunciațiuni retorice nici sporesc, nici
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a acestei nefericite țări. [25 martie 1883] ["ORICÎTE MERITE ȘI-AR ATRIBUI... "] Oricâte merite și-ar atribui roșii în politica interioară și esterioară, totuși nu vor putea tăgădui și nici tăgăduiesc un lucru care absoarbe toată valoarea laudelor și veracitatea protestărilor de patriotism. Acest lucru e: corupțiunea adâncă a oamenilor din cari partidul se compune. Corupțiunea aceasta e și publică și privată; și forul și căminele sunt priveliștea ei. Viețile private ale marei majorități a roșiilor - escepțiunile confirmă regula - sunt incalificabile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
libertate! Azi i-am dat o consultație medicală... Se lovise la un picior, și doamna M..., pentru care lumea e o posibilitate neîntreruptă de nenorociri, m-a rugat să văd dacă fiica ei nu e amenințată de... osteită! Cu toate protestările ei, Adela a trebuit să se ducă în casă și să-și elibereze piciorul. Când am fost chemat înlăuntru, am găsit-o într-un fotoliu, cu piciorul gol atîrnîndu-i sub poala rochiei negre. Stătea încruntat de serioasă, cu mâinile părăsite
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de zece ani, ceilalți zece fiind apanajul însușirii mele de bărbat?... Era în odaia de primire. Strângea obiectele mărunte și le învelea în hârtie. Și-a retras mâna când am voit să i-o sărut: "E plină de praf". La protestările mele, a fugit în camera de-alături, am auzit-o spălîndu-se zgomotos și, întorcîndu-se în odaie: "Uite, dacă vrei numaidecât să faci toate politețile. Dar să știi că le faci acum și pentru sfârșitul vizitei". I-am sărutat așadar mâinile
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
încercări vage și fraze goale cele ungurești, ci e un sistem de ură, de deznaționalizare și de cutropire, premeditat pîn-în amănunțimile sale. Nu vă puteți închipui apoi ce mare e pericolul românilor din Transilvania sub influințele spiritului maghiar. Chiar în protestările lor, în ura lor contra ungurilor, e ceva unguresc: modul de a le manifesta. Ei au învățat până și naționalitatea [de] la unguri, și nu sânt naționaliști ca românii, ci cu acel esclusivism radical care-i caracterizează pe unguri înșiși
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
să șteargă impresia izbucnirii indignate, de două ore numai despre execuția lui Svoboda vorbim și, ce crezi, dumnealor găsesc vinovați, știi pe cine, pe cei ce 1-au condamnat! Varga sfârși surâzând batjocoritor spre Gross, risipind astfel cu totul urmele protestării. ― Nimeni nu osândește cu inima ușoară, zise Apostol gânditor. Dar când vina e evidentă, ești silit. Căci mai presus de om, de interesele lui particulare, e statul! ― Nimic nu e mai presus de om! se ridică atunci Gross, grăbit, ca
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
semnată și votată cu aclamațiuni o moțiune de veștejire a atentatului, moțiunea erea semnată și de P. Carp și T. Maiorescu. La Senat, cel dintâi care a luat cuvântul spre a dezaproba atentatul a fost generalul I.Em. Florescu. Aceste protestări ereau impuse de împrejurări, fiindcă ziarele liberale, în explozia indignării lor, acuzau partidele de opoziție că, prin violențele scrisului lor, au înarmat brațul asasinului. Atentatul avu darul de a face să dispară ziarul Democrația națională al lui Beizade Grigore Sturdza
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de opoziție la tonul violent al ziarelor românești. Opoziția știa bine că nu va dobândi majoritatea în alegeri, dar voia să ia lui Brătianu putința de a dobândi cele 2 treimi necesare spre a face revizuirea. Alegerile se fac în mijlocul protestărilor zgomotoase ale opoziției care se plânge de ingerințe. Colegiul I de Cameră din București e luat de guvern cu cea mai mare greutate, Ion Câmpineanu, candidatul guvernului, trece cu 223 voturi contra lui Gheorghe Vernescu, candidatul opoziției, care întrunește 220
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
au pătruns în sala Societății, au bătut pe români, iar presa ungară a cerut să se ia măsuri împotriva profesorului Silași care preda la Universitatea din acel oraș limba și literatura română. La București faptul a produs iritație. Inițiativa unei protestări energice a luat-o Societatea Carpații, a românilor ardeleni, la care s-a asociat apoi și Societatea Unirea a studenților bucureșteni. (Id., ibid., foiletonul XLII, AD., nr, 11 855, 5 noiembrie 1922, p. 1.) Pagina 220 * într-o seară, în urma
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
acel moment incomplete și într-un anume punct greșite. Totuși se vede că Galois e în posesia principalelor rezultate. Sfârșitul acestui an de studiu e însemnat de zilele sînge-roase ale revoluției din iulie și întoarcerea lui Louis Philippe. Cu toate protestările sale, Galois, intern al Școalei Normale, nu poate participa la "cele trei glorioase". De aci, un surd resentiment împotriva d. Guignault, directorul școalei, resentiment ce avea să izbucnească mai târziu sub forma unui memorabil scandal. Aici, în Școala Preparatorie (redevenită
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
o ofensă: apărea deodată ca ceva esențial pentru firea mea și-i reproșam că sunt împiedecat ca să-l îndeplinesc. Dacă Ioana ar fi avut neînsemnata șiretenie să-mi spuie simplu: "du-te", poate nu m-aș fi dus. Dar la protestările ei, un eveniment fără importanță de felul acesta devenea singura mea sursă de fericire, renunțând la el mi s-ar fi părut că fac o lașitate, cu toate că după ce-mi îndeplineam pretenția și o găseam pe Ioana distrusă, voiam să
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
clipă, să-și facă o imagine așa de minunată despre mine. Adorația Ioanei se pretează la ridicol, dar e binefăcătoare. Am fost la Balcic și am luat pe Arabella cu noi, iar în barcă, fără jenă de ceilalți indiferentă la protestările mele, Ioana a ales pentru mine locul cel mai bun. A fost o noapte miraculoasă, pe ape, sub seninul complect, iar noi între vis și viață, confundând mirajul visului cu al realității. Am ajuns la începutul dimineții acasă. Portul Cavarnei
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
paternitatea numelui revistei și la o acuzație de plagiat din Tribuna referitoare la acesta, Cronica lui Tudor Arghezi din 8 noiembrie 1915 publica următoarea notă: „Colaboratorul nostru, d. Ion Vinea, care a scos revista Chemarea, ne atrage atenția asupra unei protestări apărute în Tribuna a unui domn cu numele Eugeniu Revent, probabil pseudonimul tonicului său preferat. Se pare că acest confrate regional a scos cîndva, și d-sa, o revistă, Chemarea Bacăului, care-l determină să se considere, cel puțin cronologic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pînă și de un simbolism indigen, menit deopotrivă să treacă, dimpreună cu noi, scribi ai momentului, în patrimoniul clasic al națiunii. (...) sîntem mari, sîntem admirabili, fiindcă numai așa vom corespunde necesității de a crede în noi, și care înfrînge orice protestări ale gustului. În spațiul unui veac românesc am condensat evoluția literaturii, întreagă. Avem, de pildă, un Homer în Budai-Deleanu, un Racine în Grigore Alexandrescu, un Hugo în Vasile Alecsandri. Echivalenți am găsit și pentru Baudelaire și Tolstoi, între contimporani. Scriitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
vedere istoric și din punctul de vedere de drept, voi încheia, precum am zis, cât se poate mai scurt. (bea o sorbitură, apoi, reluându-și răsuflarea, rar ca și cum ar începe o poveste.) La anul unamie-opt-sute două zeci-și-unu... fix... (Rumoare și protestări în grupul lui Cațavencu: A! A! A!) Popescu: Dacă ne-ntoarcem iar la 1821 fix, ne-am procopsit. (rumoare și protestări.) Farfuridi: Dați-mi voie... La una-mie-opt sute... Toți: (în cor, cu tonul lui) Douăzeci-și-unu fix... (rumoare și protestări.) Farfuridi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sorbitură, apoi, reluându-și răsuflarea, rar ca și cum ar începe o poveste.) La anul unamie-opt-sute două zeci-și-unu... fix... (Rumoare și protestări în grupul lui Cațavencu: A! A! A!) Popescu: Dacă ne-ntoarcem iar la 1821 fix, ne-am procopsit. (rumoare și protestări.) Farfuridi: Dați-mi voie... La una-mie-opt sute... Toți: (în cor, cu tonul lui) Douăzeci-și-unu fix... (rumoare și protestări.) Farfuridi: Dați-mi voie. Trahanache: (clopoțel) Stimabile, onorabile! Nu întrerupeți... Aveți puțintică... Cațavencu: Ce răbdare, venerabile domnule prezident! Ceasurile sunt înaintate. Sunt
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și protestări în grupul lui Cațavencu: A! A! A!) Popescu: Dacă ne-ntoarcem iar la 1821 fix, ne-am procopsit. (rumoare și protestări.) Farfuridi: Dați-mi voie... La una-mie-opt sute... Toți: (în cor, cu tonul lui) Douăzeci-și-unu fix... (rumoare și protestări.) Farfuridi: Dați-mi voie. Trahanache: (clopoțel) Stimabile, onorabile! Nu întrerupeți... Aveți puțintică... Cațavencu: Ce răbdare, venerabile domnule prezident! Ceasurile sunt înaintate. Sunt și alți oratori înscriși să vorbească... Toți din grup: Da! Da! Cațavencu: Onorabilul orator a promis să încheie
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]