78 matches
-
au pătruns în sala Societății, au bătut pe români, iar presa ungară a cerut să se ia măsuri împotriva profesorului Silași care preda la Universitatea din acel oraș limba și literatura română. La București faptul a produs iritație. Inițiativa unei protestări energice a luat-o Societatea Carpații, a românilor ardeleni, la care s-a asociat apoi și Societatea Unirea a studenților bucureșteni. (Id., ibid., foiletonul XLII, AD., nr, 11 855, 5 noiembrie 1922, p. 1.) Pagina 220 * într-o seară, în urma
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
îi trimite la căruțele din urmă pe cei mai slabi, iar pe alții îi ușurează de ranițe și arme. Un bărbat tânăr, fără mustață, din Deleni, gemând cere parcă îndurarea noastră. Urcat în ambulanță nu-și contenește gemetele decât la protestările noastre, după aceia începe a dormita. Și tot drumul a dormitat. Din când în când la locuri grele, când trebuia să meargă și pe jos, iar gemea și începea să șchiopăteze când ne uitam la el. Era bolnav de moarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
boer... Nici măcar n-a numărat banii! Și peste 3 zile d. C. M. a dat faliment! Când aude doctorul de așa ceva, se duce cu lacrimi pică, cere măcar banii lui. Domnul C. M. era încă în camașa de noapte. Drept răspuns la protestări și tânguiri, și-a râdicat camașa și s-a bătut peste posterior: Na de-aici... Odraslă a boerimii și a marei proprietăți! Toată lumea vede și înțelege că e excrocherie legea nu poate pedepsi asemenea fapte: cel puțin așa declară oamenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zădar protestară boierii și clerul în frunte cu domnul lor Grigore Ghica, împotriva încălcării hotarelor țării, demonstrând Porții că Austria a cuprins două ținuturi întregi din pământul Moldovei, în loc de o fâșie îngustă, necesară pentru deschiderea unei căi de comunicație, dară protestările moldovenilor răsunau în pustiu, fiindcă diplomația austriacă vărsa aur îmbelșugat, pentru a face pe turci de a nu le băga în samă. Și așa s-a întâmplat ceea ce, după constelația de atunci, nu se putea împiedica: cesiunea celor două ținuturi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cele de dimineață erau dezmințite seara, cele de seara contrazise dimineața sau amplificate ca să ne sperie. Puține se ade vereau, ca arestarea lui Constantin Diamandy, ministrul nostru la Pe ter sburg, în contra tuturor legilor și obiceiurilor, și liberat numai după protestarea unanimă a întregului corp diplomatic. Aci se re constituia, aci se împărțea Polonia, după ce-i făcuse un fel de parlament, un minister așa-zis național și un loc în trilogia aus triacă. Madalena Rosetti a avut la dejun pe prințul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
îl adusese în aceeași mentalitate ca pe dânsul. Beldiman și cu Stere au invitat pe toți acești parlamentari la masă pentru a discuta răsturnarea regelui. În afară de ei doi și Lupu Costache, ceilalți se muiaseră și chiar acești trei primeau zilnic protestări de la cei mai cuminți. Constantin Chiru 195, apostrofat pe stradă, le răspunse că se va ridica la întrunirea convocată și va protesta. Gheorghiu primi o scrisoare de la d. Honoriu Bănescu din comisiunea pentru schimbul internaților, în care zicea: „Noi toți
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne supărau, totuși erau triste din punctul de vedere național. Știam că se vor răsfrânge asupra lor și simțeam că sfârșitul se apropia; discursurile lui Czernin, ordinele de zi ale lui Hindenburg, amenințările către cei ce ar voi să dezerteze, protestările Kaiserului și Kronprințului că n-au voit, nici n-au provocat războiul, totul destăi nuia demoralizarea Puterilor Centrale. Cum ar mai fi putut lupta fără de încredere? serbarea de la govora Mă duceam prin pădure la mama, la Mihăești, încântându-mă singură
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
chiar sub casă, formând Argeșul, clima plăcută, florile din grădină, totul era încântător. Eliza, foarte amabilă. Nu voiam însă nici să mă aștepte prea mult cei de la Predeal, nici să văd coborându se barometrul amabilității stăpânei casei și, cu toate protestările ei, pornii peste munți. Relațiunile nu fuseseră niciodată atât de cordiale. În toamnă, după ce părăsii Valea Prahovei, înainte de a mă stabili la începutul lui octombrie în oraș, scrisei Elizei, care se afla la Cumpăna, dorința mea de a petrece vreo
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
slabi. criza [din] 1934 Promoțiunile în armată la 10 Mai fuseseră regulate de rege cu generalul Uică, ministrul de război. Nu se ținuse seamă de legi. A doua zi de [la] publicarea lor în Monitorul oficial, regele primi 1 500 protestări de la ofițerii superiori, amenințând cu demisia lor. Fu o grea lovitură pentru rege, care credea că armata îl urmează orbește și că putea, prin urmare, după ce avea la posturile de mare răspundere pe devotații lui, să proclame dictatura lui Averescu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o analiză din punct de vedere politic, arăta că românii au protestat atunci când le-a fost interzis dreptul de a Încheia convenții comerciale cu statele vecine, dar că o "notă diplomatică nu este suficientă ca să creeze un drept, și odată cu protestarea, trebuia să probăm printr-un fapt că suntem În stare a-l exercita (dreptul...). Această probă vi se cere astăzi prin votarea acestei Convențiuni.... Când Însă vom fi legați cu o putere europeană printr-un act internațional”, dreptul nostru va
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ministrul foarte bine că o lege În contra evreilor, ar putea să ridice În Europa Întreagă o furtună care l-ar fi silit să se oprească, căci, d-lor, numai la ideea prezentării acestei legi, Europa fu cuprinsă de oroare, și protestările ei siliră pe d-ul Brătianu să vie În numele civilizațiunii europene și să vă arunce epitetul de barbari”. În schimb, Carp Îl acuza pe Brătianu că a jucat un dublu rol „a trebuit să tacă pe deoparte asupra proiectului de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
vedere istoric și din punctul de vedere de drept, voi încheia, precum am zis, cât se poate mai scurt. (bea o sorbitură, apoi, reluându-și răsuflarea, rar ca și cum ar începe o poveste.) La anul unamie-opt-sute două zeci-și-unu... fix... (Rumoare și protestări în grupul lui Cațavencu: A! A! A!) Popescu: Dacă ne-ntoarcem iar la 1821 fix, ne-am procopsit. (rumoare și protestări.) Farfuridi: Dați-mi voie... La una-mie-opt sute... Toți: (în cor, cu tonul lui) Douăzeci-și-unu fix... (rumoare și protestări.) Farfuridi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sorbitură, apoi, reluându-și răsuflarea, rar ca și cum ar începe o poveste.) La anul unamie-opt-sute două zeci-și-unu... fix... (Rumoare și protestări în grupul lui Cațavencu: A! A! A!) Popescu: Dacă ne-ntoarcem iar la 1821 fix, ne-am procopsit. (rumoare și protestări.) Farfuridi: Dați-mi voie... La una-mie-opt sute... Toți: (în cor, cu tonul lui) Douăzeci-și-unu fix... (rumoare și protestări.) Farfuridi: Dați-mi voie. Trahanache: (clopoțel) Stimabile, onorabile! Nu întrerupeți... Aveți puțintică... Cațavencu: Ce răbdare, venerabile domnule prezident! Ceasurile sunt înaintate. Sunt
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și protestări în grupul lui Cațavencu: A! A! A!) Popescu: Dacă ne-ntoarcem iar la 1821 fix, ne-am procopsit. (rumoare și protestări.) Farfuridi: Dați-mi voie... La una-mie-opt sute... Toți: (în cor, cu tonul lui) Douăzeci-și-unu fix... (rumoare și protestări.) Farfuridi: Dați-mi voie. Trahanache: (clopoțel) Stimabile, onorabile! Nu întrerupeți... Aveți puțintică... Cațavencu: Ce răbdare, venerabile domnule prezident! Ceasurile sunt înaintate. Sunt și alți oratori înscriși să vorbească... Toți din grup: Da! Da! Cațavencu: Onorabilul orator a promis să încheie
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cu știința, au rămas pe planul al doilea, și de-a cum devenisem un mic parlament, unde înfloreau polemicele, interpelările, personalitățile și voturile de blam pentru comitet. După fiecare ședință ieșeam înfierbântați de lupta oratorică și prelungeam până în stradă vociferările, protestările și acuzările. Apoi au urmat inevitabilele demisiuni ale celor rămași în minoritate, lipsa de fonduri spre a plăti chiria și, în sfârșit, dizolvarea Societății. În tot timpul cât a durat această instituție, s-au ținut vreo trei sau patru conferințe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Românului dovedește un lucru, dovedește că Rusia n-a prezentat chestia Basarabiei în chip neașteptat la Congresul din Berlin în 1878, ci o pusese în lumea diplomatică, a tratativelor și a intrigilor, cu doi ani mai înainte. De unde rezultă că protestarea de mai târziu a prințului Carol și a guvernului său nu era francă. Prințul Carol când a trecut Dunărea să dea ajutor rușilor bătuți la Plevna știa că Rusia pretinde Basarabia, a crezut însă, așa ne închipuim, cum că în urma
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
celelalte sălbăticii“ suferite de evreii din România. Dar evreii înșiși, cei de bună credință și inteligenți, protestează împotriva manoperilor „Alianței“, înțelegând că dușmănia dezlănțuită împotriva României va dezlănțui dușmănia românilor contra evreilor. Pe ziua de 1 ianuarie, ziarele publică următoarele protestări ale evreilor: Întâia: „D-lui redactor al Românului: Convinși că următoarele rânduri vor avea distinsa fericire să capete aprobarea d voastră, vă rugăm să binevoiți a le da adăpost în stimabilul dv. ziar. Societatea «Românizarea», compusă din tinerimea israelită română
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
semnăturile mai tuturor coreligionarilor noștri din România și a primi cu mulțumiri anticipate etc. Avram Leibu, Isac Aron, Lazăr Iosif, Ițic Marcovici etc., în total 27 evrei fruntași.“3 anul 1877 327 2. În textul lui Bacalbașa: intenționatele. 3. Ambele „protestări“ sunt reproduse după Românul („Închipuitele persecuțiuni în contra evreilor“, an. XXI, 2, 3, 4 ianuarie 1877, p. 6), unde textul acestora era precedat de o notă redacțională în care se preciza că afirmațiile calomnioase privind închipuitele persecuții antisemite din România apăruseră
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
protestare atât în mâinile Ex. sale Safvet-pașa cât și reprezentanților puterilor garante. Ministru, N. lonescu“5 Aceasta era prefața proclamării independenței României care a fost făcută peste puține luni. Ziarul Messager de Vienne publică în timpul acesta că Poarta a cedat protestării României, și adaugă: „Aceasta nu e cu totul independența absolută a României, dar e preludiul ei. Răbdare. Totul vine la timpul lui.“6 anul 1877 329 5. ROM., an. XXI, 2, 3, 4 ianuarie 1877, p. 6. „Nota“ fusese trimisă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în ROM., în Documente privind is toria României, Războiul pentru Independență, vol. I, partea a II-a, Ed. Academiei, 1954, pp. 541-542. 6. ROM., nr. cit. Jurnalul vienez preciza, potrivit, telegramelor primite din Bucu rești că: „Poarta [...] a recunoscut legitimitatea protestărilor formulate de guvernul român și se declară de acord d-a-i adresa o explicațiune oficială ce va da României toată satis facerea“. Într adevăr, la 26 decembrie 1876/7 ianuarie 1877 ministrul de Externe turc Savfet-pașa adresase agentului diplomatic
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
relevăm faptul, că organele comunale nu au fost întrebate sau consultate atunci când se făcea cantonarea evreilor (cazul petrecut în com. Vulturul) în comunele Sureaua și Ciușlea, cantonarea s’a făcut în contra voinței organelor comunale neținându-se seamă de obiecțiunile și protestările ce făceau primarii și notarii împotriva cantonării evreilor la casele locuitorilor din comună. Într’un cuvânt, cantonarea s’a făcut neținându-se cont de nici-o considerațiune față de populația noastră rurală ci s’a avut în vedere interesele evreilor, purtându-se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
internaționale de partide și de structurile organizaționale dependente de autoritatea liderului ca pradă a numeroase sciziuni. O dimensiune particulară a acestei carențe rămâne a priori consensul politic, care ocolește, chiar ignoră, liniile conflictelor societale, ceea ce lasă loc unei retorici a protestării alternative. Rezultatele alegerilor au impus un echilibru fragil pe scena politică. Misiunea principală a guvernului va fi integrarea în UE. Comisia a menționat deja luna aprilie pentru semnarea tratatului de aderare a României la UE. În acest caz, lunile următoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
forță majoră, posesorul trebuie, fără întârziere să prezinte cecul la plata și, daca este nevoie, să-l protesteze, Cuvintele "fără întârziere" se referă la perioada de timp cuprinsă între dată încetării cazului sau de forță majoră și data prezentării sau protestării cecului. Potrivit art. 51 din Legea asupra cecului, prin apariția unui caz fortuit sau de forță majoră, aceste termene sunt prelungite. Pct. 253. - De îndată ce cazul fortuit sau de forță majoră s-a produs, posesorul cecului, pentru a putea fi exonerat
NORMĂ-CADRU nr. 7 din 6 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201128_a_202457]
-
trebuie, fără întârziere, să prezinte cambia spre acceptare sau spre plată și dacă este nevoie să o protesteze. Cuvintele "fără întârziere" se referă la perioada de timp cuprinsă între data încetării cazului fortuit sau de forță majoră și prezentarea sau protestarea cambiei, perioadă de timp care nu poate fi mai lungă decât intervalul de timp dintre ziua scadenței și ultima zi de prezentare sau de dresare a protestului. Art. 59 alin. 1 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin prevede
NORMA-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201129_a_202458]
-
forță majoră, posesorul trebuie, fără întârziere să prezinte cecul la plata și, daca este nevoie, să-l protesteze, Cuvintele "fără întârziere" se referă la perioada de timp cuprinsă între dată încetării cazului sau de forță majoră și data prezentării sau protestării cecului. Potrivit art. 51 din Legea asupra cecului, prin apariția unui caz fortuit sau de forță majoră, aceste termene sunt prelungite. Pct. 253. - De îndată ce cazul fortuit sau de forță majoră s-a produs, posesorul cecului, pentru a putea fi exonerat
NORMĂ nr. 7 din 6 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206869_a_208198]