384 matches
-
purta masca unui dramatic simulant. Să nu subapreciem sagacitatea acestui spirit speculativ de mari al-titudini, să nu ni-l închipuim opacizat în impactul cu realul epocal ostil. }inînd seama de substanțialele sale preocupări indigeniste, se cuvine a-l pune în legătură cu protocronismul lansat de Edgar Papu și cu policentrismul (opus occidentalizării atît de neconvenabile ideologilor național-comu-niști) pe care pedala (pînă-n 1989) și un Adrian Marino. E drept, asemenea preocupări erau de dată mai veche, dar asortarea lor cu direcția naționalistă pe care
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
vedere al continuității, al întregului și chiar al modernității, întoarcerea la rădăcini, mișcarea în vreme este imperativă. Altfel spus, între generații nu există o ruptură, ci o permanentă corelație. "Asincronism", îi spune poetul, ceea ce nici pe departe nu se numește protocronism. Altminteri, schimbarea este absolut firească, iar înaintașii și urmașii nu fac altceva decât să se manifeste "absurd", însă un absurd pur: "Orice lovire de cuvinte de cuvinte nepotrivită vechilor feluri de loviri de cuvinte este absurdă. La rândul lor vechile
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
Gheorghe Grigurcu Protocronismul reprezintă o experiență culturală a regimului comunist românesc, în faza în care a renunțat la principiul internaționalist, degenerînd într-un naționalism tot mai accentuat grație căruia se străduia a-și asigura popularitatea pe temeiul unui mit fecund al epocii moderne
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
extrage "morala" că absorbirea producției culturale în sfera "valorilor de întrebuințare" politice e nefastă, o eroare de conștiință care, mai devreme ori mai tîrziu, e implacabil sancționată. Pentru a înțelege amploarea dezbaterii, dar și ambiguitățile ei, menționăm cîteva opinii favorabile protocronismului, excerptate de Alexandra Tomiță, lăsînd la voia cititorilor aprecierea lor retrospectivă. Conceptul în cauză devine "o problematică cu o amplă claviatură" (Alexandru Duțu), "o nouă viziune critică (ce) reactualizează vechea tendință de întoarcere spre noi înșine" (Mihai Drăgan), "un fenomen
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
crezut sincer în Nicolae Ceaușescu" (e postura adoptată de C.V. Tudor, Dan Zamfirescu și Adrian Păunescu, ultimul reiterînd-o în ultimul timp, în convorbirile de la Realitatea Tv., cu Robert Turcescu sau cu alții). Ciudat, constată Alexandra Tomiță, textele de respingere a protocronismului au fost, după 1989, izolate, prea puține: "În afara cîtorva analize sobre și ample, venite din partea unor terți (Verdery, 1994, Mihăilescu, 2002, Martin, 2002-2003) sau a reacțiilor izolate la readucerea în discuție a protocronismului și a creatorului său, scriitorii români nu
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
constată Alexandra Tomiță, textele de respingere a protocronismului au fost, după 1989, izolate, prea puține: "În afara cîtorva analize sobre și ample, venite din partea unor terți (Verdery, 1994, Mihăilescu, 2002, Martin, 2002-2003) sau a reacțiilor izolate la readucerea în discuție a protocronismului și a creatorului său, scriitorii români nu s-au arătat prea dornici să-și ia revanșa pentru cele aproape două decenii în care le fusese drastic limitat dreptul la opinie. Din Jurnalul Monicăi Lovinescu ținut între anii 1990 și 1993
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
genere al retoricii național-comuniste, care este bardul de la Bârca, revenit și el, revendicativ, în actualitate. În încheierea deosebit de merituoasei d-sale exegeze, Alexandra Tomiță a avut gîndul oportun de-a introduce un Epilog închinat situației actuale a unor lideri ai protocronismului. Să vezi și să nu crezi cît de benefică poate fi tranziția pentru acești simandicoși reșapați, răsplătiți copios pentru ce ar vrea să fie azi dar și pentru ceea ce au fost cu siguranță în trecut. Vom fi ce-am fost
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
condamnat la oralitatea măruntă, nici din elogiul cu osatură falsificată nu se poate deduce o istorie creditabilă, adică o structură conceptuală demnă de memoria colectivă. Cu asemenea premise, încremenirea în iluzii ar deveni, la scară globală, o regretabilă pastișă a protocronismului. Iar decența culturală s-ar reduce din păcate, pe scara individului, la eliminarea, cu bună-credință, a privatului. Adică la a fi nevoit să exprimi ceea ce crezi fără a negocia cu suma diversă de verdicte prealabile de care, în intimitate, dispui
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
dar cum nu există speranțe ca să poată fi văzut vreodată în toată realitatea-i de necontestat, rămâne abia ghicit în vălul translucid din care se pot trage mereu fire pentru noi țesături." (pag. 23) E vorba, în fond, de un protocronism fără obsesia priorității. (Și, desigur, fără comandament ideologic.) Căci dacă problema fondului nostru nelatin va da cândva roade, s-ar cuveni ca ea să fie tratată nuanțat acolo, într-un capitol dintr-un volum ulterior, și nu aici, în debutul
O istorie promițătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6989_a_8314]
-
care dacii liberi supraviețuiseră până hăt, târziu, după retragerea aureliană, care se pare că nu Îi afectase, mărețul spectacol avea drept temă și protagoniști vitejia dacilor și dacii anului 1985, care se perpetuaseră, nemuritori, până În zilele noastre. La modă era protocronismul. Așa că cele două terase erau pline de daci chercheliți, care beau voinicește, fără să-și dea jos cușmele de pe cap, cu sabia din recuzită la brâu, jucându-se cu nemaipomenitul stindard din piele de lup sau dezlipindu-și inevitabilele bărbi dacice
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
nu mitul „grup de la Iași“, care în anii ’80 a căutat să facă o opoziție culturală structurată regimului comunist. A părăsit România în 1988, în momentul publicării în revista Agora de la New York a piesei sale de teatru Rămăieni, despre ravagiile protocronismului. A participat la filmul documentar Dezastrul roșu ÎBelgia, 1988), care denunța regimul lui Ceaușescu. Stabilit în Belgia, a colaborat, ca ziarist freelance, cu BBC și Europa Liberă, iar ulterior cu publicațiile grupului german WAZ. A trăit lungi perioade în Caucaz
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
lui Paul Cernat - nu întru totul neașteptată, dar impusă cu pași exacți - e seducătoare, modernă și imposibil de atacat. Întregul eșafodaj omagial care plasa avangarda românească în pole-position-ul celei europene (idee alimentată mai cu seamă în anii de glorie ai protocronismului ceaușist) se clatină. Nu prin negație sau prin răsturnare, nu prin denunț scientist sau prin demitizare brutală, ci prin relativizarea subtextuală a unui "complex periferic" de care au suferit & profitat - în cantități egale - autori ca Ion Vinea, Tristan Tzara, Benjamin
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
Sunt invocate apoi scrierile patristice din epoca străromână, începând cu Ulfila, episcopul goților, și continuând cu Nicetas de Remesiana, Ioan Cassianus și Dionisie Exiguus. Un subcapitol se ocupă de fondul autohton și de conștiința romanității, altul de "ipoteza pelasgo-geto-dacă sau protocronismul absolut", pentru a încheia explorarea rădăcinilor ancenstrale cu "folclorul ca factor de coeziune". E puțin cam mult, deși istoricul își manifestă o anumită reticență. Supralicitarea originilor intră însă în orice program tradiționalist. S-ar părea că Ion Rotaru își începe
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
S-ar părea că Ion Rotaru își începe istoria literaturii deghizat în Ion Gheorghe. Deși Ion Rotaru nu e protocronist decât în declarații confuze și derutante de conveniență. O spusese destul de alambicat, în 1987, în postfața volumului din prima versiune: "protocronismul este, la urma urmei, o variantă - ce-i dreptul întoarsă, cumva ciudată - un efect al propensiunii sincroniste, un soi de bovarism ce ar putea fi înțeles, la originile lui, dacă privim fenomenul cu seriozitate și nu după vorba lui Camil
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
în literatura română precedențe ale Renașterii și Barocului numai de dragul de a ne sincroniza retrospectiv, apreciind că "protocroniștii noștri par a sări dincolo de cal", anulând specificul evului mediu românesc. Se întreabă în 1987, intrigat de această extindere naționalistă, revendicativă, a protocronismului înspre origini: "De unde își vor mai lua materie protocroniștii noștri? Iată o întrebare! Ei au mers totuși și mai departe, mai adânc în afundul timpului, până la străromâni care, se înțelege și se vede, n-au scris cărțile lor patristice în
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
Cosmin Ciotloș Prin remarcabilul ei debut - O istorie "glorioasă". Dosarul protocronismului românesc - Alexandra Tomiță dinamitează câteva mituri culturale majore și reinstaurează un altul, firav, poate cel mai puțin pernicios: acela al adevăratei surprize editoriale. Dacă despre monstruoasele exagerări pseudoștiințifice din deceniile opt și nouă și despre utopiile naționaliste ale lui Nicolae
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
fi acela, celebru deja, care-l așază pe Eminescu în nobila ascendență a lui Einstein), Alexandra Tomiță înlătură, asumat, perdelele artificiale ale inocenței de pe o mișcare maculată - ideologic - până în viscere. Dintr-o aparentă doctrină științifică naivă și plină de hibe, protocronismul se revelează brusc drept o certă comandă politică. A vedea în orice fenomen românesc un precursorat și a face din asta un argument temeinic e, de bună seamă, o mare copilărie. A institui, însă, un sistem de lectură fundamental tezist
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
bună seamă, o mare copilărie. A institui, însă, un sistem de lectură fundamental tezist, la recomandarea și cu girul deplin al dictaturii comuniste e - deontologic vorbind - incalificabil. Să ne aruncăm privirea peste unul din cele mai interesante și familiare capitole (Protocronismul în literatură: nu există scriitori mici). Cu siguranță, lectura în sens invers, reîmprospătarea prin lentilă contemporană a unor texte fanate, ludismul paralelelor în timp, afinitățile de structură sunt, laolaltă, procedee critice perfect oneste și chiar - inteligent aplicate - spectaculoase. De aici
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
de valorizare - locale. Printr-un calcul genetic și printr-o convenabilă găselniță partinică, grupul de la Europa Liberă, vertebrat de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, ajunge una din țintele predilecte ale neaoșiștilor. Mai nociv decât blamatul realism socialist al anilor '50, protocronismul lui Edgar Papu e și mai ușor asimilabil, și mai politizat, și mai tentant prin alura academică & naționalistă pe care o etalează. Epilogul Alexandrei Tomița e grăitor ca radiografie morală a corifeilor acestei metode de cercetare, fără a fi numaidecât
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
Papu (membru post mortem al Academiei Române), Corneliu Vadim Tudor (președintele Partidului România Mare), Artur Silvestri (președintele Patronatului Imobiliar Român), Mihai Ungheanu (senator PRM), Dan Zamfirescu (profesor universitar doctor). Prea puțini pentru a explica - altfel decât larg contextual - impactul și reverberațiile protocronismului. Cum ar fi, de pildă, faptul că, deși amatoristic în limbaj și adunând de-a valma nume disparate (dar majore), protocronismul a avut, de cele mai multe ori, parte de contestări excelent formulate științific. Sau acela, stupefiant, că - deși primitiv ca alonjă
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
senator PRM), Dan Zamfirescu (profesor universitar doctor). Prea puțini pentru a explica - altfel decât larg contextual - impactul și reverberațiile protocronismului. Cum ar fi, de pildă, faptul că, deși amatoristic în limbaj și adunând de-a valma nume disparate (dar majore), protocronismul a avut, de cele mai multe ori, parte de contestări excelent formulate științific. Sau acela, stupefiant, că - deși primitiv ca alonjă - acesta își asuma un rol de avangardă culturală, iar opozanții erau trimiși automat în categoria culpabilă a retrograzilor și reacționarilor. Pe
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
hispanice; ajuns la etatea de aproape o sută de ani, Manoel de Oliveira, cel mai important cineast autohton, turnează un film bazat pe recentele teze asupra originii lusitane a lui Cristofor Columb. Însăși actualitatea politică se face ecoul valului de "protocronism lusitan": președintele brazilian Lula da Silva, împreună cu liderul Uniunii Europene, Durao Barroso, și cu primul ministru portughez José Sócrates, au pus la cale prima întâlnire la nivel înalt Brazilia-EU, desfășurată la Lisabona în 4 iulie 2007. Discursul lui Sócrates în
Frânturi lusitane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9484_a_10809]
-
la insistența unor membri ai clanului care au profitat de moartea unor tineri în timpul «reprezentației» - a fost cea mai mare eroare tactică a Secției de Propagandă a partidului.“ Numele lui Adrian Păunescu figurează în raport și la capitolul despre adepții protocronismului, alături de Paul Anghel, Eugen Barbu, Corneliu Vadim Tudor, Doru Popovici, Dan Zamfirescu, Ilie Bădescu, Ion Lăncrănjan, Pompiliu Marcea, Ion Dodu Bălan, Dinu Săraru, Mihai Ungheanu, Nicolae Dan Fruntelată, Artur Silvestri și Ilie Purcaru. Tot aici este menționată revista Săptămâna, condusă
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
altfel, În perioada cît insula se aflase sub ocupație românească, fusese vizitată de un grup de savanți tracologi care ajunseseră fără nici un efort la concluzia că limba rolanzilor derivă din antica limbă traco-dacică. Mai tîrziu, această teorie a fost numită protocronism, iar ulterior, pe baza ei, un mare istoric american de origine română a declarat că nu românii sunt urmașii Romei, ci invers; la un congres de dacologie, desfășurat În anul 2001 la București, el a demonstrat că toate limbile indo-europene
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
vixit qui bene latuit. Trăiește bine cine-și incifrează bine ideile opozante. Ce n-ar fi făcut Milucă să nu-l irite pe iritabilul director? Doctorul în Bolliac își alegea subiecte fără însemnătate. Despre Ieminescu scria doar Mistrie. Cred că protocronismul a fost mai puțin nociv decît tendința de a-i dezgropa, de a-i "restitui" pe toți osîndiții pe drept la anonimat. Tot comentînd autori mici și mulți, se duce la fund barca istoriei literaturii, cu cei mari cu tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]