66 matches
-
ai rătăcit prin labirint, că ai găsit mereu drumul înapoi, chiar mai mult, ai demonstrat că nordul tău este situat puțin la est. A rămas România în toți acești ani un “Aleph” sau, după titlul unei lucrări cu titlul în provensală, o “Terra Lonhdana”? V.D.: Nu m-am rătăcit într-adevăr, pentru că plecarea mea nu a fost și părăsire. Datorită faptului că am o permanentă comunicare cu cei de acasă nu am deloc sentimentul unei țări de departe, ci este cât
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
amor, platonică, se deosebea cu totul de a lui Ovidiu, recomandând mai degrabă unirea spirituală și măsură în cele trupești. Orientul și Occidentul s-au întâlnit mai ales în perioada cruciadelor, care coincide cu începuturile istoriei poeziei trubadurilor (începuturile liricii provensale pot fi situate curând după prima cruciadă). De altfel, chiar și ideea de război pentru convingeri religioase era în fond străină creștinilor; poate nu degeaba s-a spus că gihadul le-a fost modelul de răspândire a credinței prin sabie
De amore. De la Ibn Hazm al-Andalusi la Andreas Capellanus by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3883_a_5208]
-
a fost ebraica (sappir), de acolo a ajuns în greacă (sáppheiros) și apoi în latină (sapphirus, cum apare la Pliniu). Franceza l-a împrumutat pe saphir din latină (în secolul 12), dar în franceză cuvântul a pătruns și prin vechea provensală, limbă în care acest cuvânt era folosit pentru a denumi nisipul fin ce servea la colorarea sticlei (un ceramist occitan celebru, Bernard Palissy, folosea un amestec de cobalt pentru colorarea sticlei și pentru a obține emailuri bleu). În spaniolă, zafiro
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cuvânt comercial, a fost transmis și latinei ca piper, de unde l-au moștenit limbile romanice, cu excepția românei. Româna l-a împrumutat din ngr. pipéri sau/și dintr-o limbă slavă. Ar mai fi de remarcat faptul că din lat. piper provensala are derivatul preborino „boabă care produce pete negre“, împrumutat de fr. pébrine „idem“. Rom. piparcă „ardei“ vine din magh. paprika < ngr. pipéri. Polo, numele jocului sportiv bine-cunoscut, vine din cuvântul hindi polo „minge“. Jocul s-a răspândit de la Calcutta și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cel originar, care e moștenit și de română (interesante sunt unele expresii romanice de felul retor. ir en braunchas „a umbla pe brânci“). În vechea Galie, s-a dezvoltat un sens aparte, „ramură“, cf. fr. branche (sens prezent și în provensală). Sensul inițial din română a fost cel de „labă“, de la care s-a ajuns la „mână“; în graiul meu din Bihor, termenul curent pentru „mână“ este brâncă. vintre Rom. vintre este moștenit din lat. ventrem (forma de acuzativ a lui
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
romanice, deci sunt panromanice. Ele există și în toate dialectele sud-dunărene (aromân, meglenoromân, istroromân). Alte nume latinești de culori s-au păstrat numai în română și în alte câteva limbi romanice: lat. galbinus > rom. galben, fr. jaune (există și în provensală; it. giallo este împrumutat din franceză); lat. *albaster (devenit rom. albastru) și lat. venetus (devenit rom. vânăt) s-au mai păstrat și în dialectele italiene meridionale (de precizat că, în dialectul calabrez, continuatorul lui *albaster păstrează sensul etimologic de „albicios
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
lat. consuere, ca și în toate limbile romanice; verbul a croi, în schimb, în română a fost împrumutat din slavă.) Termenul latinesc sartor s-a păstrat numai în centrul și nordul Italiei, în forma sarto, precum și în unele dialecte franco provensale. Din acestea a fost împrumutat de spaniolă, devenind sastre. În Franța, care a fost dintotdeauna în avangarda modei, urmașul lat. sartor a fost eliminat la început (în secolul 13) de couturier (derivat de la verbul fr. couturer „a coase“), fiind considerat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cunoscut. De fapt, femeia se uita înspre un șofer care flutura furios plăcuța de înmatriculare de la mașina lui sub nasul unui ins descumpănit. Asta era tot. Dar plăcerea de a căsca gura era mai presus de orice. „Badaud“ vine din provensală și însemna la început pur și simplu „prostănac“ (așa apare și la Rabelais). Sensul de privitor (lipsit de simț critic) la spectacolul străzii apare de-abia în secolul al XVIII-lea, iar Voltaire îi explică în Dicționarul filosofic originea italiană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
felul cum se trasează liniile, și putem avea un car sau o ursă, după plac, și cât e de greu de hotărât dacă o stea e Înăuntrul sau În afara unei constelații. Revedeți Fecioara, fixați Spicul ca punct inferior, corespunzând coastei provensale, identificați numai cinci stele, și asemănarea dintre liniile trasate va fi impresionantă”. „E de-ajuns să hotărăști peste ce stele sari”, zise Belbo. „Întocmai”, confirmă colonelul. „Ascultați”, zise Belbo, „cum puteți exclude eventualitatea ca Întâlnirile să fi avut loc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
în fel și chip propriul meu nume. Când m-am uitat în dicționar să văd dacă are vreo semnificație - recunosc că habar nu aveam mai înainte -, nu mică mi-a fost satisfacția să constat că e un cuvânt venit din provensală și care înseamnă: „pește plat de ocean, trăind pe lângă litoralul european, și având o coadă lungă, ascuțită ca o țeapă și otrăvitoare”. Pastenague a crescut și s-a dezvoltat intelectual în Franța, ceea ce nu prezintă numai avantaje, mai ales când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
secară infestată cu ergot a condus foarte probabil și la fenomene erotice colective (furor eroticus), pentru că ciuperca parazită Claviceps purpurea are și efecte afro- diziace. Încercând să afle din ce ingrediente era compusă „licoarea dragostei, vinul înierbat” (în original, în provensală : „li lovendrincs, li vin herbez”) din poemul celtic medieval Tristan și Isolda, Denis de Rougemont scria următoarele : „Ce drog se putea folosi în secolul al XII-lea ? Probabil cornul-secarei, ale cărui efecte seamănă cu cele ale LSD-ului, dar sunt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dar ar fi greșit să credem că limba română ar fi un fel de limbă slavo-română !57 Româna, ca limbă, face parte din marea familie a limbilor indo-europene și anume din familia limbilor romanice, alături de sardă, italiană, retoromană, franceză, occitană (provensală), catalană, spaniolă și portugheză. Limbile romanice provin din latină, etapă intermediară între indo-europeana comună și limbile neolatine. Înainte de cucerirea romană, au existat populații care vorbeau fie alte limbi indo-europene (celții), fie limbi neindo-europene (etruscii). Aceste populații și-au abandonat limba
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
catalană; lat. = latină; op. cit. = opera citată; M. O. = Monitorul Oficial; n. = nume; n. p. = nume propriu; n. n. = nota noastră; n. r. = nota recentă; ngr. = neogreacă; nr. = numărul; op. cit. = opera citată; orig. nec. = origine necunoscută; p. = pagina; pl. = plural; pol. = poloneză; prov. = provensală; reg. = regional; rus. = rusă; s. f. = substantiv feminin; s. m. = substantiv masculin; s. n. = substantiv neutru; sb. = sârbă; sec. = secolul; sg. / sing. = singular; sl. = slavă; suf. = sufixul; ș. u. = și următoarele; ș. a. = și altele; tc. / turc. = turcă; tranz. = tranzitiv; ucr. = ucraineană
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
critic neinițiate [s.n] interpretează această omogenitate incongruenta într-o coincidență materială". Metaforă barbiana ar putea avea legătură cu expresia "leș jeux floraux", un concurs anul organizat, cu unele întreruperi, la Toulouse, încă din Evul Mediu, pentru a promova poezia provensala și franceză de calitate. Recompensele constau în cinci flori de aur sau de argint (o violeta, un trandafir sălbatec, o gălbenea, o nemuritoare și un crin). Cel care cucerea trei dintre ele era declarat "maître des jeux floraux". 15 Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și Croce, Vossler repudiază metoda de lucru și concluziile neogramaticilor pe care îi identifică cu pozitiviștii. Astfel, arată el, se susține că dispariția flexiunii nominale latinești este o urmare a căderii consoanelor finale și, de aceea, vechea franceză și vechea provensală, care au păstrat pe -s final pînă în secolul al XIV-lea, cunosc pînă atunci distincția între cazul subiect și cazurile oblice. Se pune însă întrebarea de ce limba spaniolă, care păstrează pe -s pînă astăzi în pronunție, nu a avut
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Comrie, Creissels, Croft p. ext. = prin extindere part. = participiu pers. = persoană PF = Phonological Form (engl.), Forma Fonologică PM = Programul Minimalist (Chomsky 1995) PP = Principii și Parametri Pr = categoria funcțională care reprezintă relația de predicație, în teoria lui Bowers (2002) prov. = provensală ptg. = portugheză refl. = reflexiv rel. = relativ(ă) rom. = română S = subiectul verbelor intranzitive Sa = subiectul marcat ca A So = subiectul marcat ca O S-Structură = structură de suprafață sp. = spaniolă Spec = specificator T = Tense (engl.), categoria funcțională Timp TP = Tense
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]