3,551 matches
-
glumeți. Când te gândești că toate astea se întâmplă la un canal de televiziune patronat de-un domn care se ocupă de gunoaiele Bucureștiului, oricât ai fi de sobru nu-ți poți opri un zâmbet de trist-amară ironie. {tim din proverbe că cizmarul n-are cizme și croitorul n-are cu ce se îmbrăca. Oare ce n-o fi având gunoierul? Succesul celor mai nerușinați dintre români ilustrat și de recentele alegeri parțiale locale, în care PSD-ul a înhățat totul
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
niciodată - Cea... Se putea trăi, bine înțeles, și fără povești, doar cu minimul, cu strictul necesar pentru trai. Cu numai cele de trebuință imediată. Ori cu cele sufletești, bocetele de îngropăciune, cântările de petrecere și de veselie, cu zicerile, cu proverbele, unele geniale, cu basmele, baladele vorbite, cronicele transmise din gură în gură... Câteodată, pe unele posturi t.v., apare câte un crainic care, prin semne, le transmite în viteză surdo-muților, rotind repede mâinile și mișcând la iuțeală degetele, câte ceva. Atunci
Îndemnurile pentru vite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13957_a_15282]
-
o colorează, îi conferă personalitate, dar n-o ajută prea mult să-și atingă scopul. În orice caz, dușmanul cel mai mare, sub acest raport, al criticii este confuzia. Criticul n-are voie să nu știe ce vrea să spună. Proverbul franțuzesc i se potrivește perfect în raționalitatea lui: ceea ce e bine gîndit, se exprimă în mod clar. De aici decurge obligația unei anumite precizii. I-am auzit pe unii matematicieni sau, în general, oameni ai științelor pozitive observînd că un
Posibil decalog pentru critica literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13945_a_15270]
-
pentru că nu știe engleză. Dar nu mă plîng. Cum spuneam: o fată de la țară, fără fasoane. Chanu continua să sporovăiască, dar Nazneen se duse înapoi în pat. Rău cu rău, dar mai rău fără rău. Soțul ei avea cîte un proverb pentru orice situație. Orice nevastă e mai bună decît nici o nevastă. Ceva e mai bun decît nimic. Dar ce-și închipuise oare? Că Chanu se îndrăgostise de ea? Că era recunoscător fiindcă ea, tînără și drăguță, îl acceptase? Că, sacrificîndu-se
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
Păcală și Tândală). Jocul popular este prezent cu tipuri specifice, precum Hora, Bătuta, Brâul, date cu melodiile lor. în mod firesc, dă ilustrații ale unor instrumente populare: cobză, telincă, trișcă, fluier cu dop, caval, nai, bucium, cimpoi, drâmbă, buhai, daira. Proverbele sunt prezente în toată lucrarea, unele dintre ele figurând ca motto-uri la unele capitole: Apa trece, pietrele rămân, Apa trage la matcă și românul la teapă, Să nu dea Dumnezeu românului cât poate răbda. Nu este o lucrare ticsită
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
făcute de englezi, câte ceva din acest domeniu, în Doine or the National Songs and Legends of Roumania, 1854, E. C. Grenville Murray, Londra; Lord Stanley, Rouman Anthology Collection of the National Ballads of Moldavia and Vallachia, Hertfort, 1856; E. B. Mawer, Proverbele românilor, English Proverbs, Proverbes français, Deutsche Sprichtowörter, London, Bucarest, 1882. Revenind la opinia lui S. Mehedinți, că folcloriștii vor găsi în cartea Terezei Stratilescu informații prețioase, avem, din spațiul englez, un singur exemplu, și anume Helen Beveridge Murgoci, care în
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
trecută și de imagine curentă, Gheorghe Copos, se află în fruntea partidului spune ceva despre interesele care i-au adus împreună pe astfel de indivizi. Nu am suficiente date pentru a mă referi la activiștii din teritoriu, dar un vechi proverb spune că "cine se aseamănă se adună": era cât pe ce ca însuși Adrian Năstase să primească azil în acest partid care are atâtea motive să urască CNSAS-ul, cu ai săi "lingători de dosare" - cum îi califica nepotul mătușii
Cu pucul la Securitate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10507_a_11832]
-
nu avem multe locuțiuni și expresii formate cu termenii din sfera viticolă; dintre puținele existente, una cu adevărat ingenioasă - a lucra în foi de viță "a manipula, a unelti abil" e legată de practicile culinare. Vinul nu lipsește, totuși, din proverbe - împărțite ca de obicei între elogiu și condamnare; cine recitește capitolele despre beție din Anton Pann poate regăsi cu plăcere destule variații pe aceeași temă - de la formulările cele mai explicite - Vinul e pentru noi, nu pentru boi, pînă la implicitul
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
mențiuni nutriționale și de sănătate, care apar pe ambalajul unor produse de acest tip” conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România. „Comportamentul de consum al românilor arată că interesul pentru pâine continuă să fie o dominantă cunoscută încă din proverbe. Studiile asupra acestui comportament (H. Domnariu, C. Goga, februarie 2015) relevă că în circa 6 din 7 gospodării se consumă pâine albă, în ciuda eforturilor de informare asupra efectelor negative ale consumului de pâine albă pentru sănătate. Explicația este, fără îndoială
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
Brumaru M-ai umilit cu tristele-ți cuvinte. Cui să-i mai dărui ramuri cu parfum? Sînt părăsit la capăt greu de drum Și nici nu știu: vorba ți-e dreaptă? minte? Cum m-am umbrit! Te-ai luat după proverbul: " Nu iese fum dacă nu-i pic de foc."? Stau încîlcit ca-n coarnele lui cerbul. Mi s-a uscat și stropul de noroc. Ce-mi folosește roua că-i rotundă Și fluturii că-și pun aur pe burtă În
M-ai umilit cu tristele-ți cuvinte… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6947_a_8272]
-
fibre de fructe, cu mirodenii, cu miez moale și alveolat... Dar și pâinea-simbol, care, de la Biblie și până azi, a inspirat mii de zicale populare sau metafore culte. "Prin mijlocirea teatrului să facem din gândire pâinea mulțimilor" (Victor Hugo). Sau proverbul: "Mai bună-i pâinea mâncată în picioare, decât friptura în genunchi." ...Imagini și cuvinte care i-au deschis apetitul. Și-a înfipt dinții în rustica crustă crocantă, a ajuns la miezul alveolat și... Și iată că Memoria, această Mumă a
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
probei cu cutii umplute cu diferite substanțe, care apare în Neguțătorul din Veneția, de W. Shakespeare. De o mare generozitate, el este cel care „mai mult sau mai puțin” l-a îndemnat pe P. Ispirescu să-și tipărească culegerea de proverbe în „Revista pentru istorie, arheolohie și filologie”, și tot el este „de vină” că Ispirescu și-a tipărit marea colecție de basme; a prefațat colecția lui D. Stăncescu, Basme culese din popor (1885), apreciind că ea conține basme „curat românești
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
pus la socoată mobilul. Iar mobilul șunt banii!” (cotidianul.ro /anterioare/1999); „După toate dezvăluirile (care pot fi probate oricînd cu acte), joia trecută M. L. este chemat să dea socoată în fața partidului” (EZ 11.01.2000) - și chiar în proverbe: „Credea că va deveni doctor. Dar cum socoată de acasa nu prea merge mână-n mana cu cea din târg, a ajuns la radio” (profmbv.ro). Folosirea intenționată e confirmată de jocul de cuvinte bazat pe alternarea lui socoată cu
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
parte, nu cumva ostașul cela să aibă harțag, și să ne găsim beleaua cu dînsul"), a scăpa de belea, a vîrî la grea belea - ca și în zicala din Dănilă Prepeleac, "tot un bou ș-o belea" (explicată în Zanne, Proverbele românilor, ca referitoare la nepotrivirea dintre soți). În limbajul familiar-argotic actual, sensul de bază al termenului, păstrat mai ales în locuțiunile caracteristice, nu s-a pierdut: "...e mult mai nașpa să fii acolo, și să dai de belea !" (forum.jurnalul
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
UItimul, care nu mai avea o ureche la dreapta lui, se ridica și rostea cu voce tare cuvîntul, așa cum ajunsese pînă la el. Deobicei, ajungea ceva foarte diferit și, uneori, chiar caraghios. Surdul nu le nimerește, dar le potrivește, spune proverbul. Nu eram surzi, ba chiar auzeam foarte bine la vîrsta aceea, dar printr-o ciudățenie pe care nu mi-o explic, cuvîntul se deforma pe măsură ce trecea de la unul la altul. Nu era nici o îndoială în această privință. Oricît de atenți
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
-i nici un bai... Cu soacră-mea nu mă mai cert, fiindcă nu mai am nimic de împărțit de când ea l-a luat pe socru-mi-o blestemând ceasul în care am cunoscut-o pe fiică-sa, iar eu porcul, conform proverbului sfânt-românesc: fiecare ia ce poate. Nevastă-mea ștrincănește fără întrerupere de douăzeci și șapte de ore, după ce i-am verificat cunoștințele istorico-literare pe bază de documentar Discovery privind viața și activitatea lui Ulise și a muierii lui, Penelopa... Așa că vă
"Iliescu, nu uita, revocarea-i arma ta"... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12171_a_13496]
-
Raicu (o amplă analiză a volumului în limba franceză "Chasteté régnante"). Așadar, o carte de poezie pentru toate anotimpurile, care poate, la o primă privire, descuraja nu numai pe cititor, ci și pe comentator. Căci ce e prea mult, spune proverbul, strică: dar atunci când acest mult este și bun, lucrurile se schimbă. Adevărul e că poezia lui Miron Kiropol este unsă cu toate ingredientele poeziei române și universale de la origini și până astăzi, ceea ce explică multitudinea de măști și stiluri sub
Estetica mântuirii by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12185_a_13510]
-
fecale a unui copil monstruos (p. 197). Sursele absurdului sunt, în bună măsură, aceleași ca și la Urmuz. Una este a lua sensul figurat ca sens propriu, ca de pildă în proza Alb și negru, bazată pe dezvoltarea și concretizarea proverbului "pereții au urechi". O ureche mică și roză apare pe un perete de la Monetăria Statului. Naratorul își imaginează fericirea de a "găsi pereții locuinței invadați de o recoltă bogată de urechi". Broasca de la ușă se transformă subit "într-o ureche
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
rămîne ca înainte, iar de gîndirea comună se poate alege praful. Toată lumea cunoaște semnificația dictonului clasic Verba volant, scripta manent (la Alexandru Călinescu, Scripta manent, verba volant). Potrivit unei explicații din Le Petit Larousse, reproduse chiar de autorul român, "acest proverb latin recomandă circumspecția în împrejurările în care ar fi imprudent să lași dovezi materiale ale unei opinii, ale unui fapt etc". Pe de altă parte, în timp, s-a generalizat utilizarea acestui dicton ca argument al superiorității scrisului (care rămîne
Savoarea faptului divers by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12300_a_13625]
-
urechi sunt câteva din armele noastre favorite, acolo unde puțină fermitate ar rezolva problemele. "Nu te lega dacă nu te doare capul", "Nu-ți băga nasul unde nu-ți fierbe oala", " Capul plecat sabia nu-l taie" și alte, multe, proverbe din aceeași categorie a neimplicării indică un psihic colectiv spăimos. Cum naiba om fi ieșit așa fricoși, când genele noastre pleznesc de decebali și traiani? Când ne-am moleșit în halul ăsta, de ne calcă în picioare cine și cum
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
Iordan Datcu După o sută de ani de la încheierea ediției princeps, lucrarea lui Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia, I-X (1895-1903), începe să fie reeditată, într-o ediție anastatică, semnată de Mugur Vasiliu, cu o prefață de Nicolae Constantinescu, la Editura Scara, unde au apărut deocamdată volumele I-II
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
Scara, unde au apărut deocamdată volumele I-II (2003) și III (2004). Și în secolul al XIX-lea, și cu prilejul apariției primului volum al noii ediții, s-a exprimat regretul că s-a scris puțin despre impozantul corpus al proverbelor. Dimitrie R. Rosetti, în Epoca (1896, nr. 75), scria între altele: "E atât de mare vârtejul politic în care trăim, încât a trecut aproape nebăgată în seamă o lucrare de o netăgăduită importanță bibliografică datorată d-lui Iuliu A. Zanne
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
a volumului I, în care, după ce scrie că "C'est le premier volume d'un tres belle publication qui se propose d"ętre une veritable corpus des proverbes roumains", prezintă modul cum sunt ordonate textele, titulatura capitolelor, semnalează introducerea unor proverbe străine similare, în fine, bibliografia proverbelor și glosarele. Referindu-se la cealaltă lucrare pe care o intenționa Zanne, una de proverbe comparate, N. Iorga, constatând unele inadvertențe din prefața autorului corpusului, credea că viitoarea lucrare nu va fi la înălțimea
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
scrie că "C'est le premier volume d'un tres belle publication qui se propose d"ętre une veritable corpus des proverbes roumains", prezintă modul cum sunt ordonate textele, titulatura capitolelor, semnalează introducerea unor proverbe străine similare, în fine, bibliografia proverbelor și glosarele. Referindu-se la cealaltă lucrare pe care o intenționa Zanne, una de proverbe comparate, N. Iorga, constatând unele inadvertențe din prefața autorului corpusului, credea că viitoarea lucrare nu va fi la înălțimea colecției. Cealaltă recenzie, apărută tot într-
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
d"ętre une veritable corpus des proverbes roumains", prezintă modul cum sunt ordonate textele, titulatura capitolelor, semnalează introducerea unor proverbe străine similare, în fine, bibliografia proverbelor și glosarele. Referindu-se la cealaltă lucrare pe care o intenționa Zanne, una de proverbe comparate, N. Iorga, constatând unele inadvertențe din prefața autorului corpusului, credea că viitoarea lucrare nu va fi la înălțimea colecției. Cealaltă recenzie, apărută tot într-o revistă din străinătate, Zeitschrift des Vereins für Volkskunde (Berlin, an. VII, 1896, p. 333-335
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]