80 matches
-
lipsește rădăcina subiectivă a unei asemenea culturi. În Rusia chiar miezul culturii e în Ingermanland și în cele trei provinții baltice, în mînele și capetele a poate două sute de mii de oameni de origine germană, pe când populațiile străvechi a acelor provinții, leții, livii, crevinii și cum [î]i mai cheamă, nu se vor fi aflând cu mult mai sus decum îi va fi găsit episcopul Albrecht la a[nul] 1200. Astfel misiunea istorică de care se face atâta vorbă nu-i
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Cio, Beroe, Troimis; iar de la Novoiodunum (Tulcea) până la Callatis (Mangalia? ) două orașe: ad Salices și Tomi[s] (..... ). Daca mai adăogăm încă o parte din orașele Mesiei inferioare tot la Dobrogea, vom avea însemnatul număr de 20 de orașe în acea provinție, dintre cari cele mai multe a pierit fără de nici o urmă. Rămâind moștenire împărăției Răsăritului, Dobrogea a fost cutreierată, ca și Principatele românești, de roiuri de popoare, de huni, avari, pecenegi, cumani și în fine de tătari. Într-adevăr, pe la începutul veacului al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu România, sânt și mai departe de a se potrivi cu Dobrogea mai primitivă. Dar faptul că instituțiile noastre, copiate de pe cele străine, care sânt rezultatul cu totul altor raporturi, nu se potrivesc, nu e deloc o dovadă cumcă noua provinție trebuie dată pradă acelui soi de funcționari netrebnici, acelor proletari cu câte patru clase primare din care roșii vor scoate elita cu care-i va năpusti pe bieții oameni primitivi, secătuindu-le toată puterea lor vitală prin spoliațiune, delapidare și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de intenția legiuitorului și de ocazia legii, de obiectul care i-au dat naștere. Intenția Constituantei n-au fost de-a prevedea înstrăinarea Basarabiei, iar obiectul care au dat naștere acelui articol n-au fost un război pierdut sau o provinție pierdută. Acum trecem însă și mai departe. Ce are a face dreptul public european cu Constituțiunea noastră internă? Dreptul public european e în mare parte ceva nedefinit, o știință el nu este până astăzi, ci cel mult încercarea unei științe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
procede față cu dobrogenii cum maghiarii proced față cu ardelenii, dobrogenii ne vor iubi cum ardelenii iubesc pe maghiari. Mai avem nevoie de alte dovezi? Rusia urmează aceeași cale a introducerii silnice a limbii statului, apoi o urmează Prusia în provinția Posen, în Alsas și Lorena, c-un cuvânt toate statele cuceritoare. E o armă periculoasă aceasta în mînile celui slab, căci se-ntoarce mai în genere contra lui la urma-urmelor. Pasajul din "Romînul" e evanghelia tiraniei maghiare, rusești, prusiene. Noi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sinceritatea noastră - cel puțin atâta merit ne lasă. Dacă guvernul conservator lupta în alegeri, bătrânul Lascăr Catargi o spunea verde că guvernul, ca partidă politică, are dreptul să lupte și nu s-ascundea după paravanul comitetelor oculte de gheșeftari de provinție și de advocați fără pricini. Guvernul liberal luptă asemenea în alegeri, numai nu leal, nu pe față, ci prin tertipuri, apucături, promisiuni, mizerii. Acest merit al sincerității îl mănținem pentru noi. Ținem la Constituție așa cum este și nu suferim să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
opt, nouă ani de zile, așa că în cercul restrâns al școalei primare rurale ea ar juca rolul pe care limba germană [2o]2 [îl] joacă în școalele rurale din Bucovina. De zeci de ani fii de țărani români din acea provinție învață a citi și a scrie limba germană fără nici un folos vădit decât acel îndoielnic de a neglija alte obiecte neapărat trebuitoare vieții zilnice, de dragul unei limbi a cărei învățare completă nu e posibilă, iar cea incompletă de prisos, și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Blaj, fixează momentul creștinării poporului român începând cu secolul I. Iată ce scrie în Tomul al IV-lea al magnum opus-ului său, care tratează Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal: "Credința creștinească de la propăvăduirea apostolilor în toate țerile, provințiile și cetățile Împărăției Romanilor au străbătut, încă și între ostații romanești, precum în toate alte ceale, foarte mulți, încă în veacul dintâiu și al doilea al besearicii creștinești" (Micu, 1995b, p. 189). Încă dinainte de "turnura constantiniană", prin care creștinismul a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fie autohtone, fie venite din afară. Dar pentru un observator mai adânc nu e indiferent. Toată soarta Franței e alta de când instinctele rasei celtice, în Revoluția cea mare, au învins și înlăturat instinctele romano - germanice cari stăpâniseră pîn-atunci. În multe provinții germane se recunoaște foarte mult influența elementelor slave, germanizate, și va rămânea totdauna o mare deosebire între germanii de sud, o rasă aproape pură între scandinavi, asemenea puri, și între prusieni bunăoară. Nu e asemenea indiferent pentru Anglia daca predominațiunea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
despre siluirea elementului roman din Transilvania, despre terorismul națiunii maghiare. Provocăm însă presa română de-a-face paralele cu Basarabia. Se va vedea atunci daca poate fi vorba de deznaționalizare în Transilvania, unde românii se-ntăresc pe zi ce merge, sau în provinția mărginașă rusească, unde școalele lor se rusifică, unde preoți și mireni sânt trași cu toții pe acelasi calapod rusesc. Maghiarismul nu e propagandist, slavismul da. Și daca în Ungaria am și voi să facem propagandă, am începe-o oriunde mai nainte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
elementului român din Transilvania, despre terorismul națiunii maghiare. Provocăm însă presa română de-a face paralele cu Basarabia. Se va vedea atunci daca poate fi vorba de deznaționalizare în Transilvania, unde românii se 'ntăresc pe zi ce merge, sau în provinția mărginașă rusească, unde școalele lor se rusifică, unde preoți și mireni sunt trași cu toții pe același calapod rusesc. Maghiarismul nu e propagandist, slavismul da. Și daca în Ungaria am și voi să facem propagandă, am începe-o oriunde mai 'nainte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în Adunările deliberante. Cercul speculatorilor se întinde, e foarte greu ca capitalurile disponibile să nu fie răpite în mișcarea ce se produce: îndată capitalurile vin, uneori în adevăr pentru ca să specule, dar și pentru a rămânea la trebuință. Capitalistul cutare din provinție își retrage fondurile ce le avea depuse la bancherul său, va exige plata unui împrumut ipotecar, pentru a veni să cumpere acții de drum de fier. Compania se organizează, funcționează, întrebuințează 100 de franci de fiecare acție vărsată în casele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
speculatorii, oamenii de lume mai cu seamă, dețin încă multe titluri și capitaliștii cari caută o plasare durabilă mai au și ei câte ceva. Aceștia varsă al doilea termen; între speculanți unii recurg la espediente și-l varsă asemenea. Capitalistul din provinție realizează a outrance creanțele lichide pe cari le poate avea asupra comercianților sau industrialilor din localitate; ba, la trebuință, din împrumutător devine împrumutat și-și ipotecează. imobilul. Un număr de speculatori cari nu pot face al doilea vărsământ vând titlurile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rând de natură națională: egalitatea „nației românești” cu maghiarii, sașii și secuii, reprezentarea românilor În Dietă, proporțional cu numărul lor, folosirea limbii române În administrație și justiție, amânarea discutării unirii Ardealului cu Ungaria. Acestora li se adaugă desființarea iobăgiei „În Provinție”, adică pe teritoriul comitatelor (lucru care nu Îi interesa prea mult pe locuitorii din granița militară) și, În final, „unele Îmbunătățiri” pentru grăniceri, ca și În chestiunile bisericești, adică singurele aspecte care Îi priveau În mod special pe năsăudeni. Se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
adormit cu toții?[...] ȘARL(apropiindu-se de Chirița): Madam cocoana... sari în brați a me. CHIRIȚA (cochetând): În brațăle d-tale, monsiu Șarlă?... Ești foarte galant... însă mă tem... ȘARL: O! non te tem... că sunt vurtos. (Vasile Alecsandri, Chirița în provinție) 1.Precizează numărul de sunete și de litere din cuvântul Chirița. 2.Explică rolul apostrofului din secvența: Da’ veniți azi... 3.Transcrie două formule de adresare. 4.Comentează prezența jargonului în limbajul personajelor. 5.Exemplifică două surse ale comicului prezente
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
frumos și fericit! Păstrăvi buni și căprioare, M-am făcut cea mai aleasă Căpățâne de zahar, Și tot neamul mi-am mărit. Juvaeruri, bani, odoare... Ce vis (bis) frumos și fericit! Toate le primesc în dar! (V. Alecsandri, Chirița în provinție) 1. Exemplifică două trăsături ale textului dramatic. (2 p.) 2. Evidențiază beneficiile statutului isprăvniciei. (1p.) 3. Explică sensul expresiei Ș i tot neamul mi-am mărit. (1p.) 4. Numește modul de expunere folosit în acest fragment. (1p.) SUBIECTUL AL II
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Blaj, fixează momentul creștinării poporului român începând cu secolul I. Iată ce scrie în Tomul al IV-lea al magnum opus-ului său, care tratează Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal: "Credința creștinească de la propăvăduirea apostolilor în toate țerile, provințiile și cetățile Împărăției Romanilor au străbătut, încă și între ostații romanești, precum în toate alte ceale, foarte mulți, încă în veacul dintâiu și al doilea al besearicii creștinești" (Micu, 1995b, p. 189). Încă dinainte de "turnura constantiniană", prin care creștinismul a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de un jumătate de veac încoace au dat și dă pănă astăzi bărbați vrednici în toate părțile și la toată românimea; așa și Gimnaziul de la Beiuș și în Ungaria, școalele de la Arad șcl., dar în Bucovina și în cele două provinții? O mulțime de bărbați într-alte plase cum - ca să tăcem de cîțiva episcopi cu rîvnă adevărat apostoleascăderegători politicești, doftori, ostași; aceștia parte mare simțesc ce ne trebuie, nevoindu-se deodată a și căuta mijloace de ajutoriu. Ce e mai mult
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
materiile de tipărit încă ne vom strădui a le îmbunătăți. Totdeodată poftim pe d.d. prenumeranți să binevoiască a ne ajuta la jărfele noastre cele împovorătoare trimițându-ne banii de prenumerație cît mai în grab. Prenumerația să poate face în toate provințiile la toate deregătoriile de postă. "Foaie pentru minte, inimă și literatură" este, de fapt, prima revistă literară a Transilvaniei în adevăratul sens al cuvântului. Contribuția revistei se manifestă, cu prioritate, în două direcții. Una este aceea a dirijării interesului cititorilor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
teatrul poetic - J.Giradoux - "Electra" ... b) teatrul absurdului - Eugen Ionescu - "Cântăreața cheala" ... c) teatrul american - E. O'Neill - "Din jale se întrupează Electra" ... B. ISTORIA TEATRULUI ROMÂNESC Conținuturi: 1. Începuturile dramaturgiei românești - secolul al XIX-lea - Vasile Alecsandri - "Chiriță în provinție" 2. B.P.Hasdeu - "Răzvan și Vidra" 3. Al.Davila - "Vlaicu-Voda" 4. I.L.Caragiale - "O scrisoare pierdută" 5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare" 6. Ț. Maiorescu - "Titanic Vals" 7. C. Petrescu - "Jocul ielelor" și "Act venețian", la alegere 8. L.
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
cărora haruri să mai adaug prin toaleta cea elegantă a damelor noastre. Un strein carile s-ar vedea deodată transportat (adus) în mijlocul acestor strălucite adunări nu ș-ar putea închipui că să află la marginea răsăriteană a Evropii, într-o provinție despre care arareori să aude vorovind.“ „Les plaisirs du carnaval commencent à prendre dans notre Capitale un caractère plus prononcé. Les cercles de la Cour, le théâtre et les bals masqués occupent presque toutes les soirées de la semaine. C’est à
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
că am găsit casa doctorului Diaconovici întunecoasă și tristă ca un al doilea iad. Numai erau ochii cei albaștri ademenitori care să o înveselească. Se măritase zâna visurilor mele cu un alt medic și se instalase într-un târg de provinție din Germania. Este știut că la 16 ani suferințele morale de așa natură par mult mai sfâșietoare decât mai târziu, dar și mângăierea își face mai ușor drum în inimă. Astfel, în cursul unui an cât am stat la școală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
exemplu de a pune „evreul În legătură cu Necuratul” (conform ecuației etimologice tărtan = tartor = drac) <endnote id="(3, p. 10)"/>. Pe de o parte, această soluție etimologică ar transforma În pleonasm expresii populare uzuale de genul „Târtanii dracului” (V. Alecsandri, Chirița În provinție, 1852) sau „Du-te dracului, tărtane !” <endnote id="(246, p. 38 ; 737, p. 36)"/>. Pe de altă parte, filologii sunt În general de acord cu faptul că acest apelativ are altă origine, și anume provine din termenul german Unterthan (de la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
capitala noastră neîntrerupt se bucurase de la întronarea Prea Înaltului Domn Mihail C. Sturdza..." Iar față cu publicarea unui oarecare "ofis" al lui Mihail Sturdza, partizanul intereselor politice rusești, Asachi scrie: "Rusia a luat toate măsurile să nu răzbată anarhia în... provințiile otomane"1, adică în principate! Dar acest om vechi în politică a fost unul din cei mai de seamă reprezentanți ai introducerii culturii apusene la noi, prin ziare, calendare (calendarele pe acea vreme erau un fel de reviste anuale), prin
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fals": "Le faux: variations sur l'identité" și "Le faux: variations sur le temps"). 14 Se pot evoca aici numeroase contexte dintr-un text al lui Alecsandri: "Poeziile poporale sunt, precum videm, comori neprețuite... geniul poporului român, fie din orice provinție, este pretutindene bogat de poetice comori... a descoperi la lumină comorile de dulce poezie ce stau ascunse în sânul poporului român... Oricare român o va ceti în gazeta ta va avea dreptul de a se făli de geniul neamului său
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]