80 matches
-
fals": "Le faux: variations sur l'identité" și "Le faux: variations sur le temps"). 14 Se pot evoca aici numeroase contexte dintr-un text al lui Alecsandri: "Poeziile poporale sunt, precum videm, comori neprețuite... geniul poporului român, fie din orice provinție, este pretutindene bogat de poetice comori... a descoperi la lumină comorile de dulce poezie ce stau ascunse în sânul poporului român... Oricare român o va ceti în gazeta ta va avea dreptul de a se făli de geniul neamului său
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se specula inocența poporului e o comedie naivă în care sunt vizate moravurile electorale. Precaragialescă, mai ales în dialog, este comedia cu cântece Clopoțelul fermecat sau O căsătorie la otelu Patria din București, la fel ca și farsa Coriștii în provinție sau Hoții drept hoți. Cu toată înclinația lui spre comedie, C. manifestă o mare slăbiciune pentru melodramă, care se infiltrează chiar și în unele texte umoristice. Însă el rămâne artificial și bombastic în încercările de teatru eroic (Martirii Candiei ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
-
de un jumătate de veac încoace au dat și dă pănă astăzi bărbați vrednici în toate părțile și la toată românimea; așa și Gimnaziul de la Beiuș și în Ungaria, școalele de la Arad șcl., dar în Bucovina și în cele două provinții? O mulțime de bărbați într-alte plase cum - ca să tăcem de cîțiva episcopi cu rîvnă adevărat apostoleascăderegători politicești, doftori, ostași; aceștia parte mare simțesc ce ne trebuie, nevoindu-se deodată a și căuta mijloace de ajutoriu. Ce e mai mult
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
materiile de tipărit încă ne vom strădui a le îmbunătăți. Totdeodată poftim pe d.d. prenumeranți să binevoiască a ne ajuta la jărfele noastre cele împovorătoare trimițându-ne banii de prenumerație cît mai în grab. Prenumerația să poate face în toate provințiile la toate deregătoriile de postă. "Foaie pentru minte, inimă și literatură" este, de fapt, prima revistă literară a Transilvaniei în adevăratul sens al cuvântului. Contribuția revistei se manifestă, cu prioritate, în două direcții. Una este aceea a dirijării interesului cititorilor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
exemplu de a pune „evreul În legătură cu Necuratul” (conform ecuației etimologice tărtan = tartor = drac) <endnote id="(3, p. 10)"/>. Pe de o parte, această soluție etimologică ar transforma În pleonasm expresii populare uzuale de genul „Târtanii dracului” (V. Alecsandri, Chirița În provinție, 1852) sau „Du-te dracului, tărtane !” <endnote id="(246, p. 38 ; 737, p. 36)"/>. Pe de altă parte, filologii sunt În general de acord cu faptul că acest apelativ are altă origine, și anume provine din termenul german Unterthan (de la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rând de natură națională: egalitatea „nației românești” cu maghiarii, sașii și secuii, reprezentarea românilor În Dietă, proporțional cu numărul lor, folosirea limbii române În administrație și justiție, amânarea discutării unirii Ardealului cu Ungaria. Acestora li se adaugă desființarea iobăgiei „În Provinție”, adică pe teritoriul comitatelor (lucru care nu Îi interesa prea mult pe locuitorii din granița militară) și, În final, „unele Îmbunătățiri” pentru grăniceri, ca și În chestiunile bisericești, adică singurele aspecte care Îi priveau În mod special pe năsăudeni. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cărora haruri să mai adaug prin toaleta cea elegantă a damelor noastre. Un strein carile s-ar vedea deodată transportat (adus) în mijlocul acestor strălucite adunări nu ș-ar putea închipui că să află la marginea răsăriteană a Evropii, într-o provinție despre care arareori să aude vorovind.“ „Les plaisirs du carnaval commencent à prendre dans notre Capitale un caractère plus prononcé. Les cercles de la Cour, le théâtre et les bals masqués occupent presque toutes les soirées de la semaine. C’est à
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de caractere: Leonil sau Ce produce disprețul, O soaré la mahala sau Amestec de dorințe, Îngâmfata plăpămăreasă sau Cucoană sunt. După revoluție, semnează și alte piese: Doi coțcari sau Păziți-vă de răi ca de foc, Învierea morților (Șarlatani de provinție sau Morți rechemați la viață), Urmarea coțcarilor în Moldova sau Lupu păru-și schimbă, dar năravul nu! ș.a. Ca, mai târziu, I.L. Caragiale, C. pătrunde, cu destulă agerime și nu fără umor, în mediul pestriț al mahalalei bucureștene, plămadă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286092_a_287421]
-
că am găsit casa doctorului Diaconovici întunecoasă și tristă ca un al doilea iad. Numai erau ochii cei albaștri ademenitori care să o înveselească. Se măritase zâna visurilor mele cu un alt medic și se instalase într-un târg de provinție din Germania. Este știut că la 16 ani suferințele morale de așa natură par mult mai sfâșietoare decât mai târziu, dar și mângăierea își face mai ușor drum în inimă. Astfel, în cursul unui an cât am stat la școală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
întemeierea uriașei sale puteri."32 O vreme, Austria a ținut piept înaintării spre Orient, contracarând panslavismul: "Austria câștigase pe acest teren mult. Cu toate acestea videm și aici că influența austriacă în Orient cedează încet-încet celei rusești, cum Rusia câștigă provinție după provinție, cum le liberează cel puțin de sub domnia turcească, cum în această liberare e secundată de puterile Europei, de engleji, de franțuji ș.a."33 Impresionează, o subliniez din nou, la Eminescu, puterea de a pătrunde în tainițele contextului istoric
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
sale puteri."32 O vreme, Austria a ținut piept înaintării spre Orient, contracarând panslavismul: "Austria câștigase pe acest teren mult. Cu toate acestea videm și aici că influența austriacă în Orient cedează încet-încet celei rusești, cum Rusia câștigă provinție după provinție, cum le liberează cel puțin de sub domnia turcească, cum în această liberare e secundată de puterile Europei, de engleji, de franțuji ș.a."33 Impresionează, o subliniez din nou, la Eminescu, puterea de a pătrunde în tainițele contextului istoric, politic, economic
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
țara noastră nefiind neutrală, ci formând parte integrantă a Turciei, nici se poate opune ocupării din partea trupelor otomane și, dacă ar încerca a se opune, Turcia ar avea dreptul să ne trateze ca pe o țară inamică, ca pe o provinție răsculată chiar."63 Eminescu aduce argumente că excluderea României de la dreptul neutralității este tendențioasă: "Fără a ne preocupa de înțelesul pe care Albion cearcă a-l da poziției internaționale a României, vom aduce numai aminte că purtarea acesteia pân-în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
înflorit-au în Bizanț o cultură turcească? Deloc. Tocmai așa nu va înflori o cultură moscovită pe pământurile supuse rușilor, pentru că lipsește rădăcina subiectivă a unei asemenea culturi. În Rusia chiar miezul culturii e în Ingermanland și în cele trei provinții baltice, în mânele și capetele a poate două sute de mii de oameni de origine germană, pe când populațiile străvechi a acelor provinții, leții, livii, crevinii și cum [î]i mai cheamă, nu vor fi aflând cu mult mai sus decum îi
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
lipsește rădăcina subiectivă a unei asemenea culturi. În Rusia chiar miezul culturii e în Ingermanland și în cele trei provinții baltice, în mânele și capetele a poate două sute de mii de oameni de origine germană, pe când populațiile străvechi a acelor provinții, leții, livii, crevinii și cum [î]i mai cheamă, nu vor fi aflând cu mult mai sus decum îi va fi găsit episcopul Albrecht la a[nul] 1200." Poetul, așadar, nu mai cade în capcana mult învățatului Dimitrie Cantemir să
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Peltz, postfață și bibliografie de Mircea Braga. Textele sînt reproduse după ediția critică a comediilor lui Alecsandri, de G. Pienescu, tot Minerva, '73. Chirițele sînt patru, foarte cunoscute, toate: Chirița în Iași sau Două fete și-o neneacă, Chirița în provinție, Cucoana Chirița în voiaj, Chirița în balon. Toate stîrnesc, cum nota, nu fără maliție, Călinescu, emoții arheologice. Și constatarea că tocmai această "clasă de mijloc" a unei literaturi ca a noastră, lipsită de eroi, în sensul romantic, și cu atît
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
nu-i da drept de împămîntenire". Se pare că Eminescu avea dreptate: de la Paris, "ai noștri tineri" au adus "drept armă", nu atît pistolul sau spada, cît "bețișorul de promenadă". Atunci cînd Alecsandri tratează duelul ca motiv literar (Chirița în provinție, 1852), o face în registru comic. Ofensat că l-a surprins pe Leonaș sărutînd-o pe Luluța, cretinul Guliță îi cere "santifacție": "Vreu să-mi dai santifacție... duel... auzitu-m-ai?". Duelatul fiind interzis, ispravnicul Bîrzoi - autoritatea supremă în județ - are
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
ajunul acelei nenorocite espozițiuni s-au scumpit așa toate celea aicea că abia pot trăi din ceea ce-mi trimite tata. De-aceea cred că ar fi consult, ca pe semestrul viitor să mă duc la o altă universitate, în provinție. Matei să nu-mi trimeată epistole nefrancate, după cum mă amenință, căci îi cunosc scrisoarea și nu le voi primi. Trebuie să plătesc câte 22 de cruceri pe fiecare. 41 {EminescuOpXVI 42} Iartă că-ți scriu așa de urât - dar nu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cu ținuturile întregi, apoi orașele Prespa, Deabolis, Achrida și Albania întreagă; Vlahia mare, care cuprindea partea muntoasă a Tesaliei, nu opuse nici o rezistență la intrarea lui, și astfel Ioan Asan luă în putere-i regiunea Elbanon și intră pustiind în provinția Iliria. După ce îndeplini însă în cea mai mare parte cuceririle pe cari le avuse de scop și regulase stările de lucruri după propria sa socotință, principele româno-bulgar se întoarse în patria sa, lăsând unele locuri întărite în mînile și sub
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sultanului osman. În zilele lui Mircea Vodă nici s-a căutat, nici s-a dobândit întemeierea unei neatârnări bisericești a țării, măcar pe atâta pe cât se realizase în Moldova. Vălmășag bisericesc în Valachia. Amestecarea și împreunarea diecezei Valachiei cu alte provinții bisericești, împănarea cu arhipăstori si preoți de naționalitate străină, deci piedeca produsă prin acestea de-a se forma o biserică națională, în fine deplina atârnare a administrației bisericești de bunul plac al patriarhatului erau atunci la ordinea zilei și nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
suveranului său și începuse a roi spre Podolia, a căreia domnie o și luă în temeiul unei învoieli pe care-o încheie cu regele Vladislav Iagello în așa fel încît să fie primit sub ocrotire polonă și să aibă această provinție drept feud sub suveranitatea Poloniei. Cu toate acestea însă Iagello dete castelul și ținutul Kamenieț puternicului Mare Duce Witold ca feud ereditar în linie bărbătească, și atunci se aprinse lupta între cei doi investiți cu feudul pentru frumoasa țară ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numirea de "episcop de Siretiu" și începu aceea de "episcop de Bacău". Un merit durabil al lui Iuga Vodă e înființarea unei ierarhii pământene și proprii, deși nu cu totului tot neatârnate, din lipsa căreia Moldova fusese avizată pîn-acuma la provinții bisericești străine din partea cărora era îngrijită în mod vitreg. În anul 1399 el trimise solie la patriarhul Ochridei din Albania, ceru de la dânsul întîi arhipăstoreasca binecuvântare, apoi căpătă învoirea pentru instituirea unei mitropolii proprii pentru Moldova, după care fu ales
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu deosebire în începutul secolului nostru și de la timpul de-nflorire a literaturei naționale încoa - a fost ades multă vorbă despre o cultură a inimei; astăzi se vorbește puțin despre {EminescuOpXIV 914} {EminescuOpXIV 915} ea; numai la acele amice din provinție ale lui Schiller care, prin lux francez și romane engleze, își câștigă pretensiunea de-a trece de culte, ea servă ca o mângâiere când au nenorocirea părută de-a se mărita după un bărbat bogat însă necult; atunci toate defectele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din izvoare „oficiale“ rusești: „Guvernul rusesc e gata a da Angliei și Austriei orice garanție care ar asigura interesele lor; dar e hotărât a încheia pace cu Turcia abia atunci, când ea va fi împlinit următoarele condițiuni: 1. Turcia dă provințiilor slave și creștine o autonomie deplină și legală. 2. Bulgaria devine stat autonom sub suzeranitatea Porții. 3. România primește Dobrogea întreagă și Varna, devenind stat independent. Acest plan, lucrat de generalul Ignatiev și de D. de Helidof au primit aprobarea
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
dsal e Gh . Asachi și se vede reprodusă în litografie, sub harta Dacie i, d estinată pentru un tablou hronologic al Moldovei). Sigiliul Poliției Iașilor Istoria mărturisește că mai înainte de descălecarea romanilor în Dacia, părțile răsăritene ale ac este i provinții, și mai cu samă râpele râului Ierasus (sau Pokata, Prutu) erau locuite de un popor rezbelic numit Iassiensi, Iaseni (iazigi). Dupre sistema militară a romanilor, legioanele ce e rau în garnizoanele provinciilor supuse, purtau numele lor, au după ai lor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Editura Junimea Iași 2015 Se dedică bunului meu prieten Sorin Crișan "Si non e vero..." Animalele din teatre Cînd eram mic, am văzut un spectacol cu un cal, pe scenă. Un cal ADEVĂRAT! (cred că era vorba de Chirița în provinție). Nu-l pot uita, nici azi! Mi se părea formidabil faptul că un cal acceptase să apară alături de actori. Sau invers. Oricum, m-a șocat!... Apoi, am mai văzut o montare în care apărea un curcan adevărat, pe scenă. Mi
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]