275 matches
-
care fusese internat pentru ca îi adresase o epistolă critică reprezentantului Germaniei hitleriste la București - Manfred von Killinger), Ernest Bernea, Matei Socor, Traian Brăileanu, ziaristul Nicolae Carandino, Zaharia Stancu, Radu Gyr, Victor Eftimiu. În grupa a șasea erau internați vagabonzii, prostituatele, proxeneții, hoții de buzunare. Grupa a șaptea cuprindea internații politici comuniști, femeile comuniste fiind internate tot la grupa a șaptea, într-o baracă separată de cea pentru bărbați.Cele mai notabile figuri de comuniști care au trecut prin au fost: Gheorghe
Lagărul de la Târgu Jiu () [Corola-website/Science/325977_a_327306]
-
Partidului Comunist, nu a avut un succes imediat. Sursele vremii arată că, în București, nu ar fi fost închise decât 13 bordeluri. În aceste condiții, o vreme activitatea de prostituție a continuat, sub stricta supraveghere a poliției, care colaborau cu proxeneții ("peștii") și madamele. În perioada respectivă, au fost „importate” și "practicante ale celei mai vechi meserii din lume" din URSS, majoritatea fiind agente NKVD și având însărcinări „speciale”. În urma desființării bordelurilor, Partidul Comunist Român s-a „îmbogățit” cu noi tovarășe
Bordel () [Corola-website/Science/325167_a_326496]
-
modistă într-un magazin de articole de galanterie numit 'À la Toilette', deținut de un anumit domn Labille, cu fiica căruia, viitoarea pictoriță Adélaïde Labille-Guiard, Jeanne a devenit bună prietenă. Frumusețea Jeannei a atras atenția lui Jean-Baptiste du Barry, un proxenet de înaltă clasă, proprietar de cazinou în anul 1763, când Jeanne era animatoare la un bordel-cazinou deținut de Madame Quisnoy. Jeanne s-a prezentat sub numele Jeanne Vaubernier. Jean-Baptiste și Jeanne au devenit iubiți și a ajutat-o în cariera
Madame du Barry () [Corola-website/Science/320949_a_322278]
-
bazi" a făcut ca Ministerul american al Apărării să o angajeze pe sociologa AnnaMaria Cardinalli să cerceteze problema, rezultatul fiind raportul intitulat "Pashtun Sexuality" („Sexualitatea paștună”). În Decembrie 2010 un document Wikileaks a arătat că firma americană DynCorp a plătit proxeneți care cumpărau băieți pentru polițiști afgani. Băieții erau folosiți ca "bacha bazi". În ianuarie 2011 a fost publicat un articol în ziarul "Asia Times", intitulat "Sodomy and Sufism in Afgaynistan" („Sodomie și sufism în Afgaynistan”).
Bacha bazi () [Corola-website/Science/322082_a_323411]
-
se întâlnească cu Alan Ansen. Când își dă seama că Roma și compania lui Ansen sunt îngrozitoare, inspirat de ficțiunea lui Paul Bowles se decide să se îndrepte spre Tanger în Maroc. Ajuns acolo, într-o casă deținută de un proxenet de homosexuali pentru turiști americani și englezi, închiriaza o cameră unde începe să scrie o sumedenie de pagini în care se referă personal la Interzone. Burroughs a trăit în Tanger vreme de mai multe luni înainte de a se întoarce în
William S. Burroughs () [Corola-website/Science/315811_a_317140]
-
fi învestiți în compania lui Susan, "Obsidian Estates". Mathilda este descoperită de Capshaw ca fiind în viață, cu toate că Susan îi spune lui Reid că ea a murit după ce a fost salvată. Mathilda scapă și este găsită de Harry Ward, un proxenet adolescent. Primind o informație despre locul unde a fost văzută ultima oară, Reid și Bennett o găsesc, dar ea fuge. Reid se întoarce acasă, unde o găsește pe Mathilda, iar tatăl și fiica sunt reuniți. Sezonul 4 începe în anul
Ripper Street () [Corola-website/Science/334512_a_335841]
-
internat în lagăr. Cei mai săraci erau puși la muncă silnica, cei care aveau o stare materială mai bună își plăteau „cazarea și masa” în lagăr. Alături de prizonieri politici au fost internați o serie de „indezirabili”, de la lucrătoare sexuale și proxeneți, până la oameni fără adăpost sau jucători la bursă. Scriitorul și publicistul Zaharia Stancu, internat pentru că s-ar fi făcut vinovat de „colportare de știri alarmiste, cu intenția criminală de a submina moralul cetățenilor”[13]</sup></b></sup></a>, </i>de
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
dintre fete, numită Marilena (rolul Mădălinei Ghițescu) și află că îi trebuie o sumă apreciabilă de bani pentru a o putea aborda. Prin urmare, fură salariul tatălui său (interpretat de Gabriel Spahiu) și pornește spre locul de întâlnire a prostituatelor. Proxenetul în slujba căruia lucrează Marilena (jucat de Andi Vasluianu) este de față și acceptă doar să îl trimită pe Andrei cu Marilena și cu încă o colegă la o terasă din apropiere, unde cântă romul Elvis (interpretat de cântărețul Elvis
Marilena de la P7 () [Corola-website/Science/309006_a_310335]
-
uși cu geam la ce se petrece. Marilena continuă să vorbească din baie cu bărbatul și se prăbușește brusc pe podea, după ce își taie vena jugulară. Giani vede ce s-a întâmplat, se panichează și fuge la mașină. În stradă, proxenetul îl vede plecând în grabă și urcă la Marilena. Între timp, Andrei a pătruns în cameră și o privește pe fată, murdărită de sânge și tremurând în spasme. În împrejurimile blocului P7, povestea sinuciderii Marilenei circulă repede. Gabriel Huian Ideea
Marilena de la P7 () [Corola-website/Science/309006_a_310335]
-
să apară droguri, iar Piedone încearcă să afle pe ce filieră sunt introduse acestea în Napoli. Bazându-se pe o rețea de informatori proveniți din lumea interlopă, el dă de urma lui Ferdinando Scarano "'O Barone" (Angelo Infanti), un fost proxenet care a intrat în contact cu traficanții de droguri din Marsilia (în căutare de noi piețe în afara Franței, unde să-și vândă drogurile), care i-au oferit protecție, oameni și bani. Apariția traficului de droguri în oraș aduce cu sine
Piedone - comisarul fără armă () [Corola-website/Science/326621_a_327950]
-
pe frânghia de rufe a unei povestiri descusute, el a încercat să ridice la nivelul de "carte" tot ce nu se poate scrie pe hârtie, ci doar dacă se duhnește pe șoptite, în clipele de dezmăț, într-un sobor de proxeneți, de prostituate și de degenerați sexuali care își petrec viața între bordel, balamuc și ospiciu. Arama pe față Și ca să nu se creadă că exagerez, spicuiesc la întâmplare din ambele lui tomuri, cerând însă scuze cetitorului că îi ofer o
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
anume Louis Dupont. Fiica sa, Marcelle, va muri de meningita în anul 1935. Părăsita de "P'tit Louis", Édith - în vârstă de 20 de ani - decade tot mai mult, frecventează straturile cele mai de jos ale societății pariziene, lumea vagabonzilor, proxeneților, a traficanților de droguri, a prostituției. Continuă să cânte pe străzile Parisului, pentru a-și asigura o existență de mizerie. Într-o seară a anului 1935, Édith îl cunoaște pe Louis Leplée, proprietarul cabaretului ""Le Gerny's"" de pe ""Champs-Élysées"", care
Édith Piaf () [Corola-website/Science/297974_a_299303]
-
între servicii și plată), pe când în prostituția forțată persoana care se prostituează este obiectul unui contract între alte părți. O situație intermediară între cele două este cea în care interesele persoanei care se prostituează sunt "reprezentate” de către un intermediar, un proxenet. Dacă exersarea "meseriei” de prostituat este accesibilă și bărbaților, statisticele arată că într-o proporție de 95% prostituția benevolă este practicată de femei, iar cazuri de prostituție forțată a bărbaților nu se cunosc. Această realitate este considerată "produsul unei societăți
Prostituție () [Corola-website/Science/319814_a_321143]
-
să ajungă la ambasadă. Vorbește românește, se deschid porțile, e luată înăuntru, întrebată cine este... Trebuie să o trimiți în țară. Ce faci mai departe? Nu ai bani. Nu ai posibilitatea legală de a o ajuta, iar afară se află proxenetul. Cum o ajuți? O cazezi și îi dai un act de identitate, un pașaport consular. Dar ce faci mai mult? Cum o ajuți să ajungă în țară? În mașină diplomatică nu ai voie. Să o ții în ambasadă, nu ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
sacrificiile făcute de soldații americani morți În Franța În cel de-al doilea război mondial”, „motivați de josnice interese materiale”, „maimuțe capitulante mâncătoare de brânză”. Un ziarist de la Wall Street Journal Îl califică pe Jacques Chirac drept „șobolan urlător” și „proxenet al lui Saddam”, iar un alt ziar Îl numește pe Dominique de Villepin „oleaginos”. Anatema se transformă În injurii rasiste atunci când un organ de presă neoconservator Îi acuză pe francezi de „antisemitism” (Le Monde, 12 februarie 2003, pp. 3 și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Guyana franceză. Chiar după ispășirea pedepsei ei trebuie să rămână mai departe în Guyana în exil forțat. Printre deținuți se află Henri Charrière, care datorită tatuajului său de pe piept este poreclit Papillon. El este acuzat de a fi omorât un proxenet, lucru care a fost de el negat toată viață. În timpul transportului pe mare al deținuților, Papillon se împrietenește cu falsificatorul de bani Louis Dega. Papillon salvează viața lui Dega, care a fost atacat de doi deținuți. Ajunși în Saint-Laurent-du-Maroni, din
Papillon (film) () [Corola-website/Science/331579_a_332908]
-
vedem, ce ai făcut ca să meriți asta? Seduci bogătași neliniștiți și Îi determini să-și ducă neliniștile În insule tropicale și orașe exotice, crescînd costul imobiliarelor și valoarea afacerii mele, iar eu Îți mulțumesc pentru asta! Ești un soi de proxenet, adaugă, mai comandîndu-și o vodcă În contul lui Wakefield. Nu poți fi pește și să te trezești brusc că detești prostituția. Zi după zi, cît e ziua de lungă, bocănitul nu Încetează. Tipul de alături pare a fi posedat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
mobil, special pentru chestia asta. O lună, două, trei, șapte; nimic. Anticariatele erau goale, tarabele încuiate. Telefonul nu suna. Nici măcar nu spusesem ce caut, scria doar „Cumpăr Pif-uri. Anii ’70. Rog seriozitate.“ Chestia cu „seriozitatea“ suna important, o foloseau și proxeneții, când vroiau să racoleze; mai nou, o întrebuința și poliția, ca să-i prindă pe proxeneți. Trecusem anunțul în România liberă, Adevărul, chiar și-n Libertatea (trona printre vânzări auto și întâlniri pe fir; dacă ridicai privirea, dădeai de poze cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
încuiate. Telefonul nu suna. Nici măcar nu spusesem ce caut, scria doar „Cumpăr Pif-uri. Anii ’70. Rog seriozitate.“ Chestia cu „seriozitatea“ suna important, o foloseau și proxeneții, când vroiau să racoleze; mai nou, o întrebuința și poliția, ca să-i prindă pe proxeneți. Trecusem anunțul în România liberă, Adevărul, chiar și-n Libertatea (trona printre vânzări auto și întâlniri pe fir; dacă ridicai privirea, dădeai de poze cu pulpe și chiloței). Degeaba, nu mă căuta nimeni, nici măcar fata de la pagina 5. Abia prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
filosofiei oficiale, și ele sunt considerate egale cu bărbații; acest fapt este suficient pentru a le imagina nu atât filosofând, cât servind pentru desfătarea trupească după meditație: un pas este de-ajuns pentru a-l transforma pe stăpânul Grădinii în proxenet - și, de ce nu?, în proxenet al propriului frate; desigur, bugetului pentru hrană îi erau consacrate sume importante, atâta doar că era vorba de facturile școlii, și nu de cele ale lui Epicur personal; pentru a explica faptul că Epicur putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
considerate egale cu bărbații; acest fapt este suficient pentru a le imagina nu atât filosofând, cât servind pentru desfătarea trupească după meditație: un pas este de-ajuns pentru a-l transforma pe stăpânul Grădinii în proxenet - și, de ce nu?, în proxenet al propriului frate; desigur, bugetului pentru hrană îi erau consacrate sume importante, atâta doar că era vorba de facturile școlii, și nu de cele ale lui Epicur personal; pentru a explica faptul că Epicur putea mânca atât de mult, trebuiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
aici este vorba de o practică agonică obișnuită în acest mediu în care școlile cunosc nu atât coexistența, cât competiția: faptul de a trăi ca platonician, cinic, stoic sau epicurian implică și alte interese decât cele ale simplelor practici teoretice... Proxenet, hoț, bețivan, mâncău, afemeiat, venetic, necioplit, oportunist, obscen, dezmățat, suferind de tulburări de caracter: cam multe defecte pentru un singur om! Prea multe pentru ca toate să se dezvolte într-un singur corp cunoscut ca fragil, debil și bolnăvicios... Departe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
balcanic (Patul nr. 6). El este, în special, reporterul vieții nocturne, vag cunoscute, a marelui oraș. În reportajele - multe la limita scriiturii romanești, cu accente mateine - din ciclurile Apașii Capitalei, Nopți bucureștene ș.a., adulmecă și portretizează lumea „țațelor” și a proxeneților („baronul” Lăzărică, Sbonghici, „un simbol social”), a peripateticienelor uzate, a bandiților (Gaetan, asasinul „monden”), a „candriilor” brutali și pitorești. Conform principiului că mizeria își are „subdiviziunile” ei, anchetele lui sociale au ca teme: Cum trăiesc oamenii, Meserii umile, Bursa hainelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
484. 107 Ibidem, p. 484. 108 Ibidem, p. 486. 109 Ibidem, p. 487. 110 Ibidem, p. 489. 111 Ibidem, p. 489. 112 Mommsen citează o comedie de epocă în care se spune: Într-adevăr,, întru totul egali îi consider pe proxeneți și pe voi cămătarii // În timp ce primii stau la pândă tăinuiți, voi nu vă sfiiți în forul însuși // Cu cârciumi primii, cu dobânzi voi amândoi îi jecmăniți pe oameni // Destule legi a decretat poporul din cauza voastră // Voi, cum au apărut, le-
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
din timpul vieții lui Epicur, Grădina era considerată drept un spațiu al perdiției, un lupanar, un loc rău famat, o tavernă în care domnesc desfrâul și imoralitatea. Diogene Laerțiu menționează epitetele infamante colportate pe seama filosofului: grosolan, vulgar, lacom, bețiv, cupid, proxenet, necinstit, hoț de idei, libidinos, vinovat de a-și fi prostituat fratele etc. Această caricatură traversează secolele, servind la discreditarea operei și a gândirii. Când, la Atena, Pavel se întâlnește cu filosofii care râd de el ascultându-i predica despre
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]