902 matches
-
casei. -Salut, pot să urc ?! -Mihaela privea cochetă și puțin alintată la omul din fața ei. Se vedea din privire cât de mult îl iubește. -Urcă prințesă! Spune-mi spre ce stea vrei să zburăm? - Astăzi, am o misiune mult mai prozaică, ieri am fost la trei bijuterii, am discutat cu patronii, nimic până acum, în schimb unul dintre meșterii aurari mi-a spus că el cunoaște lucrătura lănțicului și medalionului, când a studiat cu lupa giuvaerul a văzut un mic semn
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1486890148.html [Corola-blog/BlogPost/384777_a_386106]
-
Mathieu Macheret în Le Monde despre primul nostru film din competiție, semnat de Criști Puiu, „figură crucială a noului cinema românesc. La prima vedere, Sieranevada se înscrie în câmpul identificabil al cinmatografului romînec: planuri-secvență, conversații homerice frizând absudul, o abordqre prozaica ce nu vrea să înfumusețeze banalitatea decorului. Dar filmul nu se reduce la atât. Ceea ce obsedează cinematograful lui Puiu este retranscrierea unui timp aproape real, în care povestirea curge fără întreurpere, ceea ce îi acordă valoarea de lentă revelație." Cunoscutul critic
CANNES 2016. Vineri 13, o zi grozavă pentru Cristi Puiu: cronici elogioase pentru Sieranevada by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101156_a_102448]
-
în eternitatea dorului de mare, în puritatea răcorii dimineților de vară. Născut să descifreze taina cuvântului, el poposește la „Cina cea fără de taină” căutând înțelesul a ceea ce e condiția existențială. Un ingenios imaginar poetic transferă nichitian abstractul în gesture aparent prozaice, purtătoare însă de sensul tainic al împărtășirii din mister: „Au venit zdrențuiți de verbe prietenii la cină/ în găuacele nucilor să le-mpart nimicul/ din palmă/ în mâini bătătorite de adjective c-un blid de lumină“. (pag.66) Despre permanența
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_intoarcerea_statuilor_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
De parcă n-am fi primit destul de mâncare acasă”, ne certa mama când ne prindea, hâșâindu-ne spre casă. Despre ouăle roșii se spune că ar fi o trimitere la sângele vărsat de Isus pe cruce, dar există și teorii mai prozaice, precum aceea că ouăle adunate în perioada postului de dinaintea Paștilor pur și simplu se conservă mai bine dacă sunt fierte tari. Însă, legat de datinile străbune, una dintre cele mai șocante amintiri din copilăria mea la țară rămâne cortegiul înmormântării
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1462010728.html [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
ArtSpace de la etajul I, găzduiește până în 20 aprilie expoziția Show,don’t tell a artiștilor Philipp Rößle și Linus Rauch. Titlul expoziției face referire la o tehnică de scriere prin care, în loc de a descrie literalmente o scenă în fiecare detaliu prozaic, creează tensiune utilizând contextul, indicii și omisiuni, oferind respectuos cititorului spațiu pentru a-și dezvolta propriile gânduri și sentimente față de aceasta. Încorporarea experienței cititorilor deschide o mulțime de posibilități. Transpus în limbajul artei vizuale, acest concept capătă un dublu sens
Discursuri artistice contemporane pe simezele clujene by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105620_a_106912]
-
al cărui tată este în echipa de fotbal „Maccabi Tel Aviv”, sare și proferă insultele cele mai grosolane. Apoi iar se așterne pe fața lui expresia impenetrabilă de mic guru-poet. Nira suferă. Suferă pentru că lumea este așa cum este, ternă și prozaică, pentru că timpul trece. Vrea să ocroteasca scânteia din Yoav, îl acaparează, îi stimulează imaginația, convinsă că îi salvează sufletul. Iar pentru a-și atinge scopul, ar trece si peste cadavre. Lapid a caracterizat-o astfel pe Nira: „Ea vrea să
HA GANENET ��' UN FILM DESPRE O JIHADISTĂ A POEZIEI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1485767598.html [Corola-blog/BlogPost/362856_a_364185]
-
povestea” poetică . Metafore, parabole, construcții alegorice în formule lirice care absorb simțurile trăirilor aflate, în cazul poetului, într-o ”rațională dereglare” (Rimbaud), rezultând din asta edificii literare care ne relevă “arhitectura imagistică” a visurilor sale poetice. Narațiune versificată, texte aparent prozaice însă profund lirice în plămada lor, construcții absolvite de norme structurale, despre care se spune că au totuși viziunea lor axiologică. Irina Mihalcea și-a ales “luntrea” ca vehicul simbolic al periplurilor sale pe întinderile care prefigurează necuprinsul prospecțiunii ființei
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1490094939.html [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
au întrebat mulți. După scrierea „Luceafărului,” „Multă vreme nu l-am mai văzut”- ne spune Maiorescu -Luceafărul n-a apărut în „Convorbiri” .S-a jenat să mi-o mai trimită mie? Căci oricât de splendidă era haina în care îmbrăcase prozaicele mele cuvinte, prin care încercasem să-l conving ( să renunțe la căsătorie-n.n.) Știa c-o să le recunosc” La temelia Luceafărului stă deci marea iubire dintre poet și Veronica Micle, pentru care Eminescu, în anul 1879, era în stare
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-metamorfozele-luceafarului-eminescian-132-de-ani-de-la-aparitia-poemului-in-convorbiri-literare/ [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
biografic, după o logică cel puțin bizară, de realism autentic. Darian Marcoci are, indiscutabil, pregnanța imaginii, a metaforei, însă pierde ușor controlul analogiei, al asociației lirice. Amestecul de patetism și ironie fină, de elegie și sarcasm, de descripție și enumerare prozaică, de simboluri prețioase și detalii anodine denotă, în ciuda percepției proaspete, multă ușurință a versificării, în care descoperim un soi de naivitate: “ Au mărunțit zarzării neaua/ Și-au readus-o în coronae?/ Ori s-a jucat printre “bidoane“/ Aprilie cu bidineaua
DORUL CA SENTIMENT AL ADUCERILOR AMINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dorul_ca_sentiment_al_aduceril_al_florin_tene_1372060615.html [Corola-blog/BlogPost/364022_a_365351]
-
ziceam, se vede pregătirea filologică, însă dragi calambutarzi, distinși telescopeori, preainspirați liternici, ar fi bine dac-ați ridica nivelul și pe aria semantică, ce naiba! Pogresați! Ați prins șmecheria cu jocurile de cuvinte - treceți la nivelul doi: faceți proză nu fiți prozaici. Altfel copii or să creadă că proza e o poză de la PRO. Sau mai mișto - a fost o vreme când școlarii credeau că Eminescu a scris PROezii! Marfă, nu? Deja e contra-productiv, nu credeți? Nu ne mai amuză - ne înțeapă
Calamburul este viața mea by https://republica.ro/calamburul-este-viac-a-mea [Corola-blog/BlogPost/337728_a_339057]
-
cântecul păsărilor, imaginile minunate ale naturii și creației văzute de sus numai de ochii păsărilor și de imaginația bogată, aforistica a poetului. Altfel nu l-ar fi ascultat și înțeles păsările care nu au deprins încă limbajul omenesc atât de prozaic și profan din care a pierit misterele adânci ale visării și viziunilor îngerești, ale frumosului estetic și sacru: „Porumbelul Tău, Doamne, își întinde liniștit aripa peste mine/eu scriu la umbră ei de lumină acest stih” (#4); „Am aruncat peste
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1475182659.html [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
imaginea iubirii de odinioară cu speranța că o va regăsi: „Seară de seară, mă opresc pe val,/Scrutez cu ochii malul de otravă;/ Spre farul sfânt al singurei iubiri,/ Eu trec plutind aievea, pe o navă...” (Prinsă). Undeva, departe, dincolo de prozaica viață, se află țărmul fericirii mult visat și spre care își îndeamnă iubitul să i se alăture: „Și să pornim spre neștiute țărmuri,/ Departe de-astă lume-surogat!/Frumoși și triști asemenea unor îngeri,/ Senini și blânzi, ca mieii la tăiat
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1494175862.html [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
bine notează Mircea Iorgulescu într-o prefață, cultivarea emoției în chip sistematic, însă fără patetisme și cochetării lăcrimoase, ci discret, lucid și mai ales, autentic, adică viu și natural. Nu vom găsi deci în placheta ei de poeme ale cotidianului prozaic sau trimiteri obiectuale la proza vieții sau monografii ale străzii (dacă, totuși, găsim, cazurile respective sunt enunțuri și enumerații fără semnificație poetică), vom găsi în schimb, numeroase emoții transcrise în vers clasic sau în vers liber, stări de existenta (altceva
ROMÂNIA LITERARĂ LAURENŢIU ULICI. PRIMA VERBA. DIFERENŢE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Romania_literara_laurentiu_ulici_prima_verba_diferente.html [Corola-blog/BlogPost/351392_a_352721]
-
raport ideatic, semantic, compozițional și stilistic, este statutul ei de Autodialog erotico - agapaic. Apa evocă, prin această surprinzătoare sinteză, și deliciul așteptării, și beatitutinea, și extazul contopirilor (în privire, în gând, în duh, în trup), și magia desprinderii nirvanice de prozaica ambianță, și dezastrul incertitudinii și al absenței: „ ‘Mă ajuți să trăiesc’. ‘Și tu mă ajuți să trăiesc. Îți dai seama câte milioane de trestii s-au dat la o parte, ca să ne facă loc unul lângă altul?’ ‘Trestii gânditoare’. ‘Miraculos
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1449476049.html [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
clipă de clipă, balansul sufletului, între o timidă nădejde și o nevindecată și, s-ar zice, nevindecabilă deznădejde (calmă, însă, deprinsă cu sine). Pe de o parte, fericirea (iluzorie și necruțător de instabilă): „ - Ce demon destramă vraja aceasta? De ce redevenim prozaici după atâta poezie? De ce n-aș fi mereu Rusalca ta? Fără vârstă, fără început, fără sfârșit, fără teamă? De ce nu ne-am plimba de mână pe malul Begăi, încă plin de sălcii verzi, acum, când soarele apune și Bega curge
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1449476049.html [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
face prea multe concesii publicului, îndulcind stilul și punând sub reflectoare întâmplări și personaje dintr-o lume idilică, o Andaluzie imaginară, care n-a existat niciodată. Amuzantă și neașteptată este însă explicația apariției acestui gen insolit: nu dezvoltarea artistică, ci prozaice motive materiale stau la baza ei. Concret, în luna mai 1926 se promulgă în Spania o lege care prevedea taxarea cu impozite de un singur procent a spectacolelor de artă „cultă”, în speță opera, spre deosebire de restul de „manifestări laice”, care
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1368350151.html [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
descântec “Soare, soare, sfinte soare,/Fii iar aur pe răzoare!/ Dă-ne raze aurii/Pavăză pentru copii!/ Dă-ne holde pe ogor,/Dă-ne pâine în cuptor/Mângâiere pentru flori/ Apă rece în izvor!...” (“Invocație”, p. 33) Mai declarative, mai prozaice, mai reanimate de undele unui autentic lirism mi se par unele poeme din ciclurile “Pământul veșniciei” și “Dedicații”. Tipărind volumul de versuri “Nori în soare”, distinsa profesoară Elena Trifan ne-a deschis larg cu emoție și bucurie, o fereastră luminoasă
NORI ÎN SOARE DE ELENA TRIFAN de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1431092245.html [Corola-blog/BlogPost/369741_a_371070]
-
și comedia existenței. Poezia lui are așchii rupte din lună și din soare, are fragmente dintr-un cosmos care fierbe ca un vulcan. Versul lui are asperități, durități, lovituri de vârf de bici. Limbajul e ironic, persiflant, acidulat, cu expresii prozaice. La 43 de ani de la moartea lui, noi, contemporanii, trebuie să-i păstrăm amintirea și să facem din poezia lui scară pentru teplul nemuririi. Prof. ION IONESCU-BUCOVU 17 octombrie 2012 Referință Bibliografică: DIMITRIE STELARU- POETUL HALUCINȚIEI ȘI AL DISPERĂRII EXISTENȚIALE
DIMITRIE STELARU- POETUL HALUCINŢIEI ŞI AL DISPERĂRII EXISTENŢIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dimitrie_stelaru_poetul_halucina_iei_i_ion_ionescu_bucovu_1350468844.html [Corola-blog/BlogPost/358082_a_359411]
-
lor, ele ne răsfățau la schimb cu cantități considerabile de pește proaspăt. Finalul vacanței de vară dădea semnalul epuizării complete a rezervelor noastre de produse de porc. Venea vremea unei noi generații de Nicolai și Elene, pe post de soli prozaici ai unui alt Ignat promițător. Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG Benissa, Spania 6 Decembrie 2014 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG - LA PORCUL LĂUDAT... / Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1437, Anul IV, 07 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1417953842.html [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
și începea cu glas egal, monoton, să ne vorbească despre lumea ce, vorba poetului, „gândea în basme și vorbea în poezii”. Din când în când făcea câte un gest discret spre părțile dorsale, pentru a alunga o senzație a cărei prozaică origine nu o putem aici aminti. Nu ne reținem să rostim un cuvânt însă despre asistenta profesorului, plina de nuri fiică a lui Virgil Birou, tânăra Veturia Birou, cu ochi albaștri și zulufi castanii, încât unii o vedeau înfățișare aievea
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1440575998.html [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]
-
încep să facă compromisuri, care au ca punct central și prioritar tot „banul”. Datorită libertății excesive și necontrolată acordată presei, după opresiunea comunistă, și datorită tendințelor ascunse ale unor jurnaliști, s-a ajuns, la ora actuală, la folosirea unui limbaj prozaic la adresa instituțiilor bisericești ortodoxe și a reprezentanților acestora. Cauza și pricina esta foarte clară și limpede: lipsa de credință a jurnaliștilor sau tendința confesională și discreditarea persoanei sau instituției prin mijloace care să atragă atenția publică spre ceea ce s-a
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Media_din_perspectiva_vietuirii_si_a_trairii_duhovnicesti_intr_o_lume_multimedia.html [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
poate știai tu ceva?...)/eu recitam un vers/ tu măcompletai cu următorul? tu recitai un vers/ eu te completam cu următorul/ și tot așa, mă rog etc,/ ” (următor) În volumul “pesemne că nu despre mine e vorba”, Nicolai Tăicuțu aduce prozaicul vieții cotidiene sub lupa unei exprimări de imaginar poetic achiziționat cu talent. Cristina Ștefan Referință Bibliografică: Nicolai Tăicuțu- “pesemne că nu despre mine e vorba” / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2228, Anul VII, 05 februarie 2017. Drepturi
NICOLAI TĂICUȚU- “PESEMNE CĂ NU DESPRE MINE E VORBA” de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1486270398.html [Corola-blog/BlogPost/379124_a_380453]
-
ne propune proza „Haita”, apărută la Editura din Șiria, „Azbest Publishing”, 2016. Despre scriitorul ardelean, Nicolae Goja afirmă: „Proza lui Ștefan Aurel Drăgan conține lungi monologuri interioare și relatări indirecte, în stilul lui Augustin Buzura, cu o anumită prețiozitate (...) Digresiunile prozaice sunt acoperite de originalitatea temei.” iar Horia ... Citește mai mult Cu ocazia decernării Premiilor naționale eCreator, ediția I, am primit câteva cărți, cu autograf, de la mulții scriitori prezenți la manifestarea organizată de scriitorul Ioan Romeo Roșiianu la Biblioteca Județeană „Petre
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gelu_drago%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/384833_a_386162]
-
ne propune proza „Haita”, apărută la Editura din Șiria, „Azbest Publishing”, 2016. Despre scriitorul ardelean, Nicolae Goja afirmă: „Proza lui Ștefan Aurel Drăgan conține lungi monologuri interioare și relatări indirecte, în stilul lui Augustin Buzura, cu o anumită prețiozitate (...) Digresiunile prozaice sunt acoperite de originalitatea temei.” iar Horia ...
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gelu_drago%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/384833_a_386162]
-
o tristețe fără metafizica acestuia, estompată de cursul poeziei ca un râu care se strecoară printre roci și aluviuni grele. Urcă o Golgotă nevăzută a cuvintelor într-o crepusculară, teribilă lumină interioară bântuită de tristeți. Are o poezie simplă, adeseori prozaică, în care autoarea devine însăși o Medee contemporană. (Referință critică Ion Ionescu-Bucovu) ***15. ȘTEFAN MARINESCU-RĂTEȘTI (București) - POEME ȘI POEZII - VOLUMUL 6, 7, 8, 9, 10 (versuri). Putem spune că satira fină din poeziile sale a evoluat până la accente mai dure
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1480944348.html [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]